17 cauze penale care au marcat anul 2017: de la furtul miliardului, la dosarele judecătorilor

Victoria Dodon, Anastasia Nani, Mariana Raţă
02/01/2018
Imagine din spotul CNA realizat cu sprijinul UNDP. Captură video

Anul 2017, la fel ca 2016, a fost marcat de sentinţe, descinderi, percheziții și dosare penale deschise pe numele mai multor funcţionari, judecători, oameni de afaceri etc. În unele cazuri, acţiunile procurorilor şi ale judecătorilor au provocat mai multe întrebări sau au atras criticile experţilor. Reporterii Anticoruptie.md au revizuit dosarele de corupţie de anul trecut şi vă prezintă 17 cele mai importante cauze penale.

DOSARELE MILIARDULUI FURAT

Ilan Şor, la Parlamentul European de la Strasbourg, alături de europarlamentarii italieni Fulvio Martusciello şi Alberto Cirio. Foto: partidulsor.md

Ilan Șor: „protagonistul” Kroll, condamnat la libertate

Ilan Șor este prima persoană în privința căreia procurorii au inițiat un dosar penal în cazul furtului miliardului, fiind pus sub învinuire pe 6 mai 2015. La doi ani și jumătate de atunci, fostul președinte al Consiliului de administrare al Băncii de Economii continuă să se afle la libertate. Pe 21 iunie 2017, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, l-a condamnat pe Șor la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare, în penitenciar de tip semiînchis. Judecătorul Andrei Niculcea care a examinat dosarul a decis să recalifice infracțiunea pentru care procurorii au cerut condamnarea inculpatului. Astfel, în loc să i se aplice pedeapsă de la opt la 15 ani pentru escrocherie săvârșită în proporții deosebit de mari, infracțiune prevăzută la Art. 190, alin.5, al Codului Penal, primarul oraşului Orhei a fost condamnat pentru cauzarea de daune materiale în proporţii deosebit de mari prin înşelăciune sau abuz de încredere, dacă fapta nu constituie o însuşire, prevăzută de Art. 196, alin.4, care se pedepsește cu amendă în mărime de la 1.350 la 2.350 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la trei ani. Pentru cumulul de infracțiuni (spălare de bani și cauzare de daune materiale - n.r.), Șor a fost condamnat la cei 7,6 ani de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, cu precizarea că pedeapsa va fi pusă în executare atunci când sentința va deveni definitivă. De asemenea, prin aceeași sentință, lui Șor i-a fost schimbată măsura preventivă din arest la domiciliu, în eliberare provizorie sub control judiciar.

Cât privește recuperarea prejudiciului provocat de Ilan Șor, în sentință se precizează doar că „se admite în principiu acțiunea civilă înaintată de BEM, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile”.

La șase luni de la pronunțarea hotărârii motivate a Judecătoriei Chișinău, dosarul lui Ilan Șor nu a ajuns la Curtea de Apel Chișinău din cauză că nu a fost tradus încă în limba rusă, la solicitarea inculpatului care a invocat că nu cunoaște „limba de stat”. Angajaţii instanţei promit că dosarul va fi transmis la Curtea de Apel în primele zile ale anului 2018. Între timp, Banca Națională a Moldovei a făcut publică o sinteză a raportului Kroll 2. În document figurează doar numele lui Ilan Șor.

Vlad Filat, escortat la Curtea de Apel Chişinău în 2015. Foto: CIJM

Vlad Filat: în așteptarea deciziilor de la CEDO

Pentru fostul premier Vlad Filat anul 2017 a început și s-a sfârșit cu speranțe îndreptate spre judecătorii Curții Supreme de Justiție. În februarie 2017, magistrații CSJ au respins ca vădit neîntemeiate recursurile depuse în dosarul fostului premier Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare pentru acte de corupţie. În decembrie, anul trecut, judecătorii de la aceeași instanță au respins și recursul în anulare al politicanului.

Dosarul lui Vlad Filat a fost inițiat în septembrie 2015, iar la aproape un an el a fost deja condamnat de prima instanță de judecată. La sfârșitul anului 2017, avocații fostului premier au consumat toate căile de recurs din Moldova, urmând să se adreseze la CEDO. În august 2017, Vlad Filat a depus o plângere la Curtea de la Strasbourg. Fostul prim-ministru a invocat că, pe parcursul procesului de judecată, i-au fost încălcate mai multe drepturi garantate de Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. Şi în anul 2015, Vlad Filat a depus o plângere la CtEDO, care vizează încălcarea condițiilor de detenție din Penitenciarul 13, reținerea și arestarea ilegală.

Ex-premierul Republicii Moldova Vlad Filat a fost reținut la 15 octombrie 2015 pentru corupere pasivă și trafic de influență. Politicianul a fost lăsat fără imunitate parlamentară cu votul a 79 de deputați, la solicitarea fostului procuror general Corneliu Gurin. Cererea a venit în urma unui autodenunţ a lui Ilan Șor. Centrul de Investigații Jurnalistice a publicat o anchetă din care reiese că cel puțin două episoade din autodenunțul lui Șor nu sunt adevărate.                                                   

Veaceslav Platon, pe holul instanţei de fond. Sursa: Inprofunzime.md 

Veaceslav Platon: un an de dosare și condamnări

Controversatul om de afaceri s-a ales în acest an cu alte două dosare penale și cu primele condamnări în cauzele penale în care este judecat. La mijlocul lunii decembrie 2017, Platon a fost condamnat de Judecătoria Chișinău la 12 ani de detenție pentru tentativă de sustragere a banilor de pe conturile companiei Kapital Asito a cărei acţionar unic este Moldasig şi tentativa de corupere a mascaţilor de la Detaşamentul cu Destinaţie Specială „Pantera”. Ambele dosare au fost pornite în vara anului trecut.

O săptămână mai târziu, pe 18 decembrie 2017, judecătorii Curții de Apel Chișinău s-au expus pe marginea apelului în primul dosar penal intentat lui Veaceslav Platon. Magistrații au menținut sentința Judecătoriei Chişinău, care, în aprilie 2017, l-a condamnat la 18 ani de închisoare cu executare, pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, care ar fi condus la prejudicierea Băncii de Economii cu peste 800 de milioane de lei. 

În instanţa de fond, ambele dosare au fost examinate în lipsa inculpatului, iar ultimul şi în absența avocaților, care au fost înlăturați din proces. Pe parcursul anului, avocații lui Platon au dezvăluit mai multe ilegalități comise în timpul procesului de judecată, pornind de la manipularea programului de repartizare aleatorie a dosarelor și până la cenzurarea hotărârii de judecată din care ar fi fost eliminate toate acuzațiile rostite de Veaceslav Platon la adresa lui Vlad Plahotniuc, liderul PD, în timpul ședințelor de judecată.  

Chiril Lucinschi, în instanţa de judecată. Foto: Realitatea.md 

Chiril Lucinschi: Șor, martorul-cheie al acuzării

Fostul deputat liberal-democrat s-a ales în 2017 cu două dosare penale: unul pentru spălare de bani, fiind vorba despre credite care ar fi fost obținute de la BEM, Unibank și Banca Socială, și altul pentru încălcarea regimului juridic de declarare a averii.

Reținut pe 25 mai 2017, Chiril Lucinschi se află până în prezent în arest la domiciliu. În august 2017, dosarul fostului deputat a fost transmis în judecată, iar în noiembrie a început deja examinarea cauzei. Unul dintre martorii-cheie ai acuzării este același Ilan Șor. După ce s-a eschivat de câteva ori să se prezinte în fața instanței de judecată, pe 13 decembrie, Șor a venit la ședință pentru a depune mărturii împotriva lui Lucinschi. În următoarele ședințe de judecată urmează să fie audiați martorii apărării.

Procurorii susţin că Lucinschi ar fi spălat aproximativ 440.000 de dolari şi 220.000 de euro, prin intermediul unor companii pe care le controlează. În intervalul anilor 2012 - 2014, mai multe companii off-shore, în temeiul unor contracte fictive de prestare a serviciilor de consultanţă, au transferat firmei IPA International Project Agency, cu conturi deschise în Liechtenstein, 440.000 de dolari. Banii ar proveni din creditele neperformante sustrase în acea perioadă de la BEM, Unibank şi Banca Socială. De asemenea, procurorii afirmă că au stabilit că, în 2013, compania Toast Delux SRL, beneficiar al căreia este fostul deputat, ar fi dobândit de la Unibank un alt credit, fără gaj, în valoare de cinci milioane de lei. 

DOSARELE MINIŞTRILOR ŞI VICEMINIŞTRILOR

Reținerea viceministrului Economiei Valeriu Triboi. Captură: Realitatea.md

Valeriu Triboi: o amendă pentru prejudicierea bugetului de stat cu milioane de lei

Valeriu Triboi, fost viceministru al Economiei, a fost luat de mascați la sfârșitul lunii martie, după mai multe percheziții desfășurate în sediul Guvernului și la domiciliul acestuia. El a fost bănuit de procurori că, prin intermediul unor persoane terțe, ar fi cumpărat de la SA Moldtelecom, al cărui fondator este Ministerul Economiei, un imobil în valoare de aproape un milion de lei. Ulterior, clădirea a fost transmisă în locaţiune, pe o perioadă de zece ani, întreprinderii Furnizarea Energiei Electrice Nord, iar ultima a fost constrânsă să-l repare cheltuind pentru aceasta patru milioane de lei. 

Demis din funcție, Triboi a ajuns pe banca acuzaților la începutul lunii august, iar peste trei săptămâni a fost condamnat să plătească o amendă de 37.000 de lei, fiind găsit vinovat de abuz de putere. Ex-funcționarul și-a recunoscut vina și a restituit prejudiciul de 2,5 milioane de lei, potrivit procurorilor. Decizia Judecătoriei Chișinău nu a fost contestată.

Semnarea contractului a avut loc în 2015. Foto: mtid.gov.md

Iurie Chirinciuc: condamnare cu suspendare condiționată 

Iurie Chirinciuc, ex-ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, a fost reținut de oamenii legii în aprilie, fiind bănuit că, împreună cu Veaceslav Teleman, directorul general interimar al Administraţiei de Stat a Drumurilor (ASD), dar şi şefii a două companii de construcţii, au exercitat presiuni asupra firmei care a câştigat contractul de reabilitare a drumului R6 M1 - Ialoveni, proiect finanţat de Banca Europeană de Investiţii, cu scopul de a o constrânge să cedeze o parte din volumul de lucru unor agenţi economici afiliaţi.

Proiectul a fost câştigat de firma bulgară PatstroyJSC şi prevedea reabilitarea a 6,55 kilometri din traseu, primul segment al centurii de ocolire a Chișinăului, promisiune rămasă nerealizată deocamdată. Contractul dintre minister şi întreprindere a fost semnat încă în 2015, iar lucrările urmau să fie gata în ianuarie 2018. O anchetă publicată recent de portalul Anticoruptie.md al Centrului de Investigații Jurnalistice arată că, până acum, antreprenorul bulgar a executat doar 3% din lucrări. 

Potrivit CNA, în perioada 2016-2017, Iurie Chirinciuc și Veaceslav Teleman ar fi creat impedimente PatstroyJSC prin neavizarea unor acte pentru executarea lucrărilor, tergiversarea aprobărilor și somarea firmei de a încheia subcontracte cu firme apropiate funcţionarilor. Ulterior, Procuratura Anticorupție a făcut publice mai multe înregistrări video care demonstrează implicarea lui Chirinciuc în schemă. 

În august, ex-ministrul a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare în penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influență și abuz în serviciu. Chirinciuc și-a recunoscut pe deplin vina, fiind astfel scăpat de închisoare - executarea pedepsei a fost suspendată condiționat pe un termen de un an. Decizia nu a fost contestată cu apel de către procurori. 

Eduard Grama, la şedinţa Guvernului. Foto: IPN

Eduard Grama: un dosar cu 12 bănuiţi şi 30 de hectare de teren

Fost ministru al Agriculturii, Eduard Grama a fost reținut de ofițerii CNA la mijlocul lunii martie, în legătură cu tentativa de delapidare a 30 de hectare de teren agricol din comuna Stăuceni, care aparținea Colegiului de Vinificaţie şi Viticultură. Cauza penală a fost pornită în noiembrie 2016, când zece foşti şi actuali funcţionari, antreprenori, jurişti şi avocaţi au fost reţinuţi de oamenii legii. 

Bănuiții ar fi luat terenul în arendă, pe un termen de 30 de ani, iar ulterior, schimbându-i destinaţia din extravilan în intravilan, au încercat să parceleze lotul şi să-l vândă. Pentru a obţine decizii favorabile în scopul realizării intenţiilor lor, aceştia ar fi mituit diferiţi funcţionari cu diverse sume de bani, inclusiv pe Eduard Grama, care neagă acuzațiile. Cauza penală vizează și însuşirea mai multor clădiri ale Colegiului. Pe 14 martie, dosarul în care cinci persoane sunt învinuite pe acest caz a fost expediat în instanţa de judecată. Cei cinci ar fi folosit decizii de judecată false. 

Ceilalți învinuiți, printre care și fostul ministru, au ajuns pe banca acuzaților la sfârșitul lunii iunie. Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, a precizat că examinarea în instanță durează, fiind vorba de mai multe persoane învinuite. În prezent, Eduard Grama se află sub control judiciar.

Fosta viceministră Maria Cărăuș, escortată de ofițerii CNA. Foto: deschide.md

Maria Cărăuș: tentativă de trucare a unor licitaţii

Maria Cărăuș, ex-viceministră a Finanțelor, a fost reținută de procurorii Anticorupţie şi ofiţerii CNA pe 6 octombrie. Ea a fost acuzată de tentativa de trucare a unor licitaţii publice la Spitalul Clinic Republican, alături de trei oameni de afaceri. Potrivit procurorilor, pe parcursul anului trecut, cunoscând că din fondul de rezervă al Guvernului s-a dispus alocarea a 15 milioane de lei pentru consolidarea bazei tehnico-materiale a instituției medicale, Cărăuș ar fi încercat să convingă persoane din conducerea spitalului că transferul acestor bani depinde exclusiv de decizia ei, iar pentru ca spitalul să beneficieze de suma menţionată, trebuie să i se ofere o recompensă. Funcţionara ar mai fi promis că poate favoriza alocarea suplimentară a unei sume similare pentru lucrări de reparaţie şi renovare a SCR, cerând reprezentantului spitalului să favorizeze o companie cu activități în domeniul construcţiilor la o licitație publică. În schimb, demnitara i-ar fi promis reprezentantului instituţiei o recompensă de 5% din suma alocată, iar 5% i-ar fi revenit ei.

Maria Cărăuș a fost demisă din funcție, iar în noiembrie dosarul a fost expediat în instanța de judecată. Până acum au avut loc trei tentative de a organiza ședințe pe marginea cazului, dar toate au eșuat fiind fie întrerupte, fie amânate. 

Veaceslav Ceban (mijloc). Foto: Departamentul Trupelor de Carabinieri

Veaceslav Ceban: sentință blândă pentru mită de zeci de mii de euro

Veaceslav Ceban, fost viceministru al Afacerilor Interne, și finul său de cununie, angajat al Serviciului Vamal, au fost reținuți în iunie, fiind bănuiți de trafic de influență. Ex-demnitarului i se incrimina că ar fi trebuit să primească zeci de mii de euro mită pentru a soluționa un dosar. Mai exact, finul său de cununie ar fi extorcat și primit 60.000 de euro sub pretextul că ar avea influență, prin intermediul nașului, asupra unor procurori. Banii ar fi fost luaţi în vederea emiterii unei decizii de scoatere de sub urmărire penală şi clasare a procesului penal, în care denunţătorul este învinuit de fabricarea și punerea în circulație a multiplelor carduri bancare. Pentru că bănuitul nu dispunea de suma respectivă, s-ar fi convenit că banii vor fi transmişi în două rate: 45.000 de euro şi 15.000 de euro. În iunie 2017, sub controlul organului de urmărire penală, vameșul ar fi primit 30.000 de euro.

Dosarul celor doi a ajuns în judecată o lună mai târziu. Ambii învinuiţi şi-au recunoscut vinovăţia integral şi au solicitat examinarea cauzei în procedură specială. Încă peste o lună, Ceban a fost amendat cu 112.500 de lei, iar finul său, Stanislav Caraman, a primit o amendă de 150.000 de lei. 

DOSARELE PRIMĂRIEI CHIŞINĂU

Edilul Dorin Chirtoacă la şedinţa Primăriei Chişinău. Foto: CIJM

Dorin Chirtoacă: între două dosare penale şi un plebiscit eşuat

În 2017, „a plouat” cu dosare penale la Primăria mun. Chișinău. Unul dintre principalii inculpaţi este edilul suspendat al Capitalei, Dorin Chirtoacă. Potrivit Procuraturii Anticorupție, primarul este cercetat penal în două dosare: trafic de influență și corupere pasivă, în cazul licitațiilor pentru gestionarea serviciilor de parcare cu plată în Capitală, și pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu, prin executarea incorectă a zeci de hotărâri judecătoreşti privind asigurarea cu spaţiu locativ a mai multor persoane.

Primul dosar a fost transmis în judecată în luna iulie. Tot atunci, la solicitarea procurorilor, edilul Capitalei a fost suspendat din funcție până la judecarea cauzei. Interimatul funcției de primar a fost asigurată de viceprimarul Nistor Grozavu, cercetat și el penal în cadrul aceluiași dosar.

Chirtoacă și avocații săi au invocat mai multe ilegalități și încălcări de procedură admise de procurori și judecători la instrumentarea și examinarea cauzei, cum ar fi înlăturarea avocaţilor, suspendarea din funcţie, hotărâri de judecată copy-paste, judecarea procedurii împreună cu fondul, declinări de competenţe. El a calificat ambele dosare penale drept instrumentate la comandă politică.

Din momentul reținerii și până în noiembrie, Dorin Chirtoacă s-a aflat în arest la domiciliu. În perioada aflării lui în arest la domiciliu, magistrații au dat undă verde inițiativei socialiștilor de organizare a unui referendum pentru demiterea primarului Capitalei, iar pe 26 octombrie, judecătorii au respins cererea edilului de a fi eliberat din arest la domiciliu pentru a-și putea organiza campania electorală dinaintea referendumului. Plebiscitul, care a costat nouă milioane de lei, a eşuat

Nistor Grozavu (dreapta), la şedinţa Primăriei. Foto: CIJM

Nistor Grozavu: colaborarea cu ancheta şi asigurarea interimatului funcţiei de edil

Spre deosebire de Dorin Chirtoacă, viceprimarul Nistor Grozavu, cercetat penal în cadrul aceluiaşi dosar penal în care este vizat edilul suspendat, a rămas în funcţie. În luna mai, el a fost eliberat din arestul la domiciliu, fiind cercetat penal sub control judiciar. Procurorii au invocat atunci că funcţionarul a colaborat cu organul de urmărire penală şi a făcut declaraţii care aduc informaţii importante pentru anchetă. După ce Chirtoacă a fost înlăturat de la şefia Primăriei, Grozavu a asigurat interimatul funcţiei de primar. În noiembrie 2017, locul a fost ocupat de Silvia Radu, iar Nistor Grozavu a revenit în fotoliul de viceprimar. „Mă retrag în funcţia de viceprimar. Dacă va fi necesar, mă voi retrage şi mai departe”, a spus atunci fostul edil interimar.

Igor Gamreţchi. Captură video: Privesc.eu

Igor Gamreţchi: sentinţa blândă dictată de Curtea de Apel

În octombrie 2017, Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat pe fostul şef al Direcţiei Generale Transport Public şi Căi de Comunicaţie a Primăriei municipiului Chişinău, la trei ani de închisoare cu suspendare. Magistrații l-au găsit vinovat de trafic de influenţă, cu primirea de bunuri sau avantaje în proporţii deosebit de mari, în dosarul parcărilor cu plată. Sentința pronunțată de Curtea de Apel a fost mai blândă decât cea a Judecătoriei Chișinău, prin care Gamrețchi a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu executare.

În octombrie, procurorii Anticorupţie i-au înaintat învinuirea şi lui Iurie Topală, directorul Căii Ferate din Moldova, în dosarul parcărilor cu plată ce urmau să fie amenajate în Chişinău. Procurorul Dumitru Robu a precizat că directorul CFM este acuzat pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu în calitate de membru al comisiei de selectare a companiei care urma să se ocupe de amenajarea parcărilor. Iurie Topală nu a fost deocamdată suspendat din funcţie. Procurorul a precizat că un astfel de demers ar putea fi înaintat atunci când dosarul va fi trimis în instanţa de judecată. 

DOSARELE JUDECĂTORILOR

Oleg Melniciuc la Adunarea generală a judecătorilor. Foto: CIJM

Oleg Melniciuc: cercetat penal în concediu de paternitate

După ce a fost respins de președintele Igor Dodon pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Chișinău, în ianuarie 2017, Oleg Melniciuc a avut parte de ghinion. În iunie anul trecut, procurorii l-au reținut pe judecător, cercetat penal pentru îmbogățire ilicită. Magistratul este bănuit că ar deține mai multe bunuri înregistrate pe numele rudelor sale, în special pe numele mamei. În toamna lui 2017, procurorii i-au înaintat învinuirea judecătorului, iar peste câteva zile, CSM a acceptat cererea magistratului de suspendare din funcție. Melniciuc ar fi plecat în concediu parțial plătit de îngrijire a copilului.

Judecătorul locuiește cu familia sa într-o casă la sol în municipiul Chișinău, deține o altă casă, moștenită de la părinți, iar în anul 2015 a dobândit, la preț preferențial - 29.520 de euro - un spațiu comercial de 82 de metri pătrați la parterul unui bloc construit în același an pentru asigurarea cu locuințe a angajaților Judecătoriei Râșcani și Curții Constituționale, despre care a scris anterior Centrul de Investigaţii Jurnalistice într-o anchetă. Potrivit investigaţiei, în blocul de locuinţe de pe strada Hristo Botev 6, din Chișinău, s-au ales cu apartamente și chiar spații comerciale şi mama, dar și câteva rude ale președintelui instanței.  

Domnica Manole, la Clubul Jurnaliştilor de Investigaţie. Foto: CIJM

Domnica Manole: un an și jumătate fără progrese în dosar

Inițiat în 2016, dosarul penal care o vizează pe judecătoarea Curții de Apel Chișinău, Domnica Manole, continuă să se afle pe masa procurorilor care o bănuiesc că ar fi pronunțat cu bună-știință o decizie ilegală în dosarul privind organizarea referendumului republican inițiat de Platforma Demnitate și Adevăr. În pofida lipsei de progrese evidente în lucrul procurorilor, cariera magistratei a fost marcată în acest an.

În iulie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a decis demiterea din funcție a magistratei, punând la bază avizul negativ al SIS. La scurt timp, decizia de demisie a fost acceptată și de președintele Igor Dodon. Manole a contestat în judecată decizia CSM de a o demite din cauza avizului SIS, cerând ridicarea excepției de constituționalitate privind avizele SIS, obligatorii pentru promovarea sau accederea în meserie e judecătorilor. La începutul lunii decembrie 2017 Curtea Constituțională a stabilit că verificarea de către SIS a magistraților este ilegală. Tot în decembrie, anul trecut, Manole a pierdut  la CSJ procesul de judecată împotriva CSM și a procurorului general, privind anularea deciziei de eliberare a acordului pentru cercetarea penală a judecătoarei.

Dorin Munteanu. Foto: Inj.md

Dorin Munteanu: în vizorul procurorilor pentru că nu a arestat o persoană

CSM a eliberat acordul pentru pornirea urmăririi penale pe numele lui Dorin Munteanu la începutului anului 2017, el fiind acuzat de pronunţarea cu bună ştiinţă a unei încheieri contrare legii, soldată cu urmări grave. Potrivit procurorilor, judecătorul de instrucție, suspendat între timp din funcţie, ar fi respins ilegal demersul acuzatorului de prelungire a arestului preventiv în privinţa unei persoane învinuite de deposedarea, prin escrocherie, a unei femei de locuinţă. Peste câteva zile, Curtea de Apel Chişinău a admis recursul procurorului, a casat încheierea magistratului şi a dispus prelungirea arestului în privinţa învinuitului, doar că, între timp, acesta a reuşit să părăsească teritoriul Republicii Moldova.

La scurt timp după pornirea urmăririi penale, mai multe organizații neguvernamentale au semnat o declarație publică prin care susțineau că acțiunile oamenilor legii pot fi interpretate drept o persecutare pentru nerespectarea de către magistrat a cerinţelor procurorilor.

Dorin Munteanu a contestat acordul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de a fi urmărit penal. Cererea lui a fost însă respinsă de Curtea Supremă de Justiție ca fiind neîntemeiată. La mijlocul anului, dosarul a ajuns în instanță. Cele câteva ședințe de judecată de până acum au fost amânate, majoritatea din cauza lipsei uneia dintre părți. Următoarea a fost programată pentru 18 ianuarie. 

Sergiu Arnăut. Foto: CIJM

Sergiu Arnăut: o sentință mai blândă cu câteva mii de euro

Magistratul Sergiu Arnăut de la Curtea de Apel Chișinău s-a ales cu dosar penal după ce o persoană l-ar fi denunțat oamenilor legii. El a fost pus sub acuzare de către procurori la sfârșit de octombrie, fiind bănuit de corupere pasivă și trafic de influență. Atunci, oamenii legii precizau că dosarul a fost deschis în baza unui denunț al unei persoane care a afirmat că Arnăut ar fi pretins o sumă de câteva mii de euro pentru a anula decizia primei instanțe și a emite o sentință mai blândă într-un dosar penal. Magistratul nu recunoaște faptele pentru care este cercetat și pledează nevinovat. 

Pe 12 decembrie, Consiliul Superior al Magistraturii a decis suspendarea din funcție a judecătorului, la cererea procurorului general, până la adoptarea unei hotărâri pe această cauză. Între timp, urmărirea penală continuă, potrivit procurorilor Anticorupție. Judecătorul este cercetat în libertate. 

Gheorghe Popa. Foto: Zdg.md

Gheorghe Popa: istoria unei disculpări

Judecătorul Gheorghe Popa, primul magistrat prins în flagrant cu mită şi condamnat în 2014 de către Judecătoria sectorului Buiucani la şapte ani de închisoare cu executare, a fost disculpat definitiv în 2017, la CSJ. Atât Curtea de Apel Chişinău, cât şi Curtea Supremă de Justiţie a recunoscut că la mijloc a fost o provocare, înscenată de organele de drept. Tot în 2017, Gheorghe Popa a cerut să-i fie achitate salariul şi alte plăţi care i se cuvin pentru cei trei ani şi zece luni, cât a lipsit de la serviciu din cauza dosarului penal. 

Magistratul a fost învinuit de către Procuratura Anticorupţie pentru că, în octombrie 2013, aflându-se în biroul său de serviciu din cadrul Judecătoriei Teleneşti, având spre examinare o cauză civilă privind încasarea datoriei, a acceptat de la pârât, prin intermediul avocatului său, 200 de dolari pentru scoaterea de pe rol a cererii reclamantului. După ce a scos cererea reclamantului de pe rol, a doua zi, în biroul său, Gheorghe Popa a primit banii de la apărător, fiind documentat şi reţinut în flagrant. 

Victoria Dodon, Anastasia Nani, Mariana Raţă
02/01/2018

Comentarii