Social

MAMELE - discriminate la angajare și lăsate în sărăcie la bătrânețe

Angajarea, un test de rezistență pentru femei

Colaj CIJM
Autor: Natalia Munteanu
02/08/2022 3937

Egale în drepturi, dar totuși discriminate și umilite atunci când sunt în căutarea unui job sau au ajuns în momentul în care le este calculată pensia. Deși nu este un fenomen generalizat, angajarea rămâne în Republica Moldova un teren plin de abuzuri și obstacole pentru femei. Împovărate și de grija familiei, având copii mici, acestea sunt nevoite să accepte joburi mai puțin plătite doar pentru a-și asigura un minim venit. Greul vine mai ales la vârsta de pre-pensionare, atunci când angajatorii ori renunță la serviciile lor, ori le trec în funcții ierarhic inferioare și, respectiv, cu o retribuire a muncii sub orice nivel. Anii în care femeile au fost în concediu de maternitate și de creștere a copiilor nu se iau în calcul la pensionare. În timp ce autoritățile din domeniu declară că drepturile femeilor sunt apărate de atâtea și atâtea legi naționale și internaționale, statisticile nu au nevoie de prea multe comentarii: patru din zece femei, cu vârste cuprinse între 25 și 49 de ani, nu sunt încadrate în câmpul muncii, în cazul celor trecute de 50 de ani situația fiind și mai gravă. 

 

Au lucrat acelaș număr de ani, în aceleași instituții - colhoz, sovhoz, administrație publică locală. Ea, în calitate de contabilă, el - în mai multe funcții de conducere, inclusiv în cea de primar al localității. Ea a născut trei copii, dar nu a stat în niciun concediu de creștere a copilului până la capăt. A ieșit de fiecare dată mai devreme la muncă. Când au împlinit vârsta odihnei binemeritate, ea s-a ales cu o pensie minimă, de şase ori mai mică decât a soţului. 

Este povestea soților Maria și Petru Bogonovschi din satul Bălășești, raionul Sângerei. „17 ani a lucrat el la primărie. Și după legea ceea i s-au dat privelegiile și a ieșit la pensie cu 2805 lei, dar mie - că am lucrat acelaș număr de ani mi-au calculat numai 529 de lei. M-am distrus. La el s-au luat în calcul anii în care a fost primat şi are privelegii. Dar nu-i drept aşa, că eu tot în administraţie am lucrat zi de zi”, povestește cu tângă Maria Bogonovschi.

Maria Bogonovschi a bătut zădarnic la uşile instuțiilor de stat, încercând să afle răspuns la întrebarea firească din punctul ei de vedere: „de ce după ani de muncă onestă şi cu impozitele plătite fără ezitare am ajuns să iau o pensie de nimic?”. În plus a crescut cum a putut mai bine trei copii, însă la stagiul de muncă nu i-au fost calculaţi şi anii în care s-a aflat în concediu de maternitate.  „După ce s-au disformat sovhozurile acestea şi s-a împărţit pământul suntem toţi totuna. Şi eu că am lucrat în administraţie şi cel care a lucrat o lună de zile la grădină, tot aceeaşi pensie minimală primesc. Bătaie de joc de lume. În certificatul cela nu mi-au pus că am fost în decret. Apoi, nu mai bine şedeam acasă”, se tânguiește Maria Bogonovschi. 

Abia anul acesta pensia Mariei Bogonovschi a ajuns la 2000 de lei, dar cum prețurie s-au mărit vertiginos, iar sănătatea celor doi bătrâni s-a șubrezit și mai tare, ei spun că le este greu să acopere strictul necesar, chiar și din două pensii. Nu se plâng, dar consideră nedrept sistemul de calculare a pensiei.    

Riscul de a fi mai sărăce la bătrânețe   

Femeile de regulă sunt mult mai afectate de sărăcie decât bărbaţii atunci cănd ajung la vârsta pensionării, deoarece sunt discriminate în raport cu bărbaţii la calcularea pensiei, spune Liliana Palihovici, fostă deputată în Parlamentul Republicii Moldova, acum preşedintă a organizației neguvernamentale „Institutum Virtutes Civilis”.

„Ați văzut mai multe studii care vorbesc despre o discriminare sau șanse ca femeile la pensionare să primească o pensie mai mică ca un bărbat care are același stagiu de cotizare și a avut o experiență similară de muncă cu o femeie. De unde apare această discrepanță? În stagiul total de muncă sunt calculate perioadele contributive și necontributive în cazul femeilor. Deci femeia a fost în concediul de îngrijire a copilului atunci această perioadă este calculată în stagiu total atunci când iese la pensie conform vârstei. Dacă dorești să ieși la pensie mai devreme, nu la limita de vârstă, dar în baza stagiului de muncă, atunci cât ai stat în perioada de îngrijire a copilului nu este considerată o perioadă de contribuție la bugetul asigurărilor sociale. Se ia în calcul doar perioada când dvs. ați muncit. Chiar dacă unei femei i se calculează perioada de contribuție la bugetul asigurărilor sociale egală cu perioada de contribuție a bărbatului pentru aceeași muncă, veți vedea că femeia va avea o pensie mai mică decât bărbatul cu aceleași date ca și ea, din cauza că salariile femeilor sunt mai mici decât cele ale bărbaților”, susține Liliana Palihovici. 

Pensia medie a femeilor este mai mică decât a bărbaților. În ultimele două decenii decalajul a crescut continuu, iar în perioada 2015-2021 diferența a variat între 15% și 22%. Cauzele principale ale diferenței țin de stagiul de cotizare și de venitul mediu asigurat, se spune în nota analitică „Elementele de inechitate în stabilirea pensiei minime în Republica Moldova: cauze, consecințe și soluții de remediere”, elaborată de „Institutum Virtutes Civilis”.

Vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar stagiul de cotizare – 34 de ani. Femeile vor egala cu bărbații vârsta de pensionare de 63 de ani în anul 2028. Iar stagiul de cotizare de 34 de ani pentru femei va fi obligatoriu din anul 2024.

„Ce vârstă aveți?”, este întrebarea adresată deseori de potențiali angajatori

„La noi colectivul este tânăr!”, sună justificarea responsabililor de recrutare, înainte ca apelantul să înceapă discuția. Printr-o experiență de acest fel a trecut Victoria, o femeie de 56 de ani, care s-a mutat cu traiul de la Bălți la Chișinău. Timp de 13 ani a fost șefă de depozit alimentar la Bălți. De un an caută de lucru la Chișinău.

„Nu mai trebuim nimănui, vârsta de pensionare a crescut. Toți spun la noi colectivul este tânăr. Nu mă întreabă dacă pot sau nu face față lucrului. Cum duc ei lipsă de oameni dacă spun că: îndepliniți cererea, iar noi o să vă telefonăm?! Sunt atât de disperată că nu pot să vă descriu”, afirmă Victoria.

Oficiul Forței de Muncă a îndreptat-o la un muzeu din capitală, unde avea să primească 3000 de lei. „E de râsul găinii. Tot e scump. Cu așa salariu, chiar nu mă duc”, zice femeia. Soțul ei tot caută de lucru. E inginer mecanic și are 61 de ani.

Victoria a fost la un interviu la Centrul Internațional de Expoziții „Moldexpo”, cu un salariu de 5500 de lei. Dar așa și nu a fost contactată de ofertant.

Carolina Chiper, directoare a CIE „Moldexpo”, ne-a comunicat că de când se află în funcție (doi ani și jumătate) nu a făcut angajări. Chiper a menționat că la CIE „Moldexpo” lucrează oameni de diferite vârste, inclusiv de peste 50 de ani. La întrebarea dacă ar lua subalterni de vârstă pre-pensionare, Carolina Chiper a răspuns: „Da, dacă ar corespunde cerințelor postului. Nu văd o problemă”.

Drama femeilor cu copii mici

În Republica Moldova, nouă din zece femei cu copii sub vârsta de trei ani stau acasă, deși Codul Muncii prevede îndrumări clare privind modalitățile flexibile de muncă, însă respectarea acestora rămân la discreția angajatorului. Doar circa patru din zece femei cu copii de vârste cuprinse între 0 și 6 ani sunt angajate, în timp ce 59,5% din femeile fără copii sunt încadrate în câmpul muncii, arată datele prezentate de Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA Moldova).

Infografic, din Studiul UNFPA

 

Discriminarea în câmpul muncii pe criteriul de gen este cea mai răspândită formă de discriminare în Republica Moldova, inclusiv hărțuirea la locul de muncă și remunerarea inegală. Potrivit datelor publicate de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității, din totalul de 282 de dosare soluționate în anul 2021, pe 83 de cauze, ceea ce înseamnă circa 29%, s-au invocat acțiuni aferente domeniului muncii.

Alexandra s-a mutat cu traiul la Chișinău. Este mamă a trei copii cu vârste între 5 și 14 ani. A făcut studii în economie. A fost la opt interviuri de angajare, fără niciun rezultat.

„După concediul de îngrijire a copilului, am hotărât să revin la muncă, adică să-mi caut din nou un loc de muncă. Și m-am întâlnit cu un fenomen destul de alarmant. Practic la toate opt interviuri la care am fost invitată am fost întrebată câți copii am, în special numărul copiilor minori, câți ani are cel mai mic și dacă se îmbolnăvește are cine sta cu el? Bineînțeles că are cine sta cu el. Eu voi sta cu el. Sunt mama lui. La o bancă comercială am fost întrebată: În caz că de mâine se închid iarăși școlile și grădinițele din cauza pandemiei, ce fac eu cu copilul meu de doi ani? Mi s-a zis în față: Mie îmi trebuie un angajat care indiferent de situația din țară să fie la lucru zi de zi”, a mărturisit Alexandra.

Tânăra mamă s-a reprofilat în domeniul IT, unde nimeni nu a întrebat-o dacă are sau nu copii minori. Lucrează de aproximativ un an. Are grafic de muncă flexibil.

Ana are doi copii, unul de patru ani, iar altul de doi ani. Ea spune că atunci când potențialul angajator află că are doi copii, îi spune că o va telefona... și nu mai revine cu apelul.

De lucru caută și Gabriela care are copil mic. E întrebată: „Ce vârstă are copilul? Stă acasă sau merge la grădiniță? Dacă are pe cineva care să stea cu copilul?”

Aurelia, o altă mămică, povestește că a încercat să-și schimbe actualul loc de muncă. A trecut interviul de angajare, a stabilit data de începere a noului serviciu, iar la un moment dat a fost întrebată dacă are copil, câți ani are copilul, cine va sta cu micuțul și ce se întâmplă dacă se îmbolnăvește. După ce a răspuns la întrebările adresate de angajator, Aureliei i s-a comunicat că nu se mai potrivește pentru postul dat.

 

Infografic, din raportul Consiliului de Egalitate

 

Valeria, o altă persoană care a simțit pe piele proprie discriminarea față de femei pe piața muncii, spune că a fost întrebată de doi angajatori dacă planifică să aibă copii în următorul an. „Și ca rezultat, când am rămas însărcinată am ascuns timp de trei luni acest fapt, îmi era parcă frică să spun. Până m-am hotărât să anunț am fost într-un stres continuu. Una dintre colegele mele a anunțat despre sarcină când deja burtica era vizibilă și nu mai avea încotro”, își amintește ea.

Ian Feldman: La interviul de angajare testați-mi capacitățile profesionale, dar nu altceva

„În Republica Moldova, încă se mai întreabă direct dacă ai sau nu copii, ceea ce este o întrebare interzisă într-un interviu de angajare. Câți copii ai, câți ani au copiii și mai ales întrebarea angajatorului dacă planifici să ai copii, asta în general e hilar. Uneori planifici, alteori nu. Uneori se mai schimbă situația pe parcursul vieții. Situațiile când se cer aceste informații reprezintă discriminare în câmpul muncii”, a declarat Ian Feldman, președintele Consiliului de Egalitate.

„Noi nu avem o jurisprudență specifică pe femeile de vârstă pre-pensioanare pentru că și femeile, și bărbații sunt în aceeași situație nefastă. Nimeni nu vrea să-i angajeze dacă au câțiva ani până la pensie. Mai mult, Codul Muncii permite concedierea persoanelor care și-au exercitat dreptul la pensie. Consiliul a constatat că prevederea e folosită ca un mijloc de control, ca un mijloc de a închide gura cuiva, de a șantaja. Cu ei se semnează contract pe perioadă determinată. Am avut situații când acesta a fost activist sindical. Considerăm că prevederea aceasta trebuie schimbată”, susține Ian Feldman.

Președintele Consiliului de Egalitate îndeamnă femeile să-și apere drepturile chiar la interviul de angajare, spunând că: „Întrebarea pe care mi-o adresați nu este ok. Nu puteți să mă întrebați așa ceva pentru că ține de viața mea privată. La interviul de angajare puteți să-mi testați capacitățile profesionale, dar nu altceva”.

Femeile care au simțit că sunt discriminate în câmpul muncii și față de care s-au întreprins acțiuni care contravin legislației muncii pot apela după ajutor la Consilul de Egalitate, la Inspecția Muncii și instanțele de judecată.

 

Infografic, din studiul „Generații și Gen”

Studiul „Generații și Gen”, lansat în decembrie 2021, scoate în evidență că în Republica Moldova există încă o gândire stereotipă în raport cu sarcinile de îngrijire ale copilului și participarea pe piața muncii a femeilor. Peste 75% din populația R. Moldova, în special persoanele de vârstă reproductivă, consideră că femeile îngrijesc mai bine de copii decât bărbații, ceea ce relevă faptul că sarcina respectivă este una a femeilor, aflăm de la Anastasia Oceretnîi, consultantă națională UNFPA Moldova.

 

Infografic, din Raportul de țară în domeniul egalității de gen

Studiul „Generații și Gen” mai arată că fiecare a cincea persoană din Republica Moldova consideră că locul de muncă este mai important pentru bărbați decât pentru femei. Potrivit Anastasiei Oceretnîi, aceste date reflectă situația din societate, inclusiv preferințele angajatorilor pentru bărbați în detrimentul femeilor, pentru că doamnele de regulă iau sarcina de a sta acasă cu copii în caz de îmbolnăvire și grija de a fi îmbrăcat, de a-l hrăni etc. În peste jumătate din familiile din țară aceste sarcini sunt realizate de femei. Angajatorii preferă bărbații pentru că ei mai rar își iau concedii în caz de îmbolnăvire a copiilor.

VIDEO: Anastasia Oceretnîi 

Anastasia Oceretnîi precizează că „participarea femeilor cu copii mici este determinată și de flexibilizarea programelor de muncă. Directiva UE privind echilibrul dintre viața provesională și cea privată, care în Republica Moldova încă nu este aprobată, vine să determine statele ca să-și flexibilizeze legislația muncii, să ofere cât mai mare libertate femeilor și bărbaților care au copii mici de a opta pentru programe flexibile de muncă. Studiul „Generații și Gen” arată că angajatorii mai puțin acceptă programele flexibile de muncă”.

Articolul din Codul Muncii care oferă dreptul angajatorului de a încheia cu persoana de vârstă pre-pensionare un contract pe o perioadă determinată este iarăși o abordare discriminatorie, după Convenția Organizației Internaționale a Muncii.

În anul 2040 mai mult de o treime din populația Republicii Moldova va avea peste 60 de ani. „Și presiunea va fi foarte mare pe sistemul de protecție socială, iar piața forței de muncă va avea de pierdut pentru că nu vom avea forță de muncă care să contribuie la sistemul de asigurări sociale”, afirmă consultanta națională UNFPA Moldova.

 

Pensie anticipată pentru un stagiu lung, un alt element de discriminare

Pensia anticipată permite realizarea dreptului la pensie până la împlinirea vârstei standard de pensionare, doar că pune noi bariere pentru femei, este opinia unor activiști. La calcularea pensiei anticipate nu se va ține cont de perioadele în care persoanele nu au contribuit la bugetul asigurărilor sociale, cum ar fi concediul de îngrijire a copilului. Se va ține cont doar de anii efectiv munciți.

Mentor: Valentina Basiul 

Materialul a fost realizat în cadrul unui proiect al Centrului de Investigații Jurnalistice, susținut financiar de International Media Support din Danemarca.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii