Pentru prima oară în istoria campaniilor electorale din Republica Moldova, un competitor politic major – blocul format de comuniști și socialiști – adoptă un mesaj central de campanie ferm xenofob, care se încadrează în definiția discursului de ură (hate speech), se arată într-o analiză a portalului Veridica.ro. Cele două formațiuni nu sunt însă singurele care apelează la un astfel de discurs. Străinii, persoanele în etate, femeile, comunitatea LGBTQI etc. au fost vizate în actuala campanie de discursul de ură.

„Nu dăm țara străinilor”: mitul cetății asediate

Pe panourile electorale puse în Chișinău de Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BeCS), condus de foștii președinți Vladimir Voronin și Igor Dodon, se poate citi următorul slogan: „Moldova este în pericol. Nu dăm țara străinilor”. Mesajul este scris bilingv, cu majuscule în română și cu litere roșii în rusă.

Comuniștii și socialiștii din Republica Moldova aplică astăzi strategii de propagandă folosite încă din anii 1920 – 1930 în Uniunea Sovietică, centrate pe mitul „cetății asediate”, ce continuă să fie folosit și după 100 de ani în acest spațiu.

Mitul „cetății asediate” este legat de percepția sovietică despre lume: cetățenilor li se spunea că dușmanii încercuiau Uniunea în exterior și căutau să o submineze și din interior. Bolșevicii preluaseră aceste idei de la Rusia Țaristă, care împotriva dușmanului exterior (în Primul Război Mondial, Germania) folosise propagandă încărcată de xenofobie. În interior, teoriile conspirației, discursurile xenofobe și antisemite îndreptate împotriva evreilor erau, de asemenea, omniprezente.

Bolșevicii s-au folosit de mitul cetății asediate imediat după „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie”, în timpul Războiului Civil ce a urmat.

Cercetătoarea rusă Olga Velikanova de la Universitatea din Toronto, explică în lucrările sale că „suspiciunea, conspirația, imaginea inamicului, ideea încercuirii imperialiste, secretomania – toate aceste reprezentări își au originea în frică”. Cetățeanului de rând îi este frică de autoritate, război și apocalipsă, în timp ce regimurilor le este frică de proprii cetățeni și de agresiunea externă.

Toate acestea sunt folosite și în Rusia de astăzi de regimul Putin și sunt exportate în spațiul ex-sovietic, unde apelează la ele politicienii pro-ruși.

Cel mai elocvent exemplu în acest sens, este discursul ținut de Vladimir Putin după anexarea Crimeii în martie 2014.

„Avem toate motivele să presupunem că infama politică de izolare [containment policy -n.r.], condusă în secolele 18, 19 și 20, continuă și astăzi. Ei [Occidentul -n.r.] încearcă în mod constant să ne măture într-un colț pentru că avem o poziție independentă, pentru că o menținem și pentru că numim lucrurile așa cum sunt și nu ne complacem în ipocrizie. Dar există o limită la toate”, spunea Putin.

Mitul cetății asediate include ideea unei lupte între bine și răul care îl asediază, de aceea este nevoie de un inamic extern, un asediator. Este exact ceea ce fac astăzi comuniștii lui Voronin și socialiștii lui Dodon prin portretizarea românilor, europenilor și a blocului militar NATO drept acel „rău” la care moldovenii trebuie să reziste.

Încă din prima zi a creării BeCS-ului, pe 14 mai, Dodon a scris că „factorii străini, cu ajutorul instrumentelor lor politice de la Chișinău, vor să impună cetățenilor un set de pseudovalori, anti-familie, anti-creștine, improprii națiunii noastre”.

„De asemenea, se urmărește lichidarea identității moldovenești, inclusiv prin interzicerea limbii moldovenești. Se urmărește transformarea țării noastre într-o colonie, care să devină o sursă de forță de muncă ieftină, pământ ieftin vândut străinilor etc. În acest context, membrii Consiliului Republican au fost unanimi în opinia privind necesitatea unificării forțelor politice patriotice capabile să învingă în alegeri și să asigure o guvernare profesionistă, responsabilă, cu experiență, în interesul cetățenilor țării și nu în folosul altor forțe străine”, mai scria liderul socialist.

În ceea ce privește NATO, la rampă a ieșit cu acuzații rasiste și xenofobe celălalt lider al BeCS, fostul președintele Vladimir Voronin. „Asta vă doriţi, dragi alegători, când veţi vota pentru parlament? Vă doriţi ca ei să voteze pentru eliminarea statutului de neutralitate al ţării? Şi pentru ca soldaţii NATO să vină aici şi să aveţi copii cu pielea închisă la culoare, nu doar cu pielea albă? Asta vă doriţi? Iar după ei să vină jandarmii români?”, a declarat Voronin într-o emisiune politică difuzată de postul TVC 21 pe 14 mai.

Vehiculele discursului de ură: politicieni, mass-media și social media. Geopolitică și război hibrid

Două rapoarte de monitorizare ale discursului de ură au fost întocmite recent de asociația Promo-LEX, care monitorizează de mai mulți ani acest fenomen în Republica Moldova. Experții asociației au identificat 59 de cazuri de discurs de ură în perioada de monitorizare 11 mai – 7 iunie, dintre care 15 cazuri au fost generate de opt concurenți electorali înscriși în cursa pentru ocuparea unui loc de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Continuare pe Veridica.ro