Social

Zece investigații cu impact, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice în 2022

Autor: Cornelia Cozonac
30/01/2023 6952

Investigarea schemelor de corupție, delapidare a banilor publici, trafic de influență și încălcarea drepturilor omului au fost prioritățile și pe parcursul anului 2022 pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice și a portalului www.anticoruptie.md. Unele investigații au avut impact, procurorii pornind câteva dosare penale, altele, deși deconspirau scheme și interese private asupra banilor publicii or încălcarea gravă a unor drepturi, au trecut neobservate de autorități. În lipsa reacțiilor din partea organelor de drept, au reacționat cei implicați în scheme, cărora echipa de jurnaliști a îndrăznit să le tulbure liniștea. Unii ne-au acționat în judecată, alții au depus plângeri la poliție, care pe lângă faptul că a pornit trei procese penale, a mai găsit un nou instrument de a pune presiune pe jurnaliștii de investigație - aplicarea unei amenzi de câteva mii de lei. Jurnaliștii din cadrul CIJM au trebuit să lupte și pe frontul paralel, să facă fața atacurilor pe rețelele sociale. Ca și în ceilalți ani, echipa de jurnaliști s-a isprăvit și în ciuda greutăților și-a făcut munca profesionist, respectând în toate standardele deontologice.                  

Vă propunem zece dintre investigațiile cu impact, care au fost și cele mai citite pe portalul anticoruptie.md, dintre cele 50 de anchete jurnalistice pe care  echipa CIJM și a portalului Anticoruptie le-a realizat pe parcursul anului 2022. 

1. Vlad Filat: Cum și-a scăpat averea de confriscare 

Ancheta, realizată la începutul anului, a scos în vileag scheme prin care ex-prim-ministru, Vladimir Filat, care a fost condamnat pentru fapte de corupție, a reușit să-și scape de confiscare cea mai mare parte a averii pe care o deținea la momentul condamnării. Cu toate că sentinţa de condamnare prevedea şi confiscarea averii, inclusiv a imobilelor pe care fusese aplicat sechestru, fostul şef de guvern a reuşit, prin diferite scheme, să îşi păstreze cea mai mare parte din bunurile sale. Au fost confiscate doar patru automobile. Investigația CIJM a arătat că Filat a organizat şi a dirijat aceste scheme chiar în perioada în care era încarcerat. După eliberarea condiţionată din penitenciar, Filat nu o duce deloc răzu. Acesta locuieşte într-un imobil luxos dintr-un cartier select al capitalei şi se plimbă cu maşini scumpe, având șofer personal.

Procurorii nu reacționează, Poliția pornește proces penal împotriva jurnaliștilor  

Procurorii nu au reacționat la această anchetă, nici poliția sau vreo altă autoritate care promovează lupta cu corupția. În schimb a reacționat fostul premier și avocata sa. El ne-a amenințat cu judecată chiar în procesul documentării subiectului, atunci când i s-au cerut mai multe explicații, când nici nu știa măcar ce va conține investigația. După publicarea investigației avocata sa Cristina Doagă, care îi este și amică, a depus o plângere penală la Inspectoratul de Poliție Buiucani din Chișinău împotriva Centrului de Investigații Jurnalistice și a jurnalistei Julieta Savițchi, autoarea anchetei jurnalistice, cerând organului de poliție ca jurnaliștii să fie cercetați penal pentru spargerea poștei electronice și să prezinte detalii despre sursele pe care le-au utilizat în investigația jurnalistică, mai ales în partea ce ține de corespondența dintre Vlad Filat și diferite persoane. Poliția a dat curs plângerii avocatei lui Filat și a pornit un proces penal împotriva CIJM și a autoarei investigației. 

Juristul Centrului de Investigații Jurnalistice, Sergiu Bozianu, care a depus explicații la organul de poliție, a precizat că plângerea penală este cu tentă de răfuială, întrucât avocata lui Vlad Filat ar pretinde că jurnaliștii i-ar fi spart poșta electronică a clientului său și cere să fie cercetați penal.

Centrul de Investigații Jurnalistice a făcut public o declarație legat de procesul penal pornit împotriva jurnaliștilro de către Insectoratul de poliție Buiucani, calificând aceste acțiunui drept hărțuire, presiune și răfuială din partea fostului premier Vlad Filat, care a amenințat jurnaliștii de la momentul documentării cu un proces de judecată și răfuială. 

Ancheta a fost preluată de mai zeci de medii de informare, iar pe portalul www.anticoruptie.md a înregistrat peste 60 de mii de accesări.  

Autoarea investigației, Julieta Savițchi a fost apreciată cu premiul II în cadrul unui concurs pentru investigații jurnalistice pe teme de corupție, organizat de Transparency International Moldova.    

2.  Judecătorul care l-a lăsat pe Igor Dodon să plece acasă: imobile, donaţii generoase şi act de constatare al ANI

Echipa CIJM l-a documentat în luna mai pe magistratul Roman Mazureţ, cel care l-a plasat în arest la domiciliu pe ex-preşedintele Igor Dodon, la o oră după ce l-a băgat pentru 30 de zile la închisoare pe Petru Merineanu, cumnatul fostului şef al statului, ambii cercetați într-un dosar penal pentru îmbogățire ilicită. Acesta a fost mandatat la Judecătoria Chişinău în mai 2017, după o carieră de patru ani în instanţa din Ocniţa. Când a venit la Chișinău, magistratul nu avea în acte nici casă, nici masă. La doar doi ani de la transfer, donaţiile au început să curgă gârlă către magistrat. Mazureţ a primit, în 2019, cu titlu de moştenire trei apartamente, în acelaşi an reuşind să-şi cumpere şi o casă de 189 metri pătraţi în Ciorescu, suburbie a muncipiului Chişinău.

Ancheta a înregistrat peste 40 mii de accesări și a fost preluată de zeci de medii de informare.   

3.  Pe urmele „miliardului”: 30 de milioane de la Banca de Economii, „înecate" pe malul unui iaz de lângă Nisporeni

Credite în sumă de peste 30 de milioane lei, luate de la Banca de Economii printr-o schemă dubioasă pentru un gaj care nu acoperă nici a zecea parte din sumă şi-au pierdut urma la Nisporeni. Banca a reuşit să recupereze puţin sub jumătate de milion din imensul împrumut, după ce a vândut gajul pentru cele 30 de milioane. În schemă apare numele unuia din cei mai prosperi oameni de afaceri din raionul Nisporeni, Dorin Cibotaru, fiul fostului preşedinte al raionului şi actualului consilier, Gheorghe Cibotaru, şi ginerele judecătorului de la Curtea de Apel Chişinău, Ghenadie Morozan, cumnat cu fostul preşedinte al PDM, Vladimir Plahotniuc. Jurnaliştii de la portalul Anticoruptie.md au deconspirat, pas cu pas, schema alambicată de la Nisporeni, care a izvorât și s-a alimentat din „jaful secolulul" din Republica Moldova.

Ancheta  a înregistrat peste 27 mii de accesări pe portalul Anticoruptie.md.  

4. Copiii invizibili 

Investigația „Copiii invizibili” scoate în vileag că în Republica Moldova există copiii nedocumentați, fără acte de identitate. Acești copii nu figurează în statistici, nu beneficiază de protecție, asistență medicală și alocații sociale. Lipsiți de drepturi, ei sunt într-un risc uriaș de a fi exploatați, traficați sau vânduți pentru organe. Nimeni n-o să-i caute, pentru că ei oficial nu există. Fără acte de identitate, acești copii vor rămâne pentru tot restul vieții la marginea lumii „oficiale”.

Centrul de Investigații Jurnalistice a constatat, analizând documente oficiale, că există o discrepantă enormă între numărul copiilor născuți vii și numărul actelor de naștere emise de autorități în ultimii cinci ani. Această diferență este de peste 22 de mii, asta însemnând că atâția copii nu ar avea acte de identitate, pentru că numărul actelor emise în fiecare an este cu câteva mii mai mic decât numărul de copii născuți în Republica Moldova.

Documentarea la această anchetă a pornit de la o sesizare depusă la Centrul de Investigații Jurnalistice de către soacra unei tinere mame, care nu are acte de identitate și din această cauză nu-și poate înregistra al doilea copil. Băiatul avea la momentul documentării aproape șapte luni, dar nu figura în nicio evidență statală. De la maternitatea Institutului Mamei și Copilului, unde  femeia a născut, i s-a dat o confirmare în care se constată doar nașterea, însă în baza acestui act nu poate fi perfectat certificatul de naștere al copilului.  

Primarul localității Negureni, din raionul Telenești, nu știa că are în localitate un copil în situație de vulnerabilitate, la fel ca și conducerea Direcției raionale Protecție socială.     

Aceasta, cu toate că, potivit Convenției pentru Drepturile Copilului, „un copil este înregistrat din momentul nașterii sale și are, din acel moment, dreptul la un nume”.  Această formulare fără echivoc constituie o obligație pentru toate statele, între care și Republica Moldova, care au ratificat Convenția și impune respectarea și protejarea acestui drept.    

În investigație este documentat cazul Alinei Dovghii din satul Negureni, raionul Telenești, care nu-și putea documenta copilul, care la momentul publicării investigației avea 7 luni, pentru că ea însăși nu are acte de identitate. Paradoxul este că Alina mai are un copil, o fetiță de 6 ani, pe care a născut-o la maternitatea din Telenești și de acolo i-au eliberat certificatul constatator al nașterii, în baza căruia părinții au putut înregistra copilul. Și atunci, ca și acum, Alina nu avea acte de identitate. După publicarea investigației jurnalistice, reprezentanți ai Direcției raionale pentru protecția copilului din Telenești au contactat-o pe mama copilului și au promis să se implice la soluționarea problemei, astfel încât copilul și mama să poată să-și perfecteze actele. 

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a organizat o ședință cu mai mulți factori de decizie, dar nu a putut să explice ce e cu discrepanța enormă dintre numărul copiilor născuți vii și numărul actelor de naștere. Ministerul Sănătății nu a reacționat în niciun fel după publicarea investigației.  

Avocata Copilului Maia Bănărescu s-a sesizat din oficiu la investigația CIJM. „Vom studia cazul din oficiu și îl vom include în raportul de monitorizare pe care îl vom elabora anul aceasta pe marginea recomandărilor făcute autorităților privind cazurilor copiilor nedocumentați”, a declarat pentru Anticoruptie.md, Maia Bănărescu. 

Până la sfârșitul anului 2022 copilul Alinei Dovghii, care a împlinit deja un an, încă era în afara statsticilor oficiale, la fel ca și mama lui.  

Ancheta a înregistrat peste 20 mii accesări pe portalurile CIJM Anticoruptie.md și Investigati.md.   

5. Igor Dodon: Bani din Rusia, averi și interese, trafic de influență și favorizarea rudelor

Fostul președinte, Igor Dodon, reținut de procurori pentru îmbogățire ilicită, corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic de către o organizație criminală și  trădare de Patrie a întrat în vizorul jurnaliștilor de investigație de la Centrul de Investigații Jurnalistice încă din anul 2008, când, de pe poziția de ministru al Economiei, a arhitecturat o schemă păguboasă pentru bugetul publiuc cu intermediari în domeniul energetic. În campania electorală din 2009, el a fost înclus în Lista neagră a Inițiativei Civice Pentru un Parlament Curat legat de probleme de integritate. Până a deveni șef al statului, Dodon s-a remarcat prin donații generoase la partidele din care a făcut parte, cel al Comuniștilor și, ulterior, al Socialiștilor, și-a construit treptat o avere impunătoare și a fost învinuit că ar fi controlat mafia cărnii și mai multe privatizări dubioase.

El a afișat prietenile cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și cu președintele Balarusului Alexandr Lukașenko, dar și activități dubioase cu oameni de afaceri de la Moscova. A susținut anexarea Crimeii de către ruși în 2014 și nu a condamnat intervenția militară a Rusiei în Ucraina. În perioada când a fost la șefia statului rudele sale au prosperat în afaceri. Anticorupție.md a făcut o radiografie a anchetelor de presă în care a figurat numele lui Igor Dodon, realizate de echipa Centrului de Investigații Jurnalistice, din 2008 încoace.  

Investigația jurnalistică a fost accesată de peste 20 mii de ori pe portalurile CIJM Anticoruptie.md și Investigatii.md.  

6. VIDEO// Corupţie pe timp de război: Cum ajung în Moldova ucrainenii care nu vor să lupte pe front

Sute de bărbaţi din Ucraina au reuşit să treacă frontiera cu Republica Moldova şi să scape de o posibilă înrolare pe front. Cei mai mulți au trecut frontiera ilegal, întrucât decretul privind mobilizarea generală în Ucraina, semnat de Volodimir Zelenski, la 25 februarie, interzice bărbaţilor cu vărsta cuprinsă între 18 şi 60 de ani să părăsească ţara. Echipa Anticoruptie.md a reușit să documenteze mai multe cazuri în care cetățeni ucraineni spun că au plătit bani grei pentru a reuși să iasă din țară. Sunt câteva scheme prin care poți să „ieși cu acte în regulă”, acum, pe timp de război, din Ucraina. Toate schemele sunt bazate, în mare parte, pe coruperea grănicerilor ucraineni şi implicarea grupărilor criminale organizate. Cei care au reuşit să părăsească Ucraina susţin că au plătit sume cuprinse între 1000 şi 5000 de euro ca să li se permită trecerea. Autorităţile de la Kiev recunosc că există această problemă pe tot segmentul frontierei de Vest, iar cele de la Chişinău preferă să tacă.

7. Cine ține în viață Uzina Metalurgică din Râbnița: interese și jucători

România este principala sursă de materie primă pentru Uzina Metalurgică Moldovenească din Râbnița. Fierul vechi importat din România în regiunea separatistă transnistreană a Republicii Moldova permite acestei întreprinderi siderurgice din stânga Nistrului să se mențină pe linia de plutire. Uzina este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul regiunii secesioniste. 

Conform unui raport al pretinsului minister al dezvoltării economice al Transnistriei, la sfârșitul anului 2021, vânzările Uzinei Metalurgice Moldovenești (Молдавский металлургический завод) au fost de peste 432 de milioane de dolari – aproape jumătate din cifra totală a exporturilor regiunii separatiste.

Investigația jurnalistică a înregistrat peste 17 mii de accesări pe portalul CIJM Anticoruptie.md. 

8. Milionari peste noapte // Cum au reuşit fraţii Munteanu să-şi dezvolte afaceri după retragerea din serviciul public

Trei fraţi, care au fost ani buni funcţionari publici şi au avut venituri modeste, au reuşit în scurt timp după ce au plecat din funcțiile publice să-şi pună pe picioare afaceri de milioane. Este vorba despre ex-ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, fostul director-adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Ruslan Munteanu, şi fostul şef-adjunct al Direcţiei gestionare a fondului de locuinţe a Primăriei Chişinău, Igor Munteanu. Pe lângă faptul că cei trei fraţi nu au declarat pe parcursul carierei mijloace suficiente care le-ar fi permis să se lanseze în business-ul mare, afacerile dezvoltate ridică semne de întrebare şi prin faptul că au conexiuni cu domeniile publice în care aceștia au activat.

Ancheta a pornit de la o sesizare pe Harta corupției de pe portalul Anticoruptie.md. un cetățean ne semnala că frații Munteanu au afaceri profitabile: cariere și chiar o uzină de beton pe care au falimentat-o...     

După publicarea anchetei juralistice, fostul ministru al Mediului, Valeriu Munteanu, ne-a amenințat cu un proces de judecată și a cerut repetat dreptul la replică, deși în procesul documenarii la investigație i s-a oferit posibilitatea să explice mai multe aspecte documentate de echipa CIJM, la fel ca și fraților săi.  

Ancheta jurnalistică a fost accesată de peste 17 mii de ori.  

9. Războiul informațional în Moldova: agenți și modus operandi al Kremlinului

Canalele platformei nemoderate Telegram au devenit laboratoare de știri false pentru posturile media tradiționale controlate de forțele pro-Kremlin. Noua componență a Consiliului Audiovizualului nu are o politică coerentă pentru a contraca activitatea nelicențiată a Sputnik Moldova pe teritoriul a trei state – Republica Moldova, Ucraina și România

Moldova este de departe unul dintre cele mai vulnerabile state din spațiul fost sovietic la propaganda rusă, fapt semnalat frecvent în rapoartele internaționale ale Freedom House și alte centre de analiză care urmăresc acest fenomen. 

Propaganda se face masiv în media tradiționale – televiziuni, ziare și site-uri web – și, mai nou, pe rețelele de socializare, cu precădere pe Telegram, o platformă de micro-blogging nemoderată proprietate a cetățeanului rus Pavel Durov.peste 16 mii de accesări 

10. „Afaceri unsuroase” cu ulei de palmier: cui, cât și cum plătim din contul sănătății noastre

Folosit inițial în calitate de lubrifiant pentru echipamente industriale, uleiul de palmier a  ajuns pe neobservate chiar în capul mesei noastre cea de toate zilele. Secretul acestei popularități fără precedent se ascunde în prețul său mic care, respectiv, micșorează și cheltuielile de producție. Totuși, institute întregi de cercetare au descoperit că uleiul de palmier, în special cel hidrogenat, e pericol real în fiecare îmbucătură, deoarece poate provoca boli cardiovasculare grave și chiar cancer.

Unele țări, mai avansate și mai prudente în ceea ce privește sănătatea populației, au limitat drastic utilizarea acestui produs și chiar i-au impus pe producători să indice distinct pe etichete lipsa acestuia. La distanță de 20 de ani de când a început să fie folosit pe scară largă și în Republica Moldova, nu există niciun indiciu că țara noastră este gata să renunțe la acest dușman al sănătății. 

Ancheta a înregistrat peste 14 mii de accesări pe portalul Anticoruptie.md.  

Articolul a fost realizat  în cadrul proiectului „Jurnalism de investigație pentru transparență și bună guvernare”,  desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice, cu sprijinul financiar al Ambasadei SUA în Moldova.  Conținutul investigației este responsabilitatea exclusivă a autorilor și nu corespunde neapărat cu punctul de vedere al Ambasadei SUA în Moldova.

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889.

 

 

 

 

 

 

 

 

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii