Fostul prim-ministru Iurie Leancă va candida la alegerile în Parlamentul European sub numărul 4 pe lista partidului Pro România, condus de ex-premierul român, Victor Ponta. Conform sondajelor de opinie, formațiunea politică va acumula între 8% și 10% din sufragii, ceea ce i-ar permite să obțină trei mandate de europarlamentar. Întrucât Victor Ponta, cap de listă, a anunțat că se va retrage de pe listă, Iurie Leancă are șanse reale să devină primul moldovean, membru al Parlamentului European. Portalul Anticoruptie.md a urmărit parcursul politicianului și vă prezintă cariera, averea, scandalurile în care acesta a fost implicat, dar și cele mai controversate decizii luate în perioada în care a ocupat funcția de premier.

Cariera și funcțiile

Potrivit CV-ului său oficial, Iurie Leancă şi-a început cariera în 1986 ca angajat al Ministerului Afacerilor Externe al R. Moldova. Între 1993-1997 a fost ministru consilier al Ambasadei Republicii Moldova la Washington, SUA, în 1998  devine Ambasador cu misiuni speciale pentru integrare europeană, iar la scurt timp este numit viceministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Din 1999 până în 2001 este prim-viceministru al Afacerilor Externe în Guvernul Sturza, iar din 2001 până în 2006 deţine funcţia de vicepreşedinte al Companiei ASCOM S.A. La 28 ianuarie 2009 aderă la PLDM. La alegerile parlamentare din acel an - de la 5 aprilie și la anticipatele de la 29 iulie - politicianul a ocupat locul zece în lista de candidaţi ai formațiunii. La scrutinul de peste un an, Iurie Leancă urcă pe poziția a cincea. În 2009 a devenit ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene și viceprim-ministru în Guvernul Filat I și II. În mai 2013, Leancă ajunge în fotoliul de premier după ce Vlad Filat a fost demis din această funcţie cu votul a 54 de deputaţi care au susţinut moţiunea de cenzură depusă de fracţiunea PCRM. În decembrie 2014, după alegerile parlamentare, Cabinetul de miniștri condus de Iurie Leancă și-a prezentat demisia, politicianul venind în fotoliul de parlamentar. Peste doar trei luni, după ce nu a reușit să obțină votul deputaților PCRM ca să acceadă din nou în funcția de prim-ministru, a anunțat că părăsește PLDM. O perioadă a fost deputat neafiliat, după care a creat o nouă formațiune politică pro-europeană - Partidul Popular European din Moldova (PPEM).

Averea și omisiunile din declarațiile privind veniturile

Oficial, atunci când a intrat în politică, Iurie Leancă nu avea casă. La alegerile parlamentare din iulie 2009, potrivit declaraţiei pe venit depusă la Comisia Electorală Centrală, Iurie Leancă a indicat că în perioada ianuarie 2007 - decembrie 2008 a avut un venit de 78.680 de euro şi 320.990 de lei. Pe lângă asta, sub formă de dobândă, politicianul a câştigat 15.000 de lei şi 2.600 de euro, deţinând un depozit bancar de 53.000 de euro. Tot atunci, a declarat că are un lot de pământ în Ialoveni de 600 de metri pătraţi şi două automobile: un VAZ 06 fabricat în 1989 şi un Audi 6 din 2001. În acel an, el nu a declarat niciun imobil. În schimb, la alegerile din aprilie 2009, el a donat PLDM 150.000 de lei. 

Trei ani mai târziu, printr-un contract de donaţie din 2012, Iurie Leancă a obţinut o locuinţă la Ialoveni cu suprafaţă de 223 de metri pătraţi şi valoarea cadastrală de 696.101 lei. Tot în 2012, i-a fost donat şi un lot de pământ de 0.0585 hectare, cu o valoare de 77.000 de lei. 

Potrivit Portalului avere.md, gestionat de Aso­ci­a­ţia pen­tru Demo­cra­ţie Par­ti­ci­pa­tivă (ADEPT), declaraţiile lui Iurie Leancă depuse în perioada 2009 - 2011 conţin informaţii incomplete despre proprietăţile acumulate până la data depunerii declaraţiei, fapt ce contravenea legislaţiei în vigoare. „Legislaţia la acel moment era una confuză şi conţinea inadvertenţe care au generat practici neuniforme de declarare selectivă a proprietăţilor”, se arată pe site-ul avere.md.

La începutul anului 2016, Iurie Leancă a ajuns în vizorul Comisiei Naționale de Integritate (actuala Autoritate Națională de Integritate, n.r.) pentru că nu a declarat un mandat privind folosirea unui automobil pe care l-ar fi utilizat anterior. „Nu am știut că trebuie să raportez un mandat pe un autoturism care nu-mi aparține mie. Nu știu dacă e cea mai mare problemă, dacă asta chiar e un act de corupție sau de lipsă de integritate. Puteau să mă invite să le explic foarte simplu. În 2012 am luat de la un prieten un automobil mai solid ca să merg la mare în Grecia, că tot e mai ieftin să mergi cu mașina decât cu avionul”, a declarat Iurie Leancă. Membrii CNI au clasat cauza cu unanimitate de voturi, „pe motivul lipsei încălcărilor intenționate a legislației în vigoare”.

Deciziile controversate ale Guvernului Leancă

În perioada în care Iurie Leancă a ocupat fotoliul de premier al Republicii Moldova, Guvernul a concesionat Aeroportul Internațional Chișinău. O anchetă a Centrului de Investigații Jurnalistice realizată în parteneriat cu Ziarul Național a arătat că, deși la concurs au fost invitate cinci companii de talie europeană, cu experiență în activitatea aeroportuară, comisia de concurs a ales o companie anonimă, fondată de un aeroport din Rusia și o uzină rusească de producere a locomotivelor, care în scurt timp au cedat „afacerea” unui off-shore.

Tot în perioada când Leancă se afla în funcţia de prim-ministru, Guvernul a pierdut pachetul majoritar de acțiuni la Banca de Economii a Moldovei și a acordat în ședință închisă 9,4 miliarde de lei credite de urgenţă din rezervele BNM celor trei bănci devalizate: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Oferind explicații pe marginea aceluiași subiect, în februarie 2015, politicianul a spus la Jurnal TV: „Am fost doar prim-ministru, n-am fost nici procuror, nici judecător”.

„Relația” cu Ilan Șor

Postul de televiziune Jurnal TV a scris că fiul mai mic al lui Iurie Leancă a învățat în Marea Britanie pe banii lui Ilan Șor. Acesta din urmă ar fi plătit peste 25 de mii de lire sterline în acest scop. Jurnaliştii au afirmat că două transferuri au fost făcute prin intermediul unei firme din schema „furtului miliardului” către o instituție de învățământ din orașul Cambridge. Numele mezinului lui Leancă apare în rulajele companiei, una dintre cele utilizate de Șor pentru spălarea banilor sustrași din bănci prin credite, afirmă jurnaliştii. Potrivit schemei caracteristice „furtului miliardului”, sursele scoase din bănci ca împrumuturi treceau, înainte să ajungă la o destinație finală, printr-un șir de transferuri de la o companie la alta, se mai arată în investigaţie.

Jurnaliştii au artat că una dintre aceste firme este Tomton Trade Corp, fapt recunoscut chiar de Șor în declarațiile făcute la procuratură și susținute în ședințe de judecată. "Ne vom referi la două plăți de pe extrasele bancare ale acestei companii. Una a fost făcută pe 9 octombrie 2012. Firma lui Șor a transferat 20 de mii 882 de dolari, convertiți în 12 mii 912 lire sterline, pe contrile companiei britanice Cambridge Arts and Sciences Limited. Cu specificația „plata pentru Liviu Tristan Leancă”. Cambridge Arts and Sciences Limited este tocmai compania care deține colegiul, unde Liviu Tristan Leancă a fost printre absolvenți în anul 2014. O altă plată apare în extrasele bancare de pe contul în lire sterline al Tomton Trade pe 12 februarie 2013. Șor a transferat școlii din Cambridge pentru Liviu Tristan Leancă 12 mi 700 de lire sterline. Suma a fost convertită din aproximativ 20 de mii de dolari. Copiile rulajelor în care apar aceste plăți au fost oferite Jurnal TV de către avocatul Ion Crețu, în prezent apărător al lui Veaceslav Platon – unul dintre condamnații în dosarul fraudei bancare. Plățile făcute spre Leancă se încadrează în perioada de după preluarea de către Șor a controlului asupra Unibank și au precedat preluarea Băncii Sociale și a Băncii de Economii", au scris autorii articolului. 

Scurgerile Dcleaks

Un alt scandal legat de numele lui Leancă a ajuns în atenția publică în august 2016, după ce pe site-ul Dcleaks.com a fost publicat un act care a scos la iveală că, pe când era prim-ministru, acesta a cerut suport de la George Soros pentru salarizarea, din iulie 2013 până în iunie 2014, a trei consilieri: Vladislav Kulminski, Valeriu Prohnițchi și Eugeniu Sturza. Ulterior, în iulie 2014, Iurie Leancă a mai solicitat peste 140.000 de dolari pentru consilierii săi. Atunci, Leancă cerea prelungirea finanțării până în februarie 2015. „Inițial, perioada de activitate a consilierilor era preconizată până la sfârșitul lunii iunie, pentru că existau îngrijorări că ar fi putut să nu mai rămână în funcția pe premier. Acum ar urma să rămână până la formarea unui nou Guvern, la începutul primăverii 2015”, se arată în actul prin care se cerea suportul financiar repetat. În urma acestor scurgeri, RISE Moldova scria că pentru a legaliza salariile oferite de fundația lui George Soros celor patru consilieri, în tranzacția financiară a fost cooptată o organizație neguvernamentală din Germania - Institut für Europäische Politik, iar prin intermediul unui program al OSF care se axează pe promovarea drepturilor omului și combaterea corupției în mai multe țări ex-sovietice, banii ceruți de fostul premier au ajuns la organizația de la Berlin. La rândul ei, instituția i-a contractat pe consilierii lui Iurie Leancă, aceștia fiind angajați și plătiți în calitate de cercetători-consultanți.