Social

VIDEO// Statul care își ucide cetățenii

Peste 200 de accidente de muncă, între care 26 de decese la locul de muncă, nu sunt cercetate

Foto: CIJM
Autor: Cornelia Cozonac, Iurie Vârlan
25/05/2018 16724

Două accidente grave, soldate cu șapte morți, au tras linia dintre ani: în noiembrie 2017, trei muncitori de la mina de piatră din Pașcani, Criuleni, au fost striviți de un tavan prăbușit peste ei, iar în ianuarie 2018 patru angajați de la Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei” au decedat într-un grav accident rutier, produs în apropierea satului Mihăilenii Vechi, raionul Râşcani. Toți cei șapte se aflau la muncă. Alte 16 persoane și-au pierdut viața la locul de muncă, în ultimele cinci luni, iar câteva zeci de angajați au fost accidentați grav. Niciunul dintre cazuri nu a fost cercetat sub aspectul accidentelor de muncă. În plină reformă a organelor de control, legiuitorul i-a retras Inspectoratului de Stat al Muncii competențele de control al  respectării normelor de securitate și sănătate în muncă. Aceste atribuții au fost delegate celor 10 autorități publice cu funcții de control nou-create. Ultimele încă nu funcționează pe această dimensiune.

 

Accidentul de la mina de piatră Pașcani - șase copii minori rămași fără tată

Celula de criză la Guvern

În noiembrie 2017 trei muncitori de la mina de piatră din Pașcani, raionul Criuleni, care lucrau la tăierea pietrei, au fost striviți de tavanul nesecurizat care a căzut peste ei. Muncitorii au fost găsiți fără suflare de colegii lor de muncă abia peste șase ore de la producerea accidentului. Toți trei bărbați au lăsat orfani câte doi copii minori. Deși procuratura a pornit două cauze penale, iar Guvernul a inițiat o celulă de criză care să cerceteze împrejurările în care s-a produs tragedia, cazul nu a fost documentat sub aspectul accidentului de muncă, iar familiile victimelor și, mai ales, urmașii acestora riscă să nu obțină despăgubirile și indemnizațiile prevăzute de lege. Din 27 octombrie 2017, Inspectoratul de Stat al Muncii nu mai are dreptul să cerceteze accidentele de muncă, soldate cu decese sau cu vătămări grave. Mina de piatră face parte din obiectivele industriale periculoase și a trecut, după fuziunea mai multor autorități, în subordinea Agenției de supraveghere tehnică, căreia i-au fost delegate atribuțiile de supraveghere a siguranței ocupaționale. Structura nou-creată nu are nici până în prezent capacitate să cerceteze accidentele de muncă. Inspectorii muncii, chiar dacă nu mai aveau atribuții de verificare a accidentelor de muncă, au mers la fața locului și au adunat materiale pe cazul accidentului de la Pașcani.

Mina Pașcani

În cazul unui accident de muncă, probele trebuie acumulate cât se poate de repede, ca să fie o analiză obiectivă și să se poată asigura obiectiv drepturile persoanelor accidentate, ale urmașilor celor decedați, iar în cazul angajatorului, ca acesta să poată elimina riscurile și să prevină alte accidente. Noi am transmis materialele adunate, dar nu am făcut un proces verbal de concluzionare, așa cum făceam anterior. Agenția de supraveghere tehnică trebuia să cerceteze cazul, dar nu a fost gata să-l preia și nici în prezent nu este gata”, ne-a declarat inspectorul-șef de stat al muncii, Dumitru Stăvilă.

În lipsa procesului verbal de cercetare a accidentului de muncă, persoanelor accidentate nu li se achită concediul medical, iar în cazul accidentelor de muncă mortale, succesorii de drepturi nu pot beneficia de indemnizații, care trebuie să fie stabilite în funcție de cauzele producerii accidentului de muncă.

Conform Legii securității și sănătății în muncă, partea vătămată, deci, familia celui decedat, are dreptul la o indemnizaţie unică, care este egală cu salariul mediu anual al accidentatului, care se calculează din ultimele 24 de luni, înmulțit cu anii pe care nu i-a trăit până la vârsta de 62 de ani. Această indemnizație se achită de către întreprinderea la care s-a produs accidentul de muncă. Legea privind sănătatea și securitatea în muncă prevede, de asemenea, pensii pentru copiii care și-au pierdut întreținătorul în accidente de muncă. Acestea se vor acorda lunar din fondul Asigurărilor Sociale până la atingerea vârstei de 18 ani, iar în cazul celor care își continuă studiile - până la vârsta de 23 de ani.

În februarie curent, procurorii au anunțat că au finalizat urmărirea penală în cazul accidentului de la Pașcani. Trei persoane din conducerea agentului economic care gestionează mina de piatră au fost trimise pe banca acuzaților. Ele urmează să răspundă pentru faptul că nu au asigurat securitatea angajaților și riscă până la 10 ani de pușcărie. Doi dintre acuzați, spun procurorii, și-au recunoscut vina, iar o parte din bunurile lor – un apartament, un teren și trei mașini – au fost puse sub sechestru.

Riscuri sporite de accidentare și la alte mine 

În urmă cu doi ani semnalam în cadrul unei investigații jurnalistice despre condițiile deplorabile de muncă ale minerilor dintr-o altă mină de extragere a pietrei - cea din Mileștii-Mici, raionul Ialoveni. În februarie 2016, muncitorii de la Mileștii Mici au desfășurat câteva proteste în care își cereau drepturile, inclusiv la condiții decente și sigure de muncă. Un control al Inspecției Muncii a Sindicatelor a constatat aceleași probleme, care au dus și la decesul muncitorilor din mina de la Pașcani. Iată ce declara atunci Elena Carchelan, șefa Inspectoratului Muncii al Confederației Sindicatelor: „Cele mai grave abateri pe care le-am constatat erau că nu se consolida tavanul, deoarece acolo era risc de prăbușire. Muncitorilor nu li se dădea îmbrăcăminte și încălțăminte de protecție, deoarece persoanele lucrează în mină. Nu se asigura hrana suplimentară pentru condițiile nocive de muncă. În sala de baie și în vestiar era frig și muncitorii nu puteau, după muncă, să se spele”. Organele de control au stabilit atunci mai multe încălcări și au sancționat agentul economic, dar, la aproape trei ani de la protest, muncitorii spun că nu s-a schimbat nimic.

Accidentul în care au decedat angajați ai oficiului din Râșcani al
Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”

Cazul „Poșta Moldovei”: familiile victimelor, pe drumuri de patru luni

Alt caz tragic, aceeași situație. Patru bărbați, angajați ai oficiului din Râșcani al Întreprinderii de Stat „Poșta Moldovei”, au decedat într-un cumplit accident rutier, produs în apropierea satului Mihăilenii Vechi, raionul Râșcani, în timp ce transportau colete poștale. Părinții și soțiile celor decedați, de patru luni, bat pragul instituțiilor publice pentru a-și obține drepturile. Ei nu-și pot explica de ce până acum nu au obținut rezultatele expertizei tehnice a automobilului, de ce cazul nu se cercetează ca accident de muncă sau de ce nimeni nu le explică barem ce ar trebui să facă. „Aici, la nivel local, nimeni nu discută cu noi. Parcă nici nu am exista. Ne-au murit copiii în floarea vârstei. Erau la muncă. Nu avem concluziile experților privind starea tehnică a mașinii, doar înțelegem că pentru asta nu e nevoie de patru luni. Înainte era un inspector al muncii în raion, acum nu mai este. Elementar, nu știm unde să ne adresăm. Peste tot ni se spune: ”Nu este lege”, ”Nu avem împuterniciri”, spune Ivan Andrușceac, tatăl lui Andrei Andrușceac, care avea 34 de ani când a decedat.

Vitalii Ignatiuc Foto: CIJM

Vitalii Ignatiuc, tatăl altui tânăr mort în accident, spune că automobilul era în stare defectă și asta se vedea cu ochiul liber: „Automobilul de două ori a fost trecut la pierderi, era ruginit, cu anvelopele neadecvate. Băiatul nostru a murit. Vrem să știm cine a fost responsabil și a semnat actul privind starea tehnică a automobilului. Nu am fost chemați la procuror să dăm explicații, a trebuit să-i căutăm noi. Patru persoane au murit și nu se dorește să se facă lumină în acest caz, Se încearcă a da vina pe șofer, dar că să ascundă că mașina era defectă și că alte persoane se fac vinovate de accident”, spune Vitalii Ignatenco. Reprezentanți ai „Poștei Moldvei” au declarat presei la scurt timp după producerea accidentului că automobilul era în stare tehnică bună.

Anghelia Maximciuc a rămas văduvă cu un copil de doar trei  ani. După moartea soțului s-a angajat la muncă, pentru că altfel nu ar avea cu ce să-și întrețină copilul: „Aș vrea ca măcar copilul să primească pensie, pentru că și-a pierdut întreținătorul. Dar cazul nu se cercetează și nu știm ce o să facem mai departe. Ne-au dat 307 lei până acuma. Atât. Nu ni se spune cine se face vinovat de accident”.

Rudele celor patru angajați ai „Poștei Moldovei” au scris peste tot: șefului statului, Guvernului, Inspectoratului de Stat al Muncii, dar răspunsurile instituțiilor respective nu au schimbat situația. Inspectorul principal de stat al muncii, Dumitru Stăvilă, cunoaște cazul de la „Poșta Moldovei”, dar spune că îl va cerceta prioritar, imediat cum Inspectoratul va intra în drepturile deținute anterior.

Ivan Andrușceac, tatăl lui Andrei Andrușceac. Foto: CIJM

Familiile victimelor accidentului de la Râșcani, rămase în afara asistenței instituțiilor statului, au angajat un avocat ca să le apere drepturile și să le ajute să se descurce. Avocatul Dumitru Codreanu califică situația în care nicio instituție de stat nu cercetează accidentele de muncă ca fiind destul de gravă. Accidentele de muncă, susține el, trebuie să fie cercetate adecvat, astfel încât să poată fi calculat obiectiv prejudiciul suportat atât de către victimele accidentelor, cât și de familiile acestora. Apărătorul spune că îi este dificil să documenteze cazul, întrucât nu poate obține informații și documente de la instituțiile statului. Bunăoară, Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) a refuzat, sub pretextul protecției datelor personale, să ofere informația despre retribuția muncitorilor decedați în accident. Informația dată este necesară pentru calcularea indemnizațiilor pe care trebuie să le primească familia, copiii celor decedați în accidentul de muncă. ”În cazul familiei Maximciuc, a rămas un copil mic, care trebuie să primească pensie de urmaș, pentru că și-a pierdut întreținătorul. Din cauză că nu este stabilit accidentul de muncă, nu există procesul verbal, autoritățile nu pot stabili indemnizațiile ce se cuvin în asemenea cazuri. Familiei Maximciuc i s-a dat deocamdată o alocație de 300 de lei și atât. Deci, familia aceasta și copilul sunt privați, cu concursul instituțiilor statului, de anumite drepturi, foarte importante pentru situația în care se află ei”, spune avocatul.      

Avocatul Dumitru Codreanu. Foto: CIJM

Și-a pierdut brațul, dar nu poate obține indemnizațiile ce i se cuvin

Ivan Corsan a lucrat la Rețelele Electrice timp de 20 de ani. În septembrie 2017 a fost electrocutat și și-a pierdut antebrațul mâinii drepte. Din 24 septembrie până acum cazul său nu a fost cercetat și, respectiv, el nu a primit certificatul care să confirme accidentul de muncă. „Mi s-a spus că această comisie, care trebuie să cerceteze accidentele de muncă, s-a desființat. După ce am ieșit din spital, am apelat din nou la autorități și mi s-a spus că deja comisia este, dar legea nu-i întărită. Ne poartă pe drum și nu ni se explică nimic. Nici nu mai știm ce putem face. Pe baza expertizei medicale mi s-a acordat grad de invaliditate de tip II, asta înseamnă că în fiecare an trebuie să treci din nou toate examinările ca să se confirme gradul de invaliditate de parcă mâna care nu este  ar putea crește între timp.”, ne spune cu tristețe Ivan Corsan, arătându-ne vrafuri de răspunsuri de la autorități. 

Statul cu o mână dă și cu două ia

Până la introducerea de la finele lunii aprilie 2017 a modificărilor legislative privind reorganizarea controlului de stat, Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) asigura aplicarea dispozițiilor legislației muncii, inclusiv în domeniul securității și sănătății în muncă. ISM exercita controlul de stat asupra respectării actelor legislative și a altor acte normative în domeniul muncii la întreprinderi, instituții și organizații, cu orice tip de proprietate și formă juridică de organizare, la persoane fizice care angajează salariați, precum și la autoritățile administrației publice centrale și locale, și întreprindea acțiuni în vederea prevenirii și combaterii ilegalităților din acest domeniu.

Ivan Corsan. Foto: CIJM

Începând cu 28 aprilie 2017, urmare a modificărilor la Legea 131 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător, Inspectoratul de Stat al Muncii a fost lipsit de competențele de a iniția controale la unitățile din domeniul antreprenoriatului în scopul prevenirii accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale. Alte autorități la momentul respectiv nu au fost abilitate cu competențe în domeniul dat. „Lipsa acțiunilor de prevenire conduce la aprofundarea crizei în domeniu și este o pierdere atât pentru angajați, cât și pentru angajatori”, spune Dumitru Stăvilă.

Din 27 octombrie 2017, conform noilor modificări legislative, Inspectoratului i-a fost limitată funcția de control de stat, care s-a redus doar la respectarea actelor legislative și a altor acte normative în domeniul raporturilor de muncă, cu excepția securității și sănătății în muncă. Mandatul de supraveghere a respectării reglementărilor cu privire la sănătatea şi securitatea în muncă este transferat de la Inspectoratul de Stat al Muncii către zece agenții sectoriale: Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, Agenția pentru Supravegherea Pieței și Produselor Nealimentare, Agenția pentru Supraveghere Tehnică/Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Inspectoratul pentru Protecția Mediului, Agenția Națională Transport Auto, Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova, Agenția Navală a Republicii Moldova, Agenția Naţională pentru Reglementare în Energetică, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Urmare a modificărilor operate de legiuitor, Inspectoratul de Stat al Muncii a transmis 36 de unități salariale către aceste 10 agenții. Dintre cei 30 de inspectori ai muncii angajați în funcțiile respective doar 12 au acceptat să meargă la noul loc de muncă, ceilalți 18 s-au concediat din serviciul public. Dumitru Stăvilă precizează că, în prezent, niciuna dintre cele 10 autorități competente nu este funcțională în domeniul siguranței ocupaționale. Doar patru autorități competente dispun de Regulamente de organizare și funcționare și au determinate atribuțiile de control în domeniul siguranței ocupaționale, dar care nu sunt puse în practică. Acest vacuum legislativ a compromis procesele de cercetare a accidentelor de muncă, consideră Dumitru Stăvilă. 

Guvernul întoarce competențele

În ianuarie curent, Cabinetul de Miniștri a modificat două regulamente, returnându-i Inspectoratului de Stat al Muncii atribuțiile privind cercetarea accidentelor de muncă grave și cele soldate cu morți pe o perioadă de un an. Dar pentru ca ISM să poată intra în drepturi, trebuie să se facă ajustările necesare la Legea privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, pe care deputații, deocamdată, nu se grăbesc să le facă.

Iată ce spune avocatul Dumitru Codreanu despre situația creată urmare a reformelor inițiate de Guvern, ce se întâmplă cu victimele accidentelor de muncă:   

Expertă: „Reforma poate genera dublarea sau chiar triplarea numărului de controale”

Situația creată este calificată drept gravă și care afectează drepturile victimelor accidentelor de muncă și de către experta IDIS „Viitorul”, Mariana Iațco, care a realizat recent un studiu, în parteneriat cu Fundația Friedrich Ebert, privind impactul reformei controlului de stat privind securitatea și sănătatea în muncă. Politica de reducere a presiunii asupra mediului de afaceri, prin retragerea de la ISM a atribuțiilor de inspecție în domeniul securității și sănătății în muncă, nu-și găsește justificare, consideră experta. „Analiza în retrospectivă a numărului de controale indică o tendință invariabilă. Astfel, nu putem afirma despre existența unui abuz de control din partea statului. Din contra, funcționarea propriu-zisă a reformei date poate genera riscul dublării sau chiar triplării numărului de controale din partea organelor, în condițiile în care o întreprindere desfășoară două sau mai multe genuri de activitate, iar aceasta va determina cheltuieli suplimentare pentru bugetul public”, precizează Mariana Iațco.

În aprilie 2017, Ministerul Economiei de atunci anunța despre demararea reformei sistemului de inspecție a muncii. Potrivit oficialilor de la Ministerul Economiei, această politică este parte a unei reforme majore, întreprinsă în scopul reducerii sarcinilor administrative pentru întreprinderi, ale cărei obiective sunt: eficientizarea procedurilor de control, tranziția la sistemul de controale bazate pe riscuri, eliminarea cerințelor de controale de stat care se suprapun și punerea în aplicare a principiului existenței unei singure agenții de control per sector/produs.

Dumitru Stăvilă

20 de decese la locul de muncă de la începutul anului

Datele Inspectoratului de Stat al Muncii arată că în anul 2017 au fost raportate 417 accidente la locul de muncă, dintre care doar 68 au fost cercetate de inspectorii muncii. Dintre acestea, 30 au fost cazuri letale și 39, grave. De la începutul anului curent au fost raportate 142 de accidente de muncă în care au avut de suferit 157 de persoane. 20 de persoane au decedat în accidentele de muncă.

Printre accidentele soldate cu decesul angajaților care rămân necercetate sunt două cazuri separate în care muncitorii au fost striviți de remorcile unor vehicule pe care le reparau, unul - la un combinat de panificație și altul - la o fermă de creștere a păsărilor, și două cazuri de cădere de la înălțime în întreprinderi de stat. În alte 122 de accidente de muncă rămase necercetate, 133 de persoane au rămas cu incapacitate temporară de muncă.

Inspectoratul de Stat al Muncii colectează datele comunicate de autorități despre accidentele de muncă, deși nu mai are această atribuție. Deocamdată niciuna dintre autoritățile cărora li s-au delegat atribuțiile inspectoratului muncii nu colectează aceste date. Mai mult, nici întreprinzătorii și chiar conducătorii instituțiilor publice nu cunosc unde ar trebui să sesizeze accientele de muncă sau alte încălcări ce țin de securitatea la locul de muncă. Pentru mai multe categorii de salariați, în caz de accident de muncă, nu este clar stabilită procedura de comunicare, cercetare și evidență a accidentelor de muncă suferite de aceasta categorie de lucrători. Or, cercetarea imediată a accidentelor produse cu salariații în câmpul muncii este necesară pentru stabilirea obiectivă a împrejurărilor și cauzelor producerii acestora și nu reprezintă nimic altceva decât asigurarea protecției sociale a accidentatului.

În iunie – la raport

Guvernul Republicii Moldova urmează să prezinte, în iunie curent, la Comitetul de experți al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, un raport privind situația în domeniul securității și sănătății în muncă, precum și despre cum sunt puse în practică prevederile Convenției nr. 81/1947 privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ și ale Convenției nr. 129/1969 privind inspecţia muncii în agricultură, ambele fiind ratificate de Republica Moldova. Un număr restrâns de țări a fost selectat pentru a raporta, pe baza unor criterii precum gravitatea și persistența problemelor, urgența situațiilor, calitatea și amploarea răspunsului Guvernului sau absența unui răspuns din partea acestuia la problemele ridicate de Comitetul de experți al Organizaţiei Internaţionale a Muncii, care la sfârșitul anului trecut, s-a aflat în Republica Moldova cu o misiune de evaluare. 

Investigația a fost realizată în cadrul proiectului „Încălcarea drepturilor de muncă în RM: investigații de presă”, implementat de Friedrich-Ebert-Stiftung în Republica Moldova în parteneriat cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Opiniile exprimate în aceste materiale de investigație aparțin autorilor și nu reprezintă în mod obligatoriu punctul de vedere al Friedrich-Ebert-Stiftung.

Investigaţii din aceeaşi categorie:

Articolul precedent la aceeaşi temă

Articolul următor la aceeaşi temă

Materialele de pe platforma www.anticoruptie.md pot fi preluate în limita a 1.000 de semne. În cazul paginilor web, în mod obligatoriu, trebuie indicată sursa şi linkul direct la articol. În cazul publicațiilor tipărite, posturilor de radio și televiziunilor va fi indicată sursa. Preluarea integrală este permisă doar în condiţiile unui acord prealabil cu Centrul de Investigații Jurnalistice. Articolele publicate pe portalul www.anticoruptie.md sunt protejate de Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Comentarii