Social

Martor în Republica Moldova: cine și în ce condiții poate solicita protecție

Cetățenii Republicii Moldova pot solicita protecție din anul 2008
Autor: Viorica Mija
17/06/2024 3231

În anul 2023, treisprezece persoane au fost incluse în programul de protecție a martorilor, însă datele despre bugetele alocate și, respectiv, capitolele de cheltuieli, rămân o enigmă. Lipsa unei transparențe în acest domeniu este motivată de autorități prin faptul că persoanele luate sub ocrotirea poliției au statut procesual în dosarele penale pornite pe infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave, iar orice informație care ar putea duce la identificarea lor generează potențiale riscuri.  Până în 2020, în cazul a cel puțin 10 persoane s-a apelat la asistența medicală, cel mai probabil pentru a le schimba înfățișarea, însă aceste detalii nu au fost vreodată făcute publice. De altă parte, experții în justiție contactați de portalul Anticoruptie.md au declarat că, desi prevederile legislative privind protecția martorilor în Republica Moldova sunt la standarde foarte bune, acestea nu ar trebui aplicate excesiv, ca să nu afecteze drepturile altor figuranți în proces. Una dintre provocări - garanțiile de apărare care trebuie asigurate în cazul acuzatului, atunci când se ia decizia ca martorului să-i fie tăinuită identitatea.

 

Moldovenii, sub protecție extinsă din anul 2008

Din luna aprilie 2008, Republica Moldova s-a aliniat standardelor internaționale în materie de protecție a martorilor. Astfel, orice persoană are dreptul să solicite protecţie garantată dacă viaţa, integritatea corporală, libertatea ori proprietatea îi sunt amenințate ca urmare a deţinerii unor informații pe care a acceptat să le furnizeze şi care constituie probe concludente în infracţiuni grave, deosebit de grave sau excepţional de grave. Noua-veche lege prevede măsuri suplimentare de protecție, așa cum ar fi modificarea actelor de identitate, a domiciliului martorilor sau chiar schimbarea înfățișării, ceea ce nu se putea de făcut în marja vechilor reglementări. De asemenea, rămân în vigoare măsurile mai tradiționale - instalarea sistemelor de alarmă la domiciliu sau modificarea numărului de telefon. De protecția martorilor se ocupă o subdiviziune specializată din cadrul Inspectoratului General al Poliției - Direcția protecția martorilor.

Prin intermediul portalului vreauinfo.md, am încercat să aflăm câte persoane au fost incluse, în anul 2023, în programul de protecție a martorilor, dar și bugetul direcționat, pe capitole de cheltuieli, pentru activitățile de acest gen. Totodată, am solicitat informații despre ponderea bugetului alocat în 2024 pentru programul de protecție a martorilor. Răspunsul oferit de Inspectoratul General al Poliției nu face prea multă lumină asupra costurilor misiunii de protecție, dar nici a măsurilor dispuse, având în vedere faptul că nu sunt trecute detalii despre capitolele de cheltuieli.

„Direcția protecția martorilor nu are buget propriu și nu gestionează angajamente financiare. Totodată, bugetul pentru anul de gestiune se aprobă prin Legea bugetului de stat pentru Inspectoratul General al Poliției în care sunt incluse și subdiviziunile specializate”, se arată în răspunsul semnat de șeful IGP, Viorel Cernăuțanu.

Totdată, conform informațiilor obținute, 13 persoane au fost incluse în programul de protecție în anul 2023. Statutul acestora este atribuit însă secretului de stat și nu este divulgat de autorități. La fel, și banii cheltuiți de stat pentru a le proteja.

Guvernul a aprobat în luna februarie curent și modificarea Regulamentului privind modul de gestionare a mijloacelor financiare a activității de protecție a martorilor și altor participanți la procesul penal. Astfel, avizarea devizului de cheltuieli speciale în cadrul programului de protecție nu va mai fi efectuată de ministrul afacerilor interne, ci în cadrul IGP. Subdiviziunea specializată va elabora devizul de cheltuieli speciale, iar Inspectoratul Control Financiar de Stat va efectua controlul activității economico-financiare și utilizării mijloacelor bănești. Conform autorităților, schimbarea a fost necesară pentru a evita procedurile mai anevoioase de aprobare a cheltuielilor și o intervenție mai promptă în cazurile în care e nevoie de intervenție urgentă.

„ Dreptul de a cunoaste identitatea martorilor este un aspect important al dreptului la apărare!”

Contactat de portalul Anticoruptie.md, fostul viceministru al Justiției, Nicolae Eșanu, a menționat că prezumția potrivit căreia identitatea martorilor trebuie să fie secretă este una fundamental greșită. Conform lui Eșanu, dreptul de a cunoaște identitatea martorilor este un aspect important al dreptului la apărare.

„Chiar și o analiză sumară a jurisprudenței CtEDO arată că dreptul de a cunoaște identitatea martorilor este un aspect important al dreptului la apărare. Și doar în mod excepțional identitatea poate fi ascunsă. Însă in acest caz este necesar să se prevadă măsuri eficiente pentru a compensa handicapul pentru cel acuzat”.

Eșanu a comentat și cazul în care, în urma unor scurgeri de informații, identitatea martorului-cheie în dosarul ex-premierului Vlad Filat, Ilan Șor, a devenit cunoscut încă de la etapa urmăririi penale.

„Nu văd niciun motiv care ar fi permis sau chiar ar fi impus ca identitatea martorului Ilan Șor să fi fost ascunsă. Cât privește faptul că identitatea devine cunoscută publicului, vă atrag atenție că publicitatea procesului este un principiu al dreptului procesual și o parte estențială a dreptului la apărare. Așa că, regula trebuie să fie că identitatea martorului este accesibilă, publică și ascunderea acesteia iarăși trebuie să fie excepțe”, a conchis Eșanu.

Protecție… nereclamată

CNA are prerogative de a propune procurorului emiterea unei hotărâri privind aplicarea măsurilor de protecție respective, în cazul în care constată necesitatea aplicării acestora.

De altă parte, această măsură nu pare una populară în rândul ofițerilor de urmărire penală. Într-un răspuns pentru portalul Anticoruptie.md, responsabili din cadrul instituției au declarat că, în 2023, „de către organul de urmărire penală nu au fost înaintate măsuri urgente, de asistență sau propuneri de emiterea unor hotărâri privind aplicarea măsurilor de protecție către Procuratura Anticorupție, în privința martorilor”.

Potrivit art.8 din Legea cu privire la protecția martorilor și altor participanți la procesul penal, Procuratura Anticorupție poate aplica din oficiu măsurile urgente sau măsurile de asistență prevăzute, cu informarea imediată sau în cel mult 24 de ore a Direcției protecția martorilor.

În anul 2020, Centrul de analiză și prevenire a corupției (CAPC) a realizat un studiu care a relevat că numărul de persoane aflate sub protecție nu este unul reprezentativ.

„Pe parcursul anilor 2009, 2015, 2019 și 2020, Centrul Național Anticorupție ( CNA) nu a înaintat către Procuratura Anticorupție (PA) vreo propunere privind aplicarea măsurilor de protecție a martorilor. PA a aplicat în 2012 o măsură urgentă din oficiu, care a constat în asigurarea pazei personale, pazei locuinței, a reședinței ori a bunurilor și în 2019 o măsură de protecție din oficiu, care a constat în audierea cu aplicarea unor modalități speciale. Direcția protecția martorilor (DPM), în 2019, a aplicat două măsuri urgente (asigurarea pazei personale, pazei locuinței, a reședinței ori a bunurilor și protejarea deplasării sau limitarea deplasării) în privința martorilor în cazurile de corupție”. În schimb, a elaborat, în comun cu persoana protejată/reprezentantul legal al acesteia, mai multe programe de protecție.

 

Legea cu privire la protecția martorilor și altor participanți la procesul penal, în articolul 22, stabilește 7 alte măsuri de asistență, care ar putea fi aplicate în privința martorilor. Din numărul total de măsuri de asistență, prevăzute de lege, DPM nu a aplicat doar două -: asistența juridică și asistența psihologică și socială a martorilor, conform studiului.

• integrarea în alt mediu social și asigurarea unui venit decent până la găsirea unui loc de muncă – în câte 4 cazuri în 2009, 2019 și 2020;

• recalificarea profesională – în câte 1 caz în 2009, 2019 și 2020;

• asistența la obținerea unei noi profesii – în 2 cazuri în 2019 și într-un caz în 2020;

• asistența medicală – în cazul a 2 persoane în 2015 și a câte 4 persoane în 2019 și 2020.

Cine poate solicita protecție în Republica Moldova

Orice persoană care nu se simte în siguranță în timpul procedurilor penale, ar trebui să solicite protecție specială de la persoana care se ocupă de caz la acea etapă. Dacă ofițerul de urmărire penală decide că ar trebui să vi se acorde protecție, el va înainta un demers procurorului. Atunci când considerați că aveți dreptul la măsuri de protecție, trebuie să depuneți cererea direct procurorului sau instanței, în funcție de stadiul procesului penal. Dacă oficialul care se ocupă de caz decide că nu aveți nevoie de protecție specială, acest refuz trebuie să conțină o explicație detaliată. Chiar și așa, puteți contesta decizia.

 Măsurile de urgență sau de asistență pot fi aplicate de către ofițerul de urmărire penală, de către procuror și procurorul superior sau, în cazul în care sunteți reținut, de către administrația unității de detenție.

 

Acest material este realizat în cadrul campaniei de promovare organizată de către A.O. „Juriștii pentru Drepturile Omului” și este parte a proiectului „Presa în sprijinul democrației, incluziunii și responsabilității în Moldova” (MEDIA-M), finanțat de USAID, Ambasada Britanică și implementat de Internews în Moldova și Freedom House, care are ca scop promovarea dezvoltării mass media independente și profesioniste, și crearea unui sector media mai rezistent la presiunile politice și economice. Conținutul acestui material nu reflectă în mod necesar viziunea Ambasadei Britanice, USAID sau a Guvernului Statelor Unite.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii