Odată cu intrarea în linie dreaptă pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, discuțiile politico-economice s-au mutat din nou în zona beneficiilor pentru Chișinău. Din nou se pune problema în termeni antagonici: unde este mai bine să meargă Republica Moldova, spre est sau spre vest? O veșnică întrebare cu care politicienii jonglează de circa trei decenii în Republica Moldova, în timp ce acest stat rămâne unul dintre cele mai sărace și corupte din Europa, cu unul dintre cele mai mari coeficiente și în exodului masiv al populației, se arată într-o analiză Veridica.ro

Nici această campanie electorală din 11 iulie nu face excepție de la regulă. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunțat că între 2021-2024 a alocat nu mai puțin de 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova. Banii nu vor veni grămadă, ci etapizat în funcție de performanțele Chișinăului în ceea ce privește programele de dezvoltare și reformare a statului.

La câteva zile de la această veste, directorul general-adjunct pentru politica de vecinătate și negocierile de extindere al UE, Katarína Mathernová, a explicat într-o conferință comună de presă ținută pe 4 iunie alături de președintele Maia Sandu, că alocarea banilor de la Bruxelles depinde de continuarea reformelor, în special în domeniul justiției, combaterea corupției și progresul în investigarea furtului miliardului de dolari operat în 2014 și neelucidat nici până astăzi.

Mai precis, cei doi oficiali au explicat și în ce condiții vor fi dați acești bani Chișinăul, o sumă ce ar reprezenta o infuzie de circa 6% din PIB-ul Republicii Moldova de aproape 12 miliarde de dolari americani. Cea mai mare sumă, de 230 de milioane de euro, ar urma să fie folosită pentru dezvoltarea infrastructurii, interconectarea la sistemul energetic european prin intermediul României și în proiecte de mediu ce vizează conservarea Nistrului.

Alte 220 de milioane de euro ar urma să fie investite în gestionarea finanțelor publice, iar 100 de milioane de euro vor fi destinați dezvoltării IMM-urilor și a comunităților locale. Nu în ultimul rând, câte 25 de milioane de euro sunt prevăzute pentru domeniul educației și reforma justiției.

Banii vor fi alocați cu titlul de asistență financiară, în cadrul unui plan menit a promova investiții în scopul redresării economice a Republicii Moldova, după criza provocată de pandemia COVID. Sumele vor fi oferite sub formă de împrumut și granturi și vor depinde de mersul reformelor. Ca soluție de avarie pentru a nu da bani unui guvern inert, fără un apetit pentru reforme, începând cu 2018, UE a schimbat strategia de finanțare în Republica Moldova. Mai precis a oferit fonduri unor proiecte locale și nu au a mai dirijat banii către guvern.

Cu toate acestea, este clar că Bruxelles-ul își dorește în primul rând o majoritate parlamentară pro-europeană și apoi un guvern din aceeași categorie care să lucreze cumva simbiotic cu agenda reformistă a președintelui Maia Sandu. Pentru asta pune la bătaie o sumă foarte mare care numai pe următorii trei ani de zile va prezenta 60% din tot ce a investit UE în Republica Moldova în ultimii 10 ani de zile, respectiv un miliard de euro.

Această injecție de capital ar putea fi un punct de cotitură pentru Republica Moldova și, mai mult, ar putea genera la rândul ei și alte sume deblocate, precum și o încredere sporită a investitorilor străini într-o piață mai previzibilă în care investițiile lor sunt protejate.

Mai mult, împrumutul Uniunii Europene este o premieră în rândul celor șase state ale Parteneriatul Estic. Este posibil ca Bruxelles-ul să pună la dispoziție în viitorul apropiat sume importante de bani și pentru Kiev și Tbilisi, dar cert este că Republica Moldova este cumva din nou „elevul privilegiat” din vecinătatea estică a Europei.

Perdeaua de fum din Federația Rusă

O astfel de mișcare a Uniunii Europene nu putea rămâne fără un ecou la Moscova. În timp ce Uniunea Europeană a pus pe masă bani în schimbul reformelor, Rusia încearcă și ea să joace tare în Republica Moldova, dar mai mult la nivel declarativ. Mai precis, la o zi distanță după anunțul Bruxelles-ului privind cele 600 milioane de euro puse la dispoziția Chișinăului, Moscova a resuscitat și ea ideea unui împrumut pentru Republica Moldova. O idee ventilată intens în 2020, în timpul campaniei electorale pentru prezidențiale de către Igor Dodon și guvernul Ion Chicu. 

Vicepreședintele Comitetului pentru afaceri CSI, integrare euroasiatică și relații cu compatrioții din Duma de Stat rusă, Kazbek Taisaev, a precizat, joia trecută, că autoritățile de la Moscova sunt gata să dea Republicii Moldova un împrumut, cu condiția stabilizării situației politice din țară.

Noțiunea de stabilitate politică internă este un laitmotiv în discursul Blocului Electoral al Comuniștilor și Socialiștilor (BECS) de la Chișinău pentru această campanie electorală.

Taisaev a făcut acest anunț în timpul unei întâlniri cu diaspora moldovenească din Rusia, potrivit TASS.

Continuare pe Veridica.ro