Analiză// Bilanțul primului an de mandat prezidențial al Maiei Sandu: reforme în justiție, creșteri de pensii, dezghețarea relației cu Vestul, dar și un nou contract dezavantajos cu Gazprom

Mădălin Necșuțu
19/11/2021

Președintele Maia Sandu a împlinit un an de când se află la conducerea Republicii Moldova. În mare parte, ea și-a îndeplinit promisiunile făcute cetățenilor în campanie și a influențat, chiar dacă nu intra în prerogativele președintelui, și o o serie de alte măsuri din zona social-economică ce se aflau mai degrabă în curtea Guvernului, se arată într-o analiză publicată de portalul G4Media.ro. Totuși există și unele restanțe care i se pot imputa și despre care vom vorbi mai pe larg.

La un an distanță de la alegerea sa, Maia Sandu este figura cea mai importantă din tabără forțelor pro-europene și locomotiva imagologică a verticalei de putere de la Chișinău. Rating-ul său politic rămâne foarte ridicat, datorită prestației sale și faptului că a reușit să coalizeze în jurul său și puterea executivă și cea legislativă. Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când puterea este în proporție atât de mare – Președinție, Guvern și majoritate parlamentară absolută – în mâinile forțelor pro-europene.

Atât Maia Sandu cât și PAS și-au ridicat ștacheta foarte sus în îndeplinirea unor obiective foarte îndrăznețe menite să reducă sărăcia, să reducă drastic corupția și să facă din Republica Moldova un stat mai prosper. De menționat este că obiectivele promise de Maia Sandu în campania electorală pentru prezidențialele din 2020 nu țin numai de competențele președintelui, dar asigura incorpore de către ulteriorul Guvern PAS al acelorași deziderate, le vom socoti un tot unitar:

Maia Sandu și-a asumat cinci obiective naționale pe care le vom analiza pe rând:

1. Dreptate, ordine și disciplină.

La acest capitol, președintele Maia Sandu a arătat în ultimul an o atitudine de intrasigență față de corupție și a dispus fie personal, fie prin intervenția Guvernului sau Parlamentul, demararea unei ample reforme în domeniul justiției.

Primul semnal a fost fost suspendarea actualui procuror general, Alexandr Stoianoglo și declanșarea unei proceduri de evaluare a acvitiății acestuia care este în curs. Stoianoglo a și fost reținut și se află în arest la domiciul. Pe numele său există deja cinci capete de acuzare legate de corupție și abuz în serviciu.

Cu toate acestea, în mandatul de până acum nu a avut loc nicio rezolvare pe marile dosare de corupție, procesul de reformă și schimbare a unor personaje-cheie corupte din sistemul de justiție fiind unul mai degrabă incipient.

La capitolul ordine și disciplină putem menționa aducerea la Ministerul de Interne, unul extrem de corupt, a Anei Revenco, fosta sa consilieră prezidențială care a începutul un proces masiv de curățare a sistemul, după ce peste 40 de înalți demnitari din MAI și-au dat demisia, iar procesul continuă.

Totuși, Anei Revenco i se impută păstrarea și a unor personaje din cadrul MAI suspectate de acte de corupție, precum noul șef al Inspectoratului General al Poliției (IGP), Iurie Podarilov, despre care ministra însă a spus că i-ar fi fost fabricat pe timpul lui Vlad Plahotniuc.

La capitolul reforma justiție, Maia Sandu a insistat pe evaluarea externă a magistraților pentru a curăța sistemul de magistrați corupți și care și-a dobândit ilicit averile prin acte pasibile de corupție. În această fază, a fost înregistrat proiectul de lege, astfel că implementarea ei este doar o chestiune de timp în următoarele luni și de coagulare a unui proces concret.

În ultimul an și cu precădere după 11 iulie, atunci când PAS a obținut majoritatea în Parlament, mai multe personae controversate au demisionat de la conducerea multor instituții-cheie din Republica Moldova. O parte dintre ei au și început a fi anchetați de către organele legii.

Continuare pe G4Media.ro

Mădălin Necșuțu
19/11/2021



Become a Patron!

TestRapid

Comentarii