Social

Megalomania energetică a Ucrainei și consecințele fatale pentru Moldova

Lucrările de extindere a albiei Nistrului pe teritoriul Ucrainei. Foto: CIJM
Autor: Ilie Gulca, Mădălin Necșuțu, Marin Bogonovschi (video&foto)
11/01/2021 9311

●‌ Chișinăul riscă să piardă complet accesul la principala sursă de apă potabilă, Nistrul.

●‌ Moldova face parte din categoria statelor cu insuficiență de apă și cu risc sporit la impactul schimbărilor climatice.

●‌ Ucraina ignoră impactul ecologic al proiectului energetic Novodnestrovsk asupra Moldovei.

Un stol de lebede albe înoată liniștite pe apa extrem de cristalină a Nistrului, în dreptul localității Naslavcea, la hotar cu Ucraina. În această zonă, Nistrul arată mai degrabă ca un lac mare și neclintit. 

Este ora prânzului, pe celălalt mal, un cuplu de grăniceri ucraineni, în costume de camuflaj, fac rondul obișnuit pe sub coasta unui deal. Cu puștile în spate, ei pândesc orice mișcare pe care o facem noi pe țărmul moldovenesc.

În aval de Centrala Hidroelectrică nr. 2 apa este extrem de limpede și fără nicio vietate. Foto: CIJM

„Suntem acum în luna decembrie și sunt lebede pe apă. Asta denotă o temperatură pozitivă, prielnică pentru viețuirea lor. De ce? Fiind evacuată din straturile inferioare ale lacului-tampon al Complexului Novodnestrovsk, apa este puțin mai caldă decât cea de la suprafață”, explică Valeriu Cazac, fostul șef al Serviciului Hidrometeorologic de Stat, fenomenul ciudat din cel mai nordic punct al Moldovei. 

Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk este alcătuit din două centrale hidroelectrice, o centrală hidroelectrică de acumulare, și trei lacuri: două pe albia Nistrului – bazinul central și bazinul tampon – și cel de-al treilea pe malul drept al fluviului. 

Extrem de limpede, de adâncimea unei palme, apa de aici nu găzduiește niciun fel de viețuitoare. Lichidul foarte străveziu se aseamănă mai curând cu o peliculă statică ce acoperă pâlcurile de plancton. 

Apa Nistrului provine în proporție de doar 30% de pe teritoriul Moldovei, celelalte 70 la sută își au sursele în Nistrul Superior, pe teritoriul Ucrainei. Foto: CIJM

„Da, este moartă. Nu este nimic viu în ea. Nici pești, nici plante nu mai trăiesc aici. Aici se revarsă apă tehnologică. Și toate problemele nu sunt legate numai de faptul că apa are o asemenea calitate, ci că nu vine nici în volumul necesar”, dă alarma Elena Zubcov, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe a Moldovei și al comisiei bilaterale de negocieri moldo-ucraineane pe Nistru.

Apa Nistrului provine în proporție de doar 30% de pe teritoriul Moldovei, celelalte 70 la sută își au sursele în Nistrul Superior, pe teritoriul Ucrainei. Autoritățile moldovenești solicită Kievului un debit de 250 de metri cubi pe secundă la Naslavcea. Cu toate acestea, statul vecin preferă să deverseze un debit ecologic. „Noi avem acum doar 100–150 de metri cubi pe secundă. Cu alte cuvinte, vine doar jumătate de râu”, insistă Elena Zubcov.  

Apa evacuată din Complexul Hidroenergetic Novodnestrovsk are 6–8 grade, temperatură la care nu se pot dezvolta speciile acestei zone acvatice, precizează Valeriu Cazac. 

Jumătate de milion de moldoveni ar putea părăsi țara  

Apa disponibilă în prezent în Republica Moldova, conform unui studiu despre adaptarea la schimbările climatice, este de aproximativ 400–500 de metri cubi anual pe cap de locuitor. 

Această cantitate plasează Moldova în categoria ţărilor cu deficit de apă. În cazul în care volumul de apă disponibilă este mai mic de 1.000 de metri cubi anual per locuitor, sunt amenințate dezvoltarea economică, sănătatea şi standardul de viaţă al populaţiei.    

Moldova este în categoria ţărilor cu deficit de apă. FOTO: CIJM

Pragul recomandat la nivel internaţional, potrivit aceluiași raport, stabilește volumul de 1.700 de metri cubi anual per locuitor ca nivel sigur de disponibilitate a apei dulci.

În acest context, înmlăștinirea Nistrului ar putea să provoace consecințe dramatice pentru Republica Moldova întrucât fluviul reprezintă pentru circa 80% din populație singura sursă de apă potabilă a țării. Cel puțin, orașe precum Chișinău, Bălți, Rezina, Soroca, Criuleni  folosesc zilnic apa din Nistru. 

Potrivit estimărilor unui studiu despre înnămolirea Nistrului, deșertificarea, eroziunea solului și lipsa apei dulci riscă să devină un fenomen care poate provoca o criză umanitară, depopularea Moldovei și un conflict permanent cu Ucraina din cauza deficitului de apă. Riscul ca minimum 500.000 de oameni ar putea să fie forțați să-și părăsească țara nu este deloc o exagerare, estimează experții. 

Fostul baraj de la Naslavcea a devenit între timp Centrala Hidroenergetică de Jos (nr. 2). Până în 2010, jumătate din acest obiectiv aparținea Moldovei, iar acum este singura întreprindere ucraineană în Republica Moldova. Foto: CIJM     

Apa Nistrului, la cheremul Ucrainei

De ani de zile, Ucraina dă cu țârâita apă Republicii Moldova prin barajul de la Naslavcea. Inevitabil, acest fapt aduce cu sine prejudicii majore de mediu Chișinăului. Cu toate acestea, Ucraina vrea să închidă complet cercul prin care Moldova mai are o fărâmă de acces la principala sa sursă de apă potabilă – fluviul Nistru.

Mai precis, Chișinăul mai are în gestiune un teren de aproape 20 de hectare în aval de barajul de la Naslavcea pe malul drept. Acesta din urmă este un obiectiv strategic pe care Republica Moldova l-a pierdut deja în 2010 ca urmare a unui acord bilateral semnat de foștii premieri Vlad Filat și Iulia Timoșenko.

„Toate acestea se întâmplă din cauza că partea ucraineană deversează neuniform pe parcursul unei zile apă în aval de Centrala Hidroenergetică nr. 2 de la Naslavcea”, explică hidrologul Cazac.

Procesul de înmlăștinire a Nistrului este cauzat de lipsa deversărilor cursului natural ori continuu în aval de barajul Hidrocentralei nr. 2. „Ei [ucrainenii – n.r.] pot face deversări de câteva ore pe zi în volume de 5.000–7.000 de metri cubi, apoi nu mai deversează nimic sau cantități foarte modeste de circa 50–100 de metri cubi pe secundă”, detaliază Cazac. 

Ambițiile energetice ale Kievului

În ciuda acestor perspective nocive deja existente, Kievul are planuri și mai mari pentru complexul hidroenergetic în cauză. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat, pe 2 octombrie, Centrala Hidroenergetică de Acumulare a Complexului Novodnestrovsk, parte integrantă a strategiei energetice a statului vecin până în 2030. 

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a vizitat, pe 2 octombrie, Centrala Hidroenergetică de Acumulare a Complexului Novodnestrovsk. Foto: https://www.president.gov.ua

Documentul prevede acoperirea cererii de energie electrică în orele de vârf din Ucraina de către centralele hidroelectrice și centralele hidroelectrice de acumulare. Complexul hidroenergetic Novodnestrovsk este gestionat de către compania de stat Ukrhydroenergo.

Pe de o parte, Centrala de acumulare folosește, noaptea, surplusul de energie electrică ieftină la pomparea apei din bazinul-tampon în bazinul superior amplasat pe malul drept. Acesta are o capacitate aproape similară lacului Ghidighici. 

Pe de altă parte, dimineața, în orele de vârf, complexul funcționează în regim de turbină pentru producerea energiei electrice deficitare.

Lucrările de extindere a albiei Nistrului pe teritoriul Ucrainei. Foto: CIJM 

Totodată, Centrala de acumulare susține funcționarea normală a centralelor atomice. Oprirea și pornirea acestora presupun cheltuieli considerabile. De fapt, Zelenski a vizitat Centrala hidroelectrică de acumulare a complexului pentru a observa procesul de instalare a celei de-a patra turbine.

„Construcția definitivă a Centralei Hidroenergetice de Acumulare va asigura statul ucrainean cu energie electrică și va extinde posibilitățile de export. Există oportunitatea de a furniza energie electrică Republicii Moldova și României”, a spus șeful statului ucrainean.

Centralele hidroelectrice existente ale Ucrainei pe Nistru produc 4 miliarde de kWh anual, echivalentul consumului anual de electricitate al Moldovei. După instalarea celei de-a patra turbine, Centrala hidroelectrică de acumulare va fi cea mai mare din Europa și se va plasa pe locul șase în lume după capacitate, conform estimărilor Ukrhydroenergo. 

Cea de-a patra turbină va fi dată în exploatare industrială în 2021. Conform proiectului, Centrala Hidroelectrică de Acumulare trebuie să aibă șapte turbine până în 2026. Toate aceste construcţii hidrologice, inclusiv lacurile, sunt ridicate într-o zonă calcaroasă care absoarbe apa din lacurile de acumulare şi ar putea să înghită în orice moment întregul complex. 

De pildă, la 11 ianuarie 1998, în satul Dankivţi, raionul Hotin, a apărut, la ora 3 dimineaţa, un crater enorm. Potrivit datelor Institutului de Geofizică al Academiei Naţionale de Ştiinţe a Ucrainei, construcţia şi exploatarea Centralei Hidroelectrice de Acumulare intensifică activitatea seismică locală de la 6 la 7 grade pe scara Richter.

Catastrofa de lângă noi

Deși dezvoltarea Centralei hidroenergetice de acumulare este un proiect ambițios pentru Ucraina, oamenii de știință și experții în domeniul ecologiei sunt îngrijorați că această construcție uriașă ar putea să genereze probleme uriașe de mediu pentru Republica Moldova, dar și pentru regiunea Odesa. 

Pentru punerea în funcțiune a celei de-a patra turbine, în opinia directorului Asociației de mediu Eco-Tiras, Ilya Trombițki, este suficientă apă. 

„Va fi o problemă mare pentru mediu atunci când vor fi construite celelalte trei turbine. Pentru acest lucru trebuie înălțat nivelul apei în barajul-tampon. Aici trebuie să fie semnat un acord cu Moldova.” 

Orice înălțare a nivelului de apă trebuie să aibă un impact de evaluare asupra mediului, continuă Trombițki, dar ei [ucrainenii – n.r.] nu au prezentat așa ceva Guvernului Moldovei, deși Convenția Espoo prevede acest lucru. 

Ucraina este semnatară a Convenției de la Espoo din 1999, iar Republica Moldova din 1994. „Nici anterior, în 2009, ucrainenii care au făcut evaluarea impactului de mediu pentru primele trei turbine, nu au prezentat un astfel de document Moldovei.” 

Cu toate acestea, Ambasada Ucrainei la Chișinău a înaintat, pe 25 august 2017, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene un proiect de acord privind asigurarea funcționării Complexului hidroenergetic Novodnestrovsk. 

În esență, este vorba de un proiect de acord elaborat de ucraineni care prevede arendarea a circa 20 de hectare din teritoriul moldovenesc pentru 49 de ani și nu prevede nicio garanție de mediu pentru Moldova. 

Potrivit Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, până în prezent, au fost organizate o serie de întruniri ale delegaților ambelor guverne. La toate aceste negocieri părțile și-au menținut pozițiile. 

Ultima ședință de negociere a Acordului a avut loc pe 11 decembrie 2018, la Kiev, unde s-au discutat aspectele legate de frontieră, arenda teritoriului pe partea Republicii Moldova, cele 20 de hectare, asigurarea debitului ecologic, compensarea daunelor aduse mediului. În urma acestor discuții, părțile nu au adoptat nicio decizie.

Arenda acestui teren, în opinia experţilor moldoveni, va duce inevitabil la pierderea în totalitate a posibilității Moldovei de a interveni în reglementarea scurgerii Nistrului pe teritoriul Moldovei.

Cererea Kievului are la bază doar considerente economice, susține Valeriu Cazac, ignorând pe fond problemele de mediu cauzate Republicii Moldova. 

„Partea ucraineană urmărește să producă mai mult curent electric. Ei [ucrainenii – n.r.] sunt cei care ignoră importanța ecosistemelor Nistrului și necesitatea curgerii continue a apei”, a completat expertul. 

Potrivit responsabililor din Ministerul Agriculturii, partea ucraineană a informat că orice construcție nouă este sistată până la efectuarea evaluării schemei de utilizare a resurselor hidroenergetice ale Ucrainei. 

„Astfel, în cazul în care va fi recunoscut impactul transfrontalier al acestui document, actele tehnice de construcție vor fi supuse evaluării impactului asupra mediului, cu implicarea R. Moldova în etapa de consultări.”

Până în prezent, din cauza situației epidemiologice nu a fost posibilă organizarea unei alte ședințe cu prezență fizică, însă discuțiile au fost reluate. 

Investigația a fost realizată  în cadrul proiectului „Jurnalismul de investigație de calitate în interesul cetățeanului”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul Fundației Soros Moldova. Punctul de vedere al autorului  nu coincide neapărat cu opinia Fundației. Autorul este responsabil pentru corectitudinea celor expuse.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii