16 candidați, înscriși în concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale organizat de CSM. Printre ei, deputatul PSRM, Vasile Bolea

Mariana Colun
29/03/2021

16 candidați au depus cereri de participare la concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională. Lista a fost făcută publică de Consiliul Superior al Magistraturii, responsabil de organizarea competiției. Printre candidați se numără președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul PSRM, Vasile Bolea, președintele Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, dar și membrul CSM, Ion Crețu. Portalul Anticoruptie.md a analizat CV-urile candidaților și vă prezintă detalii din cariera acestora.

Alexandru Arseni. Foto: Radio Europa Liberă

Alexandru Arseni este doctor habilitat în drept și conferențiar universitar. În anii 90 a fost șef-adjunct al Direcției Evidență și repartizare a spațiului locativ a Primăriei Chișinău, după care a fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova. Între 1999 și 2003 a fost consilier în CMC. Între 2009 și 2013 a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Din martie 1994 predă la Facultatea de Drept a USM.

Oleg Potîrniche este specialist coordonator, Agenția Servicii Publice. Anterior a fost șef adjunct în cadrul Diгесției juridice a Agenției Rezerve МаtегiаIе а Guvernului. A fost lector superior la ULIM, anchetator în Procuratură, după care a activat în calitate de specialist principal în probleme juridice la Federația Sindicatelor din Comunicații. Ulterior, timp de 12 ani, a fost șef al Diгесției juridice din cadrul Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

Mihai Corj

Mihai Corj este avocat, doc­tor în Drept și peședinte al ONG-ului Institutul de Creație Legislativă „Lex Scripta”. Anterior a fost decan al Facul­tă­ții de Drept a Insti­tu­tu­lui Nis­trean de Eco­no­mie și Drept. În noiembrie 2015, Corj s-a numărat printre cei șapte candidați la funcția de judecător al Curții Constituționale, care era vacantă încă din octombrie 2014. Comisia specială de concurs, instituită de Guvernul Streleț, l-a selectat însă pe Veaceslav Zaporojan în calitate de magistrat, candidatura acestuia fiind aprobată de Guvern. În toamna lui 2016, a participat și în cursa electorală pentru alegerile prezidențiale, dar s-a retras cu o lună înainte de scrutin. De asemenea, la alegerile parlamentare din februarie 2019, a candidat independent pentru fotoliul de deputat în circumscripția nr 5, Glodeni.

Ion Păduraru. Foto: europalibera.org

Ion Păduraru este avocat. A fost secretar general al Aparatului Președintelui, în mandatul lui Nicolae Timofti. În perioada 1998-1999 a deținut funcția de ministru al Justiției, în cabinetele Ion Ciubuc 2 și Ion Sturza. Anterior a activat în calitate de procuror, judecător, șef a Secției juridice a Cancelariei de stat, vice-ministru al Justiției. În perioada 1996-2012 a fost, cu intermitențe, avocat și decan al Baroului Chișinău. 

Angela Istrate a fost în ultimii 21 de ani avocat. Între 1990 și 1993 a fost translator în Departamentul de Anchetă Penală al MAI. Ulterior, timp de cinci ani a fost jurist la Inspectoratul Fiscal de Stat Ialoveni. La alegerile parlamentare din 24 februarie curent a candidat independentă în circumscripția nr. 22, Ialoveni.

Maria Strulea

Maria Strulea este doctor în drept, conferențiar universitar. Anterior a fost prodecan al Facultății de Drept a USM, șefa Direcției generale relații internaționale și integrare europeană a Ministerului Justiției și șefa Direcției cercetare și analiză a Curții Constituționale.

Teodor Cârnaț. Captură: privesc.eu

Teodor Cârnaţ a fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii din decembrie 2013 până în octombrie 2017. În prezent este profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul USM. Înainte de a ajunge în CSM, Cârnaţ a fost consilier În cadrul Consiliului Municipal Chişinău. Până atunci a fost director al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, avocat şi expert în mai multe proiecte şi ONG-uri. În octombrie 2017 a candidat pentru ocuparea fotoliului de președinte al Autorității Naționale de Integritate, iar după ce a picat testul la poligraf, și-a depus demisia de onoare din funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Cârnaț a calificat proba drept o farsă. „Acest test la poligraf este mai mult o farsă deoarece, personal, mă consider integru, iar în funcțiile de membru al Consiliului municipal Chișinău și de membru al CSM, atunci când am adoptat o hotărâre m-am condus de lege și nu am acceptat niciodată influența nimănui, nici de la persoane private, nici de la partide politice sau persoane juridice. Acest test la poligraf m-a făcut pe mine să fiu descalificat, iar rezultatul testului se cunoștea fiindcă, cu o zi mai devreme, președintele Parlamentului Andrian Candu, în cadrul unei emisiuni de dezbateri de la postul Moldova 1 deja mă decalificase, spunând că sunt o persoană slabă”, a declarat el presei, după ce a ieșit de la ședința CSM.  

Gheorghe Balan

Gheorghe Balan este judecător. El a fost demis din sistem, la 20 aprilie 2018, la solicitarea Colegiului Disciplinar. Pe numele magistratului a fost intentat un dosar disciplinar, în baza unei sesizări a Serviciului de Informații și Securitate, care a dat curs unei plângeri depuse de un grup de consilieri și de primarul din satul Puhăceni, localitatea de baștină a soției judecătorului. Aceștia au invocat că magistratul ar fi participat la adunările organizației teritoriale a Platformei DA. În ședința din 16 octombrie 2018, CSM a respins contestația judecătorului Gheorghe Balan depusă împotriva hotărârii Colegiului Disciplinar, din 20 aprilie 2018. Ulterior, chiar dacă Gheorghe Balan a contestat la Curtea Supremă de Justiție decizia CSM, iar cauza era pendinte, președintele Igor Dodon a semnat decretul de demitere. 

La mijlocul lunii iulie 2019, Curtea de Apel Chișinău a anulat hotărârea CSM prin care Balan a fost demis din funcția de judecător. La sfârșitul lunii iulie, CSM a anulat decizia Colegiului Disciplinar prin care judecătorul Gheorghe Balan a fost demis. Totodată, Consiliul a admis atunci o contestație depusă de Gheorghe Balan, într-o altă procedură disciplinară, în urma căreia a fost demis din funcție, repetat, în ianuarie 2019, deja după emiterea decretului președintelui Igor Dodon. Membrii CSM au înlocuit pedeapsa cu „eliberarea din funcție” și au dispus aplicarea unei sancțiuni sub formă de mustrare. În septembrie 2019, CSM a admis cererea lui Bălan de a fi repus în funcția de magistrat. Se întâmpla după ce Curtea de Apel a anulat hotărârea CSM prin care Balan a fost demis din funcție. 

Gheorghe Balan s-a remarcat, în ultimii ani, pentru criticile dure la adresa sistemului judecătoresc. În cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din martie 2017, Gheorghe Balan a ținut un discurs în termeni duri despre derapajele din ultimul timp din justiție.

Andrei Negru. Foto: inj.md

În iunie 2017, Gheorghe Balan a depus o plângere penală împotriva președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu, dar și a mai multor membri ai CSM, pe motiv că, în 2014, aceștia i-ar fi aplicat ilegal o sancțiune disciplinară. Balan a cerut procurorilor să îi tragă la răspundere penală și pe fosta președintă a Judecătoriei Botanica, Luiza Gafton, foștii membri CSM Nichifor Corochii și Tatiana Răducanu, ex-ministrul Justiției, Oleg Efrim și fostul procuror general, Corneliu Gurin. Plângerea penală împotriva membrilor CSM a fost depusă, la 5 iunie, la Procuratura Generală. După ce au examinat solicitarea magistratului, membrii CSM au decis că aceasta este neîntemeiată.

În octombrie 2017, Gheorghe Balan s-a înscris singur în concurs pentru a ocupa un fotoliu în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, însă a obținut cel mai mic număr de voturi și, prin urmare, nu a reușit să acceadă în CSM. Înainte de începerea procedurii de vot, el a ţinut un discurs, subliniind din nou problemele din sistem. 

Vasile Sturza a fost ministru al Justiției în Guvernele Sangheli și Ciubuc. A activat în organele Procuraturii fiind promovat până la funcția de viceprocuror general al Republicii Moldova. Între anii 2003-2005 a fost ambasador extraordinar și plenipotențiar în Republica Bulgaria, și prin cumul și în Republica Albania, Republica Macedonia, Serbia și Muntenegru, după care a fost numit ambasador în Federația Rusă.

Andrei Negru este doctor habilitat în drept, profesor universtar, formator al Institutului Național al Justiției și şef al Departamentului Drept Public la Facultatea de Drept a Universității de Stat. Anterior a fost decanul acestei facultăți. 

Lilia Mărgineanu este doctor în drept și decan al Facultății de drept a ULIM. În 2002-2003 a fost șefa Secției Șanse Egale a Departamentului Asistență Socială de la Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Ulterior a activat la Academia de Administrare Publică. În 2006-2007 a fost juristă la Ministerul Apărării. Din 2007 este profesor universitar. În decembrie 2017 a fost aleasă de Parlament în funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

Radu Țurcanu

Radu Țurcanu a fost numit președinte al Judecătoriei Chișinău în martie 2017, fiind singura persoană interesată de ocuparea fotoliului. La sfârșitul lunii iunie 2019, alături de alți șefi din sistemul judecătoresc, Radu Țurcanu a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative. Decizia a fost luată de CSM, în ședință închisă, iar la bază a stat sesizarea judecătorului Mihai Murguleț, în care erau menționate mai multe ilegalități comise de acesta. 

Murguleț susținea că în 2018-2019 a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, care i-ar fi denigrat imaginea de judecător. Potrivit lui, aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției, Țurcanu fiind cel care ar fi intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. La începutul lunii iulie 2019, CSM a cerut Procuraturii Generale să verifice informațiile expuse în sesizarea lui Murguleț. În luna octombrie a anului trecut, procurorii au respins nota informativă a magistratului.

Ziarul de Gardă a scris anterior că Radu Țurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen-record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, după ce acesta a fost demis de către Consiliul de Administraţie al societății pe acțiuni. Decizia privind demiterea lui Eugen Baleca a fost luată în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC, actualul CNA - n.r.) în urma cărora s-a depistat că preşedintele întreprinderii ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta a fost demis.

Potrivit Ziarului de Gardă, numele lui Radu Țurcanu apare și în așa-numitul atac raider de la Compania de Asigurări Asito. Atunci, fiind magistrat la Judecătoria Botanica, Radu Ţurcanu a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS Insurance Consult SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni deţinut de Moldovan Investments Limited la aceeaşi companie.

Potrivit informaţiilor Asociației Juriştii pentru drepturile omului o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Țurcanu Radu a fost obiect de examinare la CEDO.

Victoria Iftodi

Victoria Iftodi în prezent este notar. A deținut funcția de ministru al Justiției în Guvernul Tarlev, în perioada 2005-2006. Ulterior, ea a fost ambasadoarea Republicii Moldova în Franța, dar și reprezentanta ţării pe lângă UNESCO.

La sfârşitul lunii decembrie 2016, Victoria Iftodi a fost desemnată de Guvern în calitate de membru al Consiliului de Integritate al Autorităţii Naţionale de Integritate. Propunerea a venit din partea ministrului Justiției, Vladimir Cebotari, care a afirmat că aceasta a fost cea mai bună candidatură care putea fi găsită.

În martie 2017, atunci Executivul a luat decizia să o promoveze în postul de judecător la Curții Constituționale. Atunci fosta ministră a Justiţiei nu a fost prezentă la ședință și nici măcar atunci când s-a înscris în concurs, fiind reprezentată prin procură de o altă persoană. La mijlocul lui martie 2018, din nou a fost desemnată candidata partidului de guvernământ la funcția de ministru al Justiției, succedându-l în această funcție pe Alexandru Tănase. A deținut această funcție până în iunie 2019.

Procopie Zaharia este doctor în drept, șeful biroului asociat de avocați „ULIM”. Anterior a fost membru al Comisiei de Licențiere a Uniunii Avocaților din Moldova. 

Vasile Bolea. Foto: a-tv.md

Vasile Bolea este deputat PSRM și președintele Comisiei juridice, numiri și imunități. Înainte de a se implica în politică, Bolea a fost rugbist de performanță. În 2013 a candidat la funcția de președinte al Federației Moldovenești de Rugby, dar nu a fost admis în concurs pe motiv că nu a plătit cotizațiile de membru timp de câțiva ani. 

A absolvit Academia de Poliție „Ștefan cel Mare”, Facultatea de Drept, specialitatea drept economic. Tot acolo și-a luat diploma de master. Din 2017 are licență de avocat.

Centrul de Investigații Jurnalistice relata că în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 2014, Bolea a donat formațiunii politice din care face parte 83.000 de lei, adică jumătate din veniturile pe care le-a declarat pentru 2012-2013. În 2015, în cadrul campaniei electorale pentru alegerile locale, Bolea a contribuit la bugetul PSRM cu 95.000 de lei.

Ion Crețu

Bolea este unul dintre autorii proiectului de lege potrivit căruia deputații care au cel puțin zece ani vechime de activitate în domeniul dreptului, să acceadă în avocatură fără examen. Inițiativa a provocat revolte în rândul avocaților. Ulterior, proiectul a fost retras din Parlament.

Ion Crețu este lector la facultatea de drept a universității de Stat, formator la Institutul Național al Justiției, la Centrul de Instruire al Avocaților și la Centrul Național de Instruire în Insolvență. Este membru al Colegiului științific consultativ de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. A făcut parte din grupul de elaborare a proiectului Codului Civil. Din martie 2020, este membru al CSM.

Precizăm că unul dintre fotoliile de judecători ai Curții Constituționale a devenit vacant după decesul magistratului Eduard Ababii.

Mariana Colun
29/03/2021

Comentarii