ANALIZĂ// Decizia plafonării prețurilor pentru carburanți la pompă este grijă pentru consumator sau fumigene aruncate în ochii alegătorilor?

Mariana Durleșteanu
18/06/2021
Foto-simbol

Cum ajunge prețul la pompă - de la 9.55 la 19.25 lei

Pe parcursului anului 2020-2021, când  în  condiții de pandemie, majoritatea țărilor treceau prin prima experiență de lockdown, cotațiile prețurilor la petrol pe bursele internaționale ne informau despre reducerea semnificativă a acestora, iar, uneori,  și despre un preț negativ. Această cădere bruscă a cotațiilor a fost generată de scăderea cererii la petrol, dar și de faptul că  organizația OPEC a decis scăderea producției și procesarea țițeiului în rafinării la o pondere de 70% din capacitate.

Începând cu decembrie 2020 și până în martie 2021, asistăm cu toții la o adevărată avalanșă de episoade de scumpiri. La începutul lui noiembrie 2020, cotația medie constituia circa 40-42 dolari SUA per baril. La 1 ianuarie 2021 ea trecuse de 50 dolari, la 10 februarie ea a trecut de 60 dolari, la începutul lunii martie ea a trecut de 65 dolari și în prezent încă se menține la peste 60 dolari. Asta înseamnă o creștere de +50% față de noiembrie a primei componente din prețul final de la pompă, cea care constituie prețul plătit efectiv pentru petrolul importat.

Această creștere a cotațiilor a fost datorată relaxărilor începute după pandemie și reluării circulației si zborurilor. Orcum, țările membre OPEC (care reprezintă cartelul global petrolier în sine) au decis să majoreze producția de petrol ținând cont de sporirea cererii. În ultimele 5 zile consecutive am văzut o creștere a cotațiilor pina la 74.68 USD/bl,  datorită scăderii stocurilor de țiței în SUA, în paralel, fiind înregistrată o creștere a cererii  de țiței în SUA și China, chiar dacă cotațiile la produsele pertoliere (benzină, motorină, kerosen ) înca nu au crescut rigid.

Concluzionând, producția globală nu acoperă cererea post-pandemie, iar această scumpire vizibilă se atestă la toate produsele – fie este vorba de carburanți, energie electrică sau gaze naturale.

Acum, fiind clară  starea de lucruri la bursele internaționale, să vedem cum se formeaza prețurile la carburanți în Republica Moldova. Iată, de exemplu, componentele prețului la pompă pentru Benzina 95:            

                                preț la pompă - 19.25 MDL,

                                TVA 20% – 3.2083 MDL,

                                Accize – 6.496 MDL.

                                Total taxe și accize directe: 9.70 MDL, adică peste 50% din pretul de la pompa și care le suportă consumatorul.

Trebuie să menționez că accizele sunt o componentă fixă a prețului, stabilită prin lege, care s-a majorat cu 8.9%, începând cu 1 ianuarie 2021. Această sumă, de aproape 6.50 lei per litru ,conform legislației în vigoare,  rămâne neschimbată indiferent de cum oscilează prețul la pompă – scumpire sau ieftinire. Pe de altă parte, TVA-ul e o componentă procentuală, de 20%, iar valoarea absolută crește în cazul scumpirii și se reduce în cazul ieftinirii produsului.

Pentru Diesel: preț la pompă: 16.25 MDL;

                        TVA 20% – 2.7083 MDL;

                        Accize – 2.734 MDL.

                        Total taxe și accize directe: 5.44 MDL, circa 33% din pret.

Este necesar să menționez că prețul la pompă include mai multe componente, cum ar fi:

- costuri de procesare și obținere carburanți  (angajați, investiți obligatorii de mediu, modernizare unități producție, costuri utilități – energie electrică, gaz natural, abur tehnologic),

- costuri logistice primare (rafinărie spre depozit – autocisterne, barje, taxe, mentenanță, anvelope, viniete, avize de specialitate, salarizare șoferi),

- costuri de stocare și încărcare/descărcare la depozit (angajați, investiții, dotări depozite – mediu, siguranță, taxe, impozite),  

- costuri logistice secundare (depozit spre pompă),  

- costuri operaționale la stațiile PECO(salarii angajați, utilaje, costuri directe de a opera stațiile, oficiile),  

- marja de profit, în limita admisibilă de catre ANRE, accize, TVA.

Conform legii, marja de profit a companiei petroliere, inclusă în prețul final de la pompă, nu poate fi mai mare de 10%. Instituția statului responsabilă, ANRE cunoaște foarte bine cu ce marjă de profit au operat petroliștii.

Vreau să menționez că piața din Moldova funcționează cu un ciclu mediu de 2 săptămâni ca efect direct față de cotațiile internaționale. În al doilea rând, fiecare companie are anumite cantități de produse stocate la depozite și stații, care ajută suplimentar la atenuarea acestor șocuri. Nivelul acestor stocuri și nivelul cererii poate determina viteza cu care schimbările ajung să se reflecte la pompă. Spre exemplu, cotațiile internaționale la petrolul Brent au început a crește brusc la mijlocul lunii noiembrie, după o perioadă lungă de stabilitate. La pompă primele creșteri, în cazul RM, au avut loc la 11 decembrie. Moldova e o piață foarte sensibilă la preț, ceea ce înseamnă că orice scumpire afectează imediat cererea, într-un mod semnificativ, și invers – ieftinirea prețului la pompă generează o creștere simțitoare în volumele de vânzări. 

În concluzie, constatăm că scumpirile repetate din 2021 au fost influențate, în primul rând, de scumpirea petrolului la bursele internaționale. În al doilea rând, de majorarea accizelor de la 1 ianuarie 2021, majorarea salariului minim cu 5.8%, care a însemnat necesitatea majorării salariilor și, implicit, a creșterii componentei de costuri operaționale și de deprecierea leului moldovenesc față de dolarul SUA cu 4% în 2021.

Cu certitudine, după alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, piața produselor petroliere va funcționa conform principiilor unei economii de piață. Mai mult,  sper ca ANRE va propune  o metodologie privind stabilirea marjei comerciale într-un mod deschis, transparent discutată cu operatorii de pe piață și experții din industria petrloieră.

P.S. Din considerentele expuse mai sus, reacția unor actori politici și funcționari de stat privitor la scumpirea carburanților este ajustată la  scopurile electorale și aruncă fulmigene în ochii cetățenilor Republicii Moldova.

 

 

Mariana Durleșteanu
18/06/2021




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii