Social

Istoria a două piese de patrimoniu dispărute fără urmă și a unui dosar penal fără vinovați 

Sursa foto: http://basarabiarheologica.blogspot.md
Autor: Anastasia Nani
03/05/2016 1974

Arheologii din Moldova încearcă de mai mulţi ani să găsească două piese de patrimoniu antice descoperite acum jumătate de secol în satul Tvardiţa, raionul Taraclia, şi dispărute fără urmă. Istoricii cred că vestigiile - două falere de argint poleite cu aur - au fost vândute pe piața neagră cu bani grei. Între timp, fostul președinte al cooperativei de producție din Tvardița, singura persoană acuzată în cadrul dosarului penal pornit acum câțiva ani, a scăpat nevinovat. Nu este însă singurul caz. Autoritățile și arheologii admit că multe piese de patrimoniu s-au strecurat peste hotare, acesta fiind unul dintre motivele pentru care reprezentanții Ministerului Culturii au propus un nou proiect al Legii muzeelor ce ar urma să responsabilizeze angajații muzeelor din țară.  

Caz sesizat pe Harta Corupției

Casa de cultură din Tvardița unde a fost amenajat muzeul din localitate. Fotografie făcută în 1973 de I. Z. Dulghier. Sursa: tvarditsa-md.ucoz.ru

Piesele antice unice au fost găsite de un tractorist încă în 1965, în timpul unor lucrări agricole. Este vorba despre două falere de argint poleite cu aur, un fel de ornamente în formă de medalie purtate de soldaţii romani sau greci, ori prinse la harnașamentul cailor, datate din secolul III-II înainte de Hristos. Accesoriile, lucrate cu multă fineţe, au înfrumuseţat mult timp o fântână din sat, fiind agăţate acolo de localnicii care nu ştiau ce reprezintă acestea. Specialiştii de la Muzeul de Arheologie şi Etnografie din perioada sovietică au aflat de ele abia în 1989 şi s-au deplasat pentru săpături arheologice la locul unde au fost descoperite vestigiile.

Potrivit arheologului Serghei Agulnikov, la începutul anilor 1990, arheologul Victor Beilicci, care s-a născut în Tvardiţa şi care este stabilit în Rusia de mai mulţi ani, a începutut săpăturile acolo. A găsit un mormânt distrus în vechime. Tot acolo se aflau două amfore mari din secolele III-II înainte de Hristos, dar şi alte piese unice. Autorităţile publice locale au condiţionat atunci ca toate piesele găsite să rămână în muzeul din localitate, pentru că acestea ar fi mândria localnicilor. Doar că falerele aşa şi nu au mai ajuns în muzeu. „Nu am avut condiţii pentru a păstra aceste obiecte valoroase. Nu am avut niciodată safeu, iar uşile şi ferestrele pot fi sparse cu uşurinţă", explica anterior Zaharii Iazadji, directorul muzeului din Tvardița. Bărbatul spunea că din 2010 nu a mai auzit despre aceste piese.

Un dosar penal, pornit cu întârziere

Acum câţiva ani, şefii de la Ministerul Culturii au trimis o scrisoare autorităților publice locale din Tvardița în care cereau să afle unde au dispărut falerele. Primarul Ivan Jeleapov nu a putut oferi însă un răspuns clar. Ulterior, în noiembrie 2012 Agenţia Națională Arheologică a trimis o sesizare la Ministerul de Interne prin care solicita să fie investigate circumstanţele dispariţiei pieselor antice, precum şi cine se face vinovat de acest fapt. La scurt timp, Secţia urmărire penală a Direcției Urmărire Penală a MAI a demarat o anchetă, iar peste câteva săptămâni cauza penală a fost transmisă Inspectoratului de Poliție Taraclia. “Urmărirea penală a fost tergiversată de către Poliţia din Taraclia, iar la demersurile Agenţiei către Inspectoratul General al Poliţiei n-au fost furnizate informaţii despre etapa la care se afla dosarul”, spune Ana Sarivan, jurista care reprezintă Agenția Națională Arheologică în acest dosar.

În iulie 2013, în urma unei sesizări expediate de Agenţie în adresa Procuraturii Generale, cauza penală a fost retrasă de la Taraclia, fiind preluată de procurorii Secției conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului de Interne şi Serviciului Vamal. Abia atunci, după aproape un an de la deschiderea dosarului penal, au fost audiaţi martorii şi dispusă efectuarea percheziţiilor.

Sursa foto: basarabiarheologica.blogspot.md

În cadrul anchetei, specialiștii au constatat că piesele, care împreună cântăreau cam 400 de grame, valorează aproximativ 60.000 de euro ceea ce în prezent ar fi echivalent cu peste 1,3 milioane de lei.

"Agenţia a fost înştiinţată de procuror că această cauză penală este examinată în instanţa de judecată. Până atunci, parte vătămată în dosar era doar Muzeul din Tvardiţa, iar potrivit procurorului reprezentanții muzeului nu au înaintat niciun fel de pretenţii pe dosar. Ținând cont de faptul că patrimoniul arheologic mobil aparţine domeniului public al statului, aflat în gestiunea Ministerului Culturii, în baza împuternicirilor acordate de Minister, Agenţia a obţinut statutul de reprezentant al părţii vătămate, iar Ministerul Culturii a fost recunoscut parte vătămată în acest dosar penal", explică Ana Sarivan.

Declarații ce se contrazic, în instanța de judecată

Singura persoană acuzată de procurori a fost Gheorghe Cara, fostul șef al cooperativei de producție din Tvardița. Bărbatul a fost învinuit de delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari. În prima instanță de judecată, care l-a scos nevinovat, Gheorghe Cara a explicat că în 2011, vara, casiera cooperativei, Sofia Dimova, instituție care la acel moment se afla în proces de insolvabilitate, i-a spus că predecesorul ei, fostul casier Nicolae Glavcev, împreună cu șeful muzeului, Zaharii Iazadji, i-au cerut falerele. "I-au spus să le scoată din dulap. Piesele erau într-o pungă de culoare neagră, învelite în pagini de ziar. În următoarea zi, casiera l-a întrebat pe Gheorghe Cara ce să facă cu aceste piese, iar el nu a știut ce să-i răspundă, așa că i-a cerut să aducă piesele în biroul său, iar fostul casier împreună cu șeful muzeului ar fi trebuit să-i explice ce semnifică falerele și ce ar trebui să facă cu ele în continuare. (...) I s-a părut că piesele seamănau cu o scrumiere, una dintre ele fiind găurită. Peste circa 10-30 de minute în biroul acestuia a intrat administratorul filialei bancare din localitate (Banca Socială - n.r.). (...) Bărbatul i-a spus că fostul casier al cooperativei l-a rugat pe ex-administratorul băncii să ia piesele la păstrare în bancă, întrucât la acel moment clădirea cooperativei era deja deconectată de la electricitate, iar pază nu exista”, se arată în decizia primei instanțe.

Gheorghe Cara a mai spus în instanță că nu știa că cele două piese reprezentau o valoare, iar contabila i-ar fi explicat că nu trebuie eliberată nicio factură sau vreun alt document întrucât falerele oricum nu erau la evidența cooperativei. Așa că șeful întreprinderii i le-a dat reprezentantului băncii. Bărbatul a mai precizat că discuția despre cele două piese antice nu a mai continuat întrucât au apărut probleme legate de insolvabilitatea cooperativei, iar între timp administratorul băncii la care au ajuns falerele a decedat.

Declarațiile altor martori indică asupra faptului că falerele au ajuns la Gheorghe Cara în 2010, și nu în 2011, așa cum pretinde șeful cooperativei. De exemplu, Nicolae Glavcev, fostul casier al cooperativei, le-a explicat judecătorilor că cele două falere i-au fost transmise spre păstrare încă în iulie 1992. Tot atunci le-a pus în safeu, unde au fost păstrate până la eliberarea lui din funcție - anul 2009, potrivit documentelor (în deciziile instanțelor este indicat anul 2010, iar juriștii consideră că această eroare a fost strecurată intenționat - n.r.). Și-a amintit de ele peste un an, atunci când directorul muzeului din Tvardița a întrebat de ele. Chiar a doua zi, cei doi au mers la cooperativă. Au dorit să le ia, dar contabila Sofia Dimova nu le-a permis. Ulterior, Gheorghe Cara, i-a spus că cele două piese se află în filiala Băncii Sociale.

Ana Sarivan susține că instanţa a ignoat anumite probe din dosar, inclusiv declaraţiile martorilor şi a luat-o în consideraţie doar pe cea a inculpatului - care afirmă că falerele i-au fost transmise în 2011, și nu în 2010 aşa cum arată alte mijloace de probă. “Reiese că în decurs de aproximativ 20 de minute după ce i-au fost transmise el le-a predat administratorului filialei BC Banca Socială care întâmplător a intrat la el în birou şi le-a solicitat spre păstrate. Gheorghe Cara spune că nu a întocmit niciun act de predare-primire pentru că nu a considerat necesar. Administratorul filialei a decedat la 1 noiembrie 2011, respectiv a fost făcut ţap ispăşitor în toată povestea asta. În urma verificărilor la BC Banca Socială nu au fost descoperite spre păstrare falerele, iar conform procedurilor acestea nici nu puteau fi primite spre păstrare fără act de predare-primire”, susține Ana Sarivan.

Procurorii: Inculpatul se contrazice

Atât Agenția Națională Arheologică, cât și procurorii au contestat sentința de achitare la Curtea de Apel Cahul. Procurorii au invocat de exemplu că declarațiile martorilor indică asupra faptului că Gheorghe Cara și-a însușit falerele, trasformându-le într-un bun propriu. "Mai mult, versiunea inculpatului precum că nu știa despre valoarea istorică și pecuniară a acestor falere și le-a văzut doar în ziua în care le-a transmis răposatului în biroul său de serviciu, vine în contradicție cu însăși declarațiile lui în care face referire la faptul că a decis transmiterea lor pentru păstrare răposatului pentru a asigura paza și integritatea lor", potrivit apelului depus de procurori.

Tot în instanța de apel, arheologul Valeriu Bubulici, care a participat la întocmirea primului act de expertiză al falerelor încă prin 1989, a relatat că în 2011 a fost contactat de o femeie pentru a face o evaluare a acestor piese de patrimoniu, în baza unor fotografii făcute cel mai probabil după restaurarea lor. Tot atunci specialiștii din domeniu au bănuit că falerele au dispărut pe piața neagră.

Magistrații Curții de Apel Cahul au respins însă cele două apeluri ca nefondate, și au constatat că declarațiile martorilor nu sunt suficient de relevante. În schimb, sentința primei instanțe a fost calificată drept întemeiată. "Niciun martor, inclusiv reprezentanții părții vătămate (Agenția Națională Arheologică – n.r.) cât și persoane care au investigat cauza nu au declarat că familia inculpatului a fost menționată în careva mod la încercările de realizare a falerelor pe piața neagră, inclusiv prin internet", se arată, între altele, în decizia instanței de apel.

"Am contestat această decizie la Curtea Supremă de Justiție și am solicitat rejudecarea cazului. Am adus suficiente argumente în acest sens așa că așteptăm decizia", ne-a spus procurorul Dumitru Calendari. Dacă Gheorghe Cara va fi achitat și de magistrații CSJ, oamenii legii vor fi obligați să caute în continuare fătuitorul. 

Potrivit arheologilor, cele două falere reprezentau piese rarisime, iar în spaţiul fostei URSS există circa zece obiecte asemănătoare. "Obiectele scumpe de tipul acestor falere trebuie păstrate la Chișinău, asta având în vedere că prin țară sunt o sumedenie de muzee de tipul celui de la Tvardița unde sunt obiecte prețioase. Aceste instituții nu sunt dotate cu sisteme de securizare performante", este de părere arheologul Sergiu Popovici, director adjunct al Agenției Naționale Arheologice.

Reprezentanți ai Miniterului Culturii: "Nu avem pârghii"

Potrivit actualelor prevederi legale, muzeele de stat sunt obligate să țină un registru de evidență în care trebuie să fie trecute toate piesele pe care le au în gestiune. În cazul în care aceste piese au fost furate, trebuie intentat un dosar penal, organele de drept să se ocupe de căutarea acestora, iar Ministerul Culturii să fie informat despre lipsa lor. "Acum nu avem nicio pârghie legală: să luăm piese din colecția unui muzeu și să le transferăm în colecția altuia. Fiind înregistrate în documentele de evidență a unei instituții, bunurile nu mai pot face parte din colecțiile alteia. Se poate întâmpla doar în cazul unor schimburi intermuzeale de valoare similară. Niciun muzeu local, unde lucrează oameni conștienți, care știu ce valoare dețin, nu va vrea să cedeze piesele Muzeului Național, acesta semnificând singurul moment de atracție. Dar atunci când obiectele sunt puse în pericol, da, eu cred că este cazul de a examina situația, de a o discuta la o ședință a Comisiei naționale a muzeelor și colecțiilor, unde să fie identificată o soluție", explică Svetlana Pociumban, șefa Direcției generală politici culturale a Ministerului Culturii. 

Reprezentanții Ministerului Culturii vin cu un nou proiect al Legii muzeelor unde este introdusă procedura obligatorie de evaluare și acreditare a muzeelor. "Cu Legea muzeelor în forma actuală, Ministerul Culturii nu are nicio pârghie de a monitoriza și de a pedepsi în cazul în care au fost identificate abateri, erori, nereguli. Există Legea descentralizării, iar toate aceste muzee sunt finanțate de autoritățile tutelare. Noul proiect prevede clar: procedura de înregistrare în registrul muzeelor este obligatorie, iar neînregistrarea se consideră o încălcare. În acest sens, ar urma să fie intrudese modificări și în Codul Penal. Din păcate, foarte multe bunuri se strecoară ușor peste hotarele țării, ajung în colecții private", precizează Svetlana Pociumban. 

Specialiști din domeniu susțin însă că, potrivit actualelor prevederi legale, Registrul de stat al patrimoniului cultural mobil (unde trebuiau să fie înregistrate și cele două falere - n.r.) este instituit în cadrul Ministerului Culturii, doar că documentul așa și nu a fost întocmit, iar din această cauză nu se cunoaște câte piese de valoare au dispărut până în prezent. Registrul ar permite autorităților centrale să știe ce vestigii există în țară, unde sunt păstrate acestea, iar eventuala lor dispariție să fie semnalată imediat Ministerului Culturii. Pe de altă parte, registrele interne ale muzeelor din țară pot dispărea în orice moment, lucru care s-ar fi întâmplat și la Tvardița. 

Investigaţia este realizată în cadrul Proiectului „Shining a Light on Corruption in Moldova” desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice şi Freedom House, cu sprijinul financiar al Ministerului de Externe al Regatului Norvegiei.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii