Social

DREPTUL LA VOT

Cum (NU) este asigurat accesul la secțiile de votare pentru persoanele cu dizabilități

CIJM
Autor: Irina Odobescu
16/01/2020 11285

Perioada electorală este o provocare pentru persoanele utilizatoare de un scaun rulant, pentru cele cu deficiențe locomotorii, dizabilități intelectuale sau de învățare, de văz sau de auz. Amplasate în grădinițe, școli, primării sau spitale, cele mai multe secții de votare din Moldova nu sunt adaptate necesităților tuturor alegătorilor. Clădirile, de cele mai multe ori, nu au rampe de acces, lift, pavaj tactil sau trepte vopsite în culori contrastante, așa cum prevede legea. Autoritățile se angajează înainte de fiecare scrutin să asigure dreptul la vot tuturor persoanelor, dar de fiecare dată sute de persoane rămân în afara procesului electoral.     

Experimentul 

Pentru a înțelege cât sunt de accesibile secțiile de votare, reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au desfășurat un experiment. Am mers împreună cu două persoane de la Asociația Motivație, una utilizatoare de scaun rulant, iar alta - cu dificultate de deplasare, la câteva dintre clădirile, unde, în timpul alegerilor, se află secții de votare. Tudor Onofrei se deplasează cu ajutorul unui scaun rulant și odată ajuns la Centrul de creație a copiilor Ghiocel din sectorul Ciocana, unde, la alegeri funcționează Secția de votare nr. 30/8, este nevoit să ceară ajutorul unui trecător ca să depășească primul „obstacol” – un prag de circa 15 cm înălțime. Pentru a ajunge în incinta secției de votare, tânărul trebuie să utilizeze rampa din șine metalice. Chiar dacă lățimea dintre roțile scaunului rulant i-a permis să folosească rampa, scaunul rulant nu s-a mișcat din loc, deoarece rampa este prea abruptă și lunecoasă. „Rampa este impracticabilă și periculoasă, pusă de ochii lumii”, spune Tudor, care este expert în adaptarea spațiilor. Rampa impracticabilă l-a pus pe expert în situația să ceară ajutorul unei persoane terțe pentru a ridica scările și a ajunge la ușa secției de votare.    

Foto colaj: CIJM

Victoria Boțan, specialist în comunicare la Asociația Motivație, se deplasează cu ajutorul a două cârje. Ea nici nu a încercat să folosească rampa construită la secția de votare nr. 30/8 din municipiul Chișinău. „Dacă e perioada de iarnă nici nu mă apropii, deoarece e alunecos și periculos”, spune Victoria. Ea a reușit să ajungă la ușa secției de votare urcând cele patru trepte, sprijinându-se de cârje. „Clădirile ar trebui să aibă rampe comode, cu o pantă nu mai mare de 8% și atunci toate persoanele ar putea ajunge în siguranță în interiorul clădirilor”, spune Victoria.

Următorul obstacol este ușa de la intrare, care se deschide spre exteriorul clădirii și este incomod de folosit pentru o persoană în scaun rulant.

Odată intrată în secția de votare, o persoană în scaun rulant se confruntă cu o altă problemă – ușa de la grupul sanitar nu corespunde normelor, lavuarul este prea înalt, iar bare de sprijin în cabina de WC nu există, astfel că o persoană dependentă de un scaun rulant nu va putea utiliza grupul sanitar.

„Puține instituții încearcă să schimbe ceva, deseori fiind invocată lipsa banilor. Eu cred că la mijloc e lipsa de respect față de persoanele cu nevoi speciale. Persoanele în scaun rulant care decid să se deplaseze independent la secţiile de votare întâmpină diverse bariere. Dacă facem referire la stat, acesta încurajează persoanele cu nevoi speciale să iasă la vot, dar nu le asigură accesibilitatea”, a declarat Tudor Onofrei.

„Dacă e prevăzută din start, accesibilizarea nu costă mult”

Secția de votare nr. 31/4, aflată în incinta Liceului Teoretic „Gaudeamus” din sectorul Ciocana al Capitalei, este una parțial accesibilă, deoarece rampa este construită conform normelor. Cu toate acestea, WC-ul din această clădire nu este accesibil, întrucât are ușa prea îngustă pentru un scaun rulant. Această secție de votare este una dintre cele 664 de clădiri incluse de Asociația Motivație pe Harta Accesibilității. Clădirile au fost evaluate după prezența și funcționalitatea rampei, lățimea ușilor de la intrare și a celor din interior, spațiul din interiorul clădirii, WC-ul adaptat, prezența liftului și a ghișeului. Harta Accesibilității a scos în evidență că doar 19 secții de votare din Republica Moldova sunt accesibile în totalitate pentru persoanele cu nevoi speciale. 

„Dacă accesibilitatea este luată în considerație din start, când se face planul clădirii, atunci costurile proiectului se ridică la 2%, iar dacă clădirea a fost dată în exploatare deja, atunci costurile accesibilizării se ridică până la 20% - 25%. O rampă cu pantă comodă va fi utilizată cu siguranță nu doar de persoanele cu dizabilități locomotorii, dar și de persoane cu o traumă temporară, persoane cu copii mici, femei gravide, vârstnici”, menționează Victoria Boțan.  

Un sondaj realizat de Alianța Infonet arată că nici o secție de votare din Republica Moldova nu este accesibilă în totalitate pentru toate persoanele cu nevoi speciale, iar mai puțin de o pătrime sunt accesibile parțial pentru persoanele cu dizabilități. Accesibilitate deplină, în opinia experților, înseamnă că pe lângă rampă, grup sanitar adaptat, secția de votare trebuie să aibă atributele necesare pentru persoanele cu deficiențe de auz și văz, cum ar fi buletinul de vot cu litere mășcate, trafaretul, sistem televizat cu circuit închis, dar și traducători care ar putea să-i ajute pe cei cu definciențe de auz. Pentru aceasta, spune Victor Koroli, de la Asocialia Infonet, ar trebui ca autoritățile, în special Comisia Electorală Centrală, să aibă o informație clară despre persoanele și nevoile pe care le au în fiecare circumscripție, secție de votare, astfel încât să doteze aceste secții cu inventarierul necesar pentru toate tipurile de nevoi speciale pe care le au votanții din fiecare localitate în parte.

În raioane, majoritatea secțiilor de votare nu sunt adaptate

Vasile Savca se numără printre cele 320 de persoane din raionul Căușeni care are o dizabilitate a aparatului locomotor, pe care a obținut-o în urma unui tragic accident la locul de muncă. De zece ani el este utilizator de scaunul rulant. În acest răstimp a înțeles că trebuie să lupte ca să-și apere drepturile. Vasile, împreună cu alți activiști din raion, monitorizează, la fiecare scrutin electoral, cele 54 de secții de votare din Căușeni. El spune că doar patru clădiri sunt accesibile pentru toate categoriile de persoane cu nevoi speciale.

Din 2016, când Savca a făcut un raport complex despre inaccesibilitatea clădirilor și l-a prezentat autorităților, nu s-ar fi schimbat nimic. Vasile spune că se implică voluntar în schimbarea lucrurilor, deoarece îl vizează direct și își dorește ca accesibilitatea să nu rămână numai un vis pentru persoanele cu nevoi speciale din Republica Moldova.

Asociația Promo LEX care monitorizeaă scrutinele electorale de mai mulți ani a constatat într-un raport  realizat în 2018 că aproape jumătate din clădirile unde erau amplasate secțiile de votare nu erau dotate cu rampe de acces, iar 69% nu dețineau echipament special pentru ca și persoane cu deficiențe locomotorii, intelectuale sau de învățare, de văz sau de auz să voteze.

Conform legislaţiei electorale, alegătorii îşi exercită dreptul de vot la secţia de votare unde sunt arondaţi potrivit domiciliului, iar în cazuri speciale, la secţiile de votare din regiunea în care se află temporar: fie la muncă sau la tratament, ori în custodia organelor de drept. Dacă alegătorul, din motive de sănătate sau din alte motive temeinice, nu se poate prezenta la vot, atunci biroul electoral al secţiei de votare va trimite urna de vot mobilă pentru ca alegătorul să-și poată realiza dreptul la vot. Cererile pot fi făcute în scris, începând cu două săptămâni înainte de ziua votării şi până la ora 18:00 a zilei precedente votării.

 

Mijloace care facilitează votul persoanelor cu deficiențe de văz

Caption

Nicolae Ciobanu, specialist principal de la Asociaţia Nevăzătorilor, are o dizabilitate de vedere și este unul dintre cei 170 de mii de alegători din Republica Moldova cu nevoi speciale. La ultimul scrutin a făcut solicitarea să poată vota de la domiciliu. Nu a putut să voteze însă, deoarece urna de vot mobilă nu a ajuns la el. „Mi s-a promis că urna de vot va ajunge și la mine, dar trecea timpul şi nu mai venea nimeni de la secţia de votare şi atunci cu regret nu mi-am putut exercita dreptul de a vota. Am informat Comisia Electorală Centrală (CEC) despre acest caz. La alegerile locale recente nu m-am mai ciocnit cu asemenea nereguli”, relatează Nicolae Ciobanu.

Persoanele cu nevoi speciale pot utiliza unele mijloace care le-ar facilita procesul de vot. La alegerile parlamentare din 2014, datorită PNUD și CEC, dar și colabărării cu Alianța Infonet și asociațiile din care fac parte persoanele cu necesități speciale au fost elaborate ghidurile și create  mijloacele care facilitează prezența la vot a persoanelor cu nevoi speciale. În acest sens, a fost introdus plicul trafaret. Persoanele cu deficiențe de vedere, folosind fișa transparentă din plastic subțire, care e găurită în locul unde se aplică ștampila, pot tactil să identifice numărul candidatului și să voteze. „Cifrele din dreptul candidatului sunt traduse și în Braille, pentru ca persoanele nevăzătoare să poată determina prin pipăire ce număr are candidatul”, a explicat Marcela Roșca, specialist principal, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral. 

Utilizând sistemul televizat cu circuit închis persoanele cu deficiențe de vedere dar și persoanele vârstnice pot merge la vot. „Acesta mărește imaginea de la 20 până la 60 de magnificări, astfel că și persoana care vede doar în proporție de 2% poate să distingă cele scrise pe buletinul de vot”, a spus Tatiana Ghidirimmschi, directoare Low Vision. La ultimul scrutin trei sisteme televizate cu circuit închis au fost oferite secțiilor de votare din mun. Chișinău, mun. Bălți și or. Basarabeasca, acolo unde locuiesc mai multe persoane cu deficiențe de vedere. 

Planșetele însoțite de un QR cod pot înlocui interpreții limbajului mimico-gestual

În Republica Moldova sunt insuficienți interpreți ai limbajului mimico-gestual. Reprezentanții Asociației Surzilor din Republica Moldova spun că o soluție ar fi planșele însoțite de un QR cod, care descriu fiecare pas al procedurii de vot. 

Inesa Osipova are deficiențe de auz. Iese la vot la fiecare scrutin și îi este complicat să întrebe de cineva detaliile, iar planșele cu QR cod sunt un suport eficient, spune ea. „Eu sunt persoană cu deficiențe de auz și îmi este greu să întreb pe cineva despre o informație suplimentară, de aceea când am văzut acest poster am fost foarte bucuroasă, pentru că este foarte ușor să primesc informația de pe el și nu trebuie să mă adresez la Comisia din incinta secției de votare”, a declarat Inesa Osipova.

Eugen Munteanov, reprezentant al Asociației Surzilor din Republica Moldova, a accentuat eficiența planșelor, argumentând că astfel persoanele cu deficiențe de auz pot singure să se descurce atunci când votează. „La ultimele alegeri parlamentare din 2019 au fost dotate cinci secții din mun. Chișinău cu planșete însoțite de QR cod, criteriul de selectare a fost numărul de persoane cu deficiențe de auz care locuiesc în apropiere. La viitoarele scrutine planificăm, în colaborarea cu CEC, să dotăm toate secțiile de votare cu aceste planșe. Cheltuielile pentru realizarea lor sunt nesemnificative”, a punctat Munteanov. 

Și persoanele cu dizabilități intelectuale și de învățare pot vota

Numărul persoanelor cu dizabilități intelectuale și de învățare, potrivit Biroului Național de Statistică, reprezintă circa 5,1% din populația țării. Curtea Constituțională  a RM a decis în anul 2018 că și persoanele cu deficiențe mintale din Republica Moldova au dreptul să voteze. 

Gheorghe Zastavnețchi. Foto: CIJM

Secția de votare la care este arondat se află  în apropierea casei sale, așa că Victor Pocnea își ia buletinul și merge singur să voteze. Se deplasează mai greu, dar nu are nevoie de un suport adițional și spune că prezența rampelor e necesară pentru ca să ajungă la vot. „Iau acolo foile și merg în cabina de vot și votez, pe urmă pun în boxa specială acest buletin. Votul este secret. Am observat că și la televizor sunt informații despre alegeri și mai caut și pe internet. Când votez pe cineva vreau ca să fie o schimbare în țară și schimbări pentru persoane cu nevoi speciale”, a declarat Victor Pocnea.

„Este importantă adaptarea informației pe înțelesul persoanelor cu dizabilități intelectuale și de învățare, iar CEC a oferit posibilitatea votului asistat, ceea ce încurajează participarea la alegeri a persoanelor cu nevoi speciale. Ghidul „Ușor de citit și ușor de înțeles” nu este în varianta finală, pentru că se mai schimbă legislația electorală, mai apar unele lexeme care trebuie explicate”, a menționat Gheorghe Zastavnețchi, coordonator programe, Centrul Speranța.

Constantin Sîli din s. Lăpușna, r. Hâncești a participat la elaborarea Ghidului „Ușor de citit, ușor de înțeles”, care prezintă explicit pașii de vot și astfel vine în ajutor persoanelor cu dizabilități intelectuale și de învățare. Constantin spune că Ghidul este foarte util, deoarece „cine nu înțelege bine ce scrie aici se poate uita pe imagini și să înțeleagă cum să voteze.”

Alex Mămăligă din Orhei merge la vot cu bunica, dar știe că în cabina de vot intră singur, deoarece „este un vot secret”. El se deplasează, sprijinindu-se de un scaun rulant, dar nu acceaptă ca urna mobilă să vină la el, deoarece poate veni la vot cu automobilul familiei. Secția de votare nu are rampă de acces și Alex cere ajutorul trecătorilor ca să poată urca treptele. El se informează de pe site-ul alegeri.md de când a atins majoratul. „Ghidul „Ușor de citit și ușor de înțeles” m-a informat despre procedura de vot și cum se face totul. Dacă eu merg la vot înseamnă că îmi pasă de viitorul acestei țări, iar celor care nu votează nu le pasă de Republica Moldova. Eu văd participarea la vot ca pe o obligațiune”, a spus Alex. 

În cadrul proiectului „De la un vot informat și accesibil – spre incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova” a fost elaborat „Ghidul alegătorului” pentru cetățenii cu dizabilități intelectuale și psihosociale, dar și pentru a încuraja prezența la vot a persoanelor cu dizabilități locomotorii, de vedere, de auz și de vorbire.

Foto: CIJM

„Ghidul alegătorului” este disponibil online în varianta rusă și română, este tradus în Braille (alfabet de citire pentru persoanele cu deficiențe de văz), dar și înregistrat în format audio

„Proiectul și-a propus realizarea produselor, astfel încât persoanele cu nevoi speciale să se informeze din prima sursă. Am văzut că este un interes mare din partea autorităților publice locale, din partea funcționarilor electorali și am înțeles că trebuie să continuăm această experiență. Totuși, lucrurile se mișcă încă destul de greu”, a menționat Victor Koroli, director executiv, Alianța Infonet.

„CEC va avea acțiuni concrete mai aproape de alegeri”

Subiectul accesibilității secțiilor de votare pentru persoanele cu nevoi speciale a fost mereu în atenția CEC-ului, nu doar în ajunul alegerilor, spune Rodica Sîrbu, șefa Direcției Comunicare, Relații publice si Mass-media, CEC. „Ne gândim la persoanele cu nevoi speciale, dar din păcate subiectul accesibilității este pus în discuție în societate doar când vin alegerile și se rezumă doar la dotarea secțiilor cu rampe de acces sau alte instrumente. Pe parcursul anului vom informa societatea despre acțiunile CEC si mai aproape de alegeri vom avea acțiuni concrete”, a mai adăugat Rodica Sîrbu.

Comisia Electorală Centrală adună informația despre numărul persoanelor cu nevoi speciale de pe întreg teritoriul țării și specificul nevoilor acestora prin intermediul birourilor secțiilor de votare locale, care o dată la câțiva ani completează niște formulare. Reprezentanții locali sunt și cei care informează persoanele cu nevoi speciale din teritoriu despre procedura de vot și dreptul de a merge la votare. Comisia Electorală Centrală planifică să elaboreze o hartă a accesibilității pentru a ști foarte clar care e situația în fiecare secție de vot. „Nu avem acoperită toată țara, dar tindem spre acest lucru. E complicat de spus dacă până la alegerile prezidențiale vom reuși să realizăm totul. În prezent căutăm resursele financiare necesare”, a menționat Dumitru Pasat, șef adjunct al Direcției Comunicare și Relații publice și mass-media, CEC.

Obligațiunile statului față de persoanele cu nevoi speciale

Republica Moldova și-a asumat, prin semnarea Convenției ONU privind persoanele cu dizabilități, să ofere persoanelor cu dizabilităţi posibilitatea să trăiască independent şi să participe pe deplin la toate aspectele vieţii, inclusiv să asigure accesul, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, la transport, informaţie şi mijloace de comunicare, atât în zonele urbane, cât şi în cele rurale. Aceste măsuri includ identificarea şi eliminarea obstacolelor şi barierelor faţă de accesul deplin. Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități stabilește expres că autoritățile publice trebuie să asigure accesul fizic la clădiri, ținând cont de cel puțin patru tipuri de dizabilități majore – fizice, senzoriale (inclusiv slab văzători și nevăzători), intelectuale și de învățare.  

PNUD recomandă, în urma ultimelor monitorizări, factorilor de decizie din Republica Moldova să respecte condițiile de accesibilitate, inclusiv aceasta se referă și la darea în exploatare a imobilelor noi. O altă soluție ar fi includerea modulelor despre accesibilitate și design universal în programele educaționale ale specialităților din domeniu și nu în ultimul rând instruirea funcționarilor electorali și a reprezentanților administrațiilor publice locale în domeniul accesibilității.

Investigația a fost realizată în cadrul Campaniei media „Jurnalistii pentru sanse egale si diversitate" desfășurată de Centrul de Investigatii Jurnalistice, cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova cu sediul la Bucuresti.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii