Abținerile judecătorilor, duse la extrem. Fostul polițist Gheorghe Petic, „persona non grata” în sistemul judecătoresc

Viorica Mija
11/04/2023
Colaj CIJM

După ce toți cei 11 judecătorii din raionul Ungheni s-au abţinut de la examinarea contestației depusă de către fostul polițist Gheorghe Petic împotriva unei sancțiuni contravenționale, nici justițiarii din Strășeni nu se grăbesc să ia în gestiune cauza. Magistratul desemnat să judece cauza a depus declarație de abținere, iar dosarul  urmează să fie redistribuit. Declarațiile de abținere au devenit un as scos din mâneca judecătorilor și în dosarele de rezonanță, acțiuni care au dus, în unele cazuri, la tergiversarea examinării cauzelor.

Contestația împotriva procesului verbal cu privire la contravenție, depusă de Gheorghe Petic, a fost examinată în data de 10 aprilie, la Judecătoria Strășeni. Judecătoarea Mihaela Grosu, căreia i-a fost distribuit dosarul, a declarat abținere, iar demersul ei a fost admis.

Gheorghe Petic a declarat pentru Anticoruptie.md că a devenit persona non grata în sistemul judecătoresc, după ce și-a demonstrat nevinovăția în dosarul fabricat pentru viol și a avut o poziție tranșantă față de judecătorii cu probleme.

„Nici magistrații de la judecătoria Straşeni nu vor să ia în gestiune dosarul, doar cănu înțeleg motivul.Dacă nu vă răzgândiți, sunt sigur că Curtea Supremă de Justiție mă îndreaptă la judecătoria Orhei, cea mai mizerabilă ce poate fi în tot ce se numeste justiție, Poate să apelez la criminalul fugar Plahotniuc ca dânsul sa dea indicații judecătorilor să mă judece ? Duhul lui și acuma bântuie prin judecătoriile noastre”, a comentat Petic.

Plângerea lui Gheorghe Petic a fost depusă inițial la Judecătoria Ungheni, de unde a făcut un drum lung, trecând prin toate instanțele și ajungând pe masa magistraților de la Curtea Supremă de Justiție, care au admis cererea de strămutare a judecării cauzei, depusă de președinte interimar al Judecătoriei Ungheni, Vasile Şchiopu, la o altă instanță egală în grad.

În argumentarea demersului se menționează, că la 17 februarie 2023, contestația a fost repartizată în mod automat-aleatoriu judecătorului Mihai Ulinici. La 21 februarie 2023, judecătorul a declarat abținere. Cauza a fost redistribuită judecătorului Anatolie Rusu, care la 22 februarie 2023, a înaintat, la rândul său,  declaraţie de abţinere. Cauza contravenţională a revenit ulterior judecătorului Petru Triboi, care s-a abținut, astfel că, în data de 23 februarie 2023, cauza a fost redistribuită aleatoriu pentru examinare judecătorului Angela Morari. Magistrata a declarat abținere, după care au urmat judecătorii Ion Ghizdari, Valentina Stratulat, Rodica Costru, Constantin Chilian, Lilia Potânga, Vasile Șchiopu. Ultimul care sa abținut a fost Dumitru Racovița, ultimul magistrat care mai putea judeca contestația.

După abținerile în lanț, Colegiul penal al CSJ a admis cererea președintelui interimar al Judecătoriei Ungheni cu privire la strămutarea judecării contestației depusă de Gheorghe Petic.

„Colegiul Penal (...) strămută cauza pentru judecare la Judecătoria Strășeni. Încheierea este irevocabilă, pronunțată integral la 27 martie 2023”, se arată în decizia completului CSJ, format din magistrații Nadejda Toma (președinte),  Liliana Catan și Ion Guzun.

Abținerile judecătorilor au făcut obiectul unor discuții în controversă și în cazul dosarelor de rezonanță. În ianuarie 2018, Xenofon Ulianovschi, judecătorul-raportor de la Curtea de Apel Chişinău, căruia  i-a fost distribuit dosarul lui Ilan Șor, a decis să se abţină de la examinarea cauzei. Silvia Vrabii, din același complet, a anunțat mai târziu că va proceda similar, din motiv că, anterior, a participat la examinarea solicitărilor de arest preventiv ale învinuitului. Ulterior, a fost desemnat completul, din care făceau parte Stelian Teleuca, Oxana Robu și Ion Bulhac. Prima ședință de facto a avut loc pe 13 septembrie 2021, dar a fost întreruptă pentru că și judecătorul Stelian Teleucă a anunțat că se abține de la examinarea cauzei, iar demersul său a fost acceptat. Momentan, doar Ion Bulhac a rămas din completele anterioare, care judecă împreună cu Marcel Juganari și Silvia Gîrbu dosarul lui Ilan Șor, condamnat în 2017 la șapte ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani.

Ion Bulhac a fost numit judecător-raportor pe caz în data de 25 august 2021, atunci când după trei ani de blocaj la Curtea de Apel Cahul, cauza deputatului fugar Ilan Șor a fost remisă  instanței de apel din Chișinău. Numele judecătorului Ion Bulhac a ajuns în atenția publică în 2010, atunci când mai multe persoane s-au plâns că magistratul ar fi examinat dosare în incinta Comisariatelor de poliţie a mun. Chişinău în zilele de 8 – 10 aprilie 2009, fapt negat de magistrat.

În luna ianuarie curent, judecătorii care examinează dosarul lui Ilan Șor i-au acceptat în proces pe noii apărători ai deputatului fugar Ilan Șor, care reprezintă compania britanică de avocatură BCL Solicitors LLP.  Astfel, aceștia au primit timp suplimentar pentru a face cunoştinţă cu detaliile dosarului. De asemenea, partea apărării a solicitat amânarea ședinței de judecată pe un termen de două luni, dar cererea nu a fost satisfăcută.

În data de 30 martie curent, examinarea dosarului denumit generic „Kuliok”, în care fostul președinte, Igor Dodon, este învinuit de corupţie pasivă și finanţare ilicită a Partidului Socialiştilor, a fost întreruptă tot din cauza unei declarații de abținere. Astfel, după ce, în data de 20 martie, vizionarea filmulețului  în care fostul lider democrat, Vlad Plahotniuc, i-ar transmite lui Igor Dodon o pungă cu bani,  a fost amânată din cauza unei contestații a apărătorilor, ședința a fost întreruptă de cererea magistratei Toma. Fără a-și motiva public decizia, la începutul ședinței, judecătoarea, care este și președinte al completului de judecată în dosar, a depus cerere de abținere. Igor Dodon a declarat că nu știe care ar fi posibilele cauze și s-a plâns pe amânările în lanț, chiar dacă majoritatea dintre ele au intervenit în urma unor cereri depuse de apărătorii săi.

„Nu cunosc, dar cum spun avocații, probabil din considerentul că dumneaei a fost în alt complet, care examina recuzarea completului acesta. Conform normelor de procedură, ea nu are dreptul să fie în completul care examinează pe fond”, a declarat Igor Dodon, ex-președintele Republicii Moldova.

Pe 13 noiembrie 2022, Nadejda Toma a pledat pentru eliberarea lui Igor Dodon din arest la domiciliu. Spre deosebire de ceilalţi doi colegi din completul de judecată, Iurie Diaconu şi Victor Boico, judecătoarea a avut o opinie separată.

Un alt dosar de rezonanță este cel al procurorului general suspendat, Alexandr Stoianoglo, în care este învinuit că ar fi luat mită de peste 60 de milioane de lei pentru a-l scăpa pe controversatul Veaceslav Platon de sentinţa irevocabilă de 18 ani de închisoare.  Magistrata Arina Ialanji, de la oficiul Buiucani al Judecătoriei Chişinău, a încercat să scape de dosarul cu 60 de volume, declarând abţinere pentru că a fost colegă cu Dumitru Răileanu, unul din subalternii lui Stoianoglo. Solicitarea însă i-a fost respinsă.

Conform art. 20 alin. (2) CPC și art. 116 alin. (1) din Constituție, judecătorul care a cunoscut existența motivului/ motivelor de incompatibilitate în privința sa, specificate la art. 50 CPC, este obligat imediat, să se abțină de la judecată, până la începerea dezbaterii cauzei în fond cât și în etapa de intentare a acțiuni, începând cu ziua primiri, a cererii de chemare în judecată.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicat

Viorica Mija
11/04/2023




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii