Analiză// Mitropolia Moldovei și jocurile Moscovei la Chișinău. De la conservatorism și propagandă la implicare politică

Mădălin Necșuțu
21/10/2021

Mitropolia Moldovei este unul din instrumentele pe care Rusia le are la dispoziție pentru a-și păstra influența la Chișinău. De la sprijinirea politicienilor pro-ruși în campanii electorale la blocarea unor legi care ar apropia Moldova de Europa, Mitropolia a arătat constant că religia nu este, nici pe departe, singura sa preocupare, se arată într-o analiză publicată.

Mitropolia Moldovei a trimis recent o amplă scrisoare către Parlamentul de la Chișinău în care îi cere acestuia să nu ratifice Convenția de la Istanbul privind combaterea violenței împotriva femeilor. Nemulțumirea bisericii era legată de faptul că pentru cuvântul „gen”, care apare în Convenție, există o altă definiție decât cea clasică de masculin și feminin, pe care mediile clericale rusești și cele moldovenești o văd ca pe o mișcare de favorizare a curentului LGBT. În realitate, Convenția spune că gen „va însemna rolurile, comportamentele, activităţile şi atributele construite social, pe care o societate dată le consideră adecvate pentru femei şi bărbaţi”.

Lăsând semantica la o parte, Republica Moldova are grave probleme la capitolul violență domestică.

Numărul cazurilor de violență în familie, sesizate și înregistrate de autorități, este în creștere de la an. Potrivit raportului statistic al IGP, consemnat în cadrului unui studiu recent al UNDP, în anul 2020 au fost înregistrate 12.970 sesizări privind cazurile de violenţă în familie, comparativ cu 11.840, în 2019, și 11.026 – în 2018.

Cu toate acestea, fețele bisericești din Republica Moldova au obstrucționat ratificarea acestui document în Parlament preț de mai bine de patru ani și jumătate după semnarea sa de către reprezentanții Chișinăului, pe 6 februarie 2017. 

Poziția Mitropoliei Moldovei o reflectă pe cea a Patriarhiei Moscovei, căreia îi este subordonată ierarhic.

Patriarhia Moscovei și a Întregii Rusii și grupurile conservatoare ruse se opun semnării Convenției de la Istanbul. De altfel Rusia este, alături de Azerbaidjan, unul din statele Consiliului Europei care nu au semnat nici până în prezent Convenția de la Istanbul, document adoptat în 2011 (între timp din Convenție s-a retras și Turcia). Rusia este țara care nici măcar nu aplica pedepse în cazul violenței domestice. În ultimul deceniu circa 40 de inițiative legislative care reglementează violența domestică au picat la votul după prima lectură în Duma de Stat de la Moscova. 

Patriarhia Moscovei și a Întregii Rusii și grupurile conservatoare ruse se opun semnării Convenției de la Istanbul. De altfel Rusia este, alături de Azerbaidjan, unul din statele Consiliului Europei care nu au semnat nici până în prezent Convenția de la Istanbul, document adoptat în 2011 (între timp din Convenție s-a retras și Turcia). Rusia este țara care nici măcar nu aplica pedepse în cazul violenței domestice. În ultimul deceniu circa 40 de inițiative legislative care reglementează violența domestică au picat la votul după prima lectură în Duma de Stat de la Moscova. 

Fețe bisericești în campania electorală

Opoziția față de Convenția de la Istanbul este doar un exemplu al modului în care Mitropolia Moldovei se raliază la pozițiile Patriarhiei ruse sau chiar la cele politice ale Moscovei – știut fiind, faptul, că Patriarhia are legături strânse cu Kremlinul și își coordonează politicile cu acesta.

În campaniile electorale, unii prelați ai Mitropoliei se transformă în agenți electorali pentru partidele conservatoare și pro-rusești și sunt gata să recurgă, pentru a atinge anumite obiective, chiar și la limbaj ofensator și discriminator.

Un grup de preoți, în frunte cu episcopul de Bălți si Fălești, Marchel, îndemna enoriașii în noiembrie 2016, în plină campanie prezidențială, să nu voteze cu Maia Sandu, spunând că ea prezintă un „pericol pentru Biserică” și că ar fi „stearpă”.

„Rodul activității mele, a dumitale, trebuie să se soldeze cu un rezultat. Așa cum nu găsim rodul stăruințelor ei, am zis că e un bob sterp. Lumea zice că ea nu va închide biserici, pentru că ea se duce la biserică. Eu nu am văzut-o”, declara atunci episcopul de Bălți și Fălești, Marchel, un apropiat al fostului președinte pro-rus Igor Dodon.

Câștigătorul alegerilor din 2016, Igor Dodon, a folosit intens în timpul mandatului său prezidențial cartea Bisericii și teza familiei tradiționale. Liderul socialist a încercat inclusiv politic să deschidă ușa în Republica Moldova „oligarhului lui Dumnezeu”, rusul Konstantin Malofeev.

Acesta este un apropiat al cercurilor de conducere de la Kremlin și sub pretextul sprijinirii ortodoxiei, încearcă să impulsioneze și finanțează curente religioase conservatoare în societățile occidentale. Anual, Malofeev, dar și alți lideri religioși din Europa și SUA, în special din bisericile neo-protestante, organizează „Congresul familiei”. Ediția din 2018 s-a desfășurat la Chișinău sunt patronajul lui Igor Dodon.

Biserica în pandemie

Pe tot parcursul pandemiei, Mitropolia Moldovei a afișat o atitudine mai degrabă lipsită de cooperare cu guvernul. În ciuda situației epidemiologice grave, preoții au invitat enoriașii în biserică fără mască, iar împărtășania se făcea cu aceeași linguriță.

Ostentativ grupuri mari de pelerini în frunte preoți au făcut pelerinaje pe distanțe de sute de kilometri în interiorul Moldovei. Episcopul de Ungheni și Nisporeni Petru s-a suit în avion și au făcut înconjurul Republicii Moldova din aer cu icoane, cruci și cărți de rugăciune pentru a se ruga pentru gonirea pandemiei.

Pe de altă parte, mai-marii Mitropoliei Moldovei au promovat narațiunile Moscovei privind pandemia, precum și teorile conspirației propagate de media ruse despre antenele 5G și fondatorul Microsoft, americanul Bill Gates. „Prin sateliți și antene ne urmăresc unde am fost și ce locuri am vizitat. (…) Toate acestea păreau a fi un mit, o spânzurătoare, însă acum sunt o realitate. (…) Regulile noi care ni se impun de către globaliștii sataniști sunt veninoase, ca un șarpe diavolesc setos de păgubire sufletească. Noi rămânem fără acțiuni, fără de griji”, spunea în mai 2020 același episcop de Balți și Fălești, Marchel, într-un material video urcat pe YouTube.

Ironia a făcut ca la numai o lună de zile distanță, episcopul să se îmbolnăvească chiar el de COVID-19 împreună cu zeci de preoți care au participat la o întâlnire clericală.

Atitudinea clericilor nu s-a schimbat nici până în prezent. După ce, pe 22 septembrie, autoritățile au emis noi măsuri necesare pentru desfășurarea slujbelor în biserici pe fundalul unei creșteri exponențiale a cazurilor de COVID-19 din Republica Moldova, la o zi distanță, pe 23 septembrie, Mitropolia Moldovei anunța Pelerinajul Tinerilor în localități din jurul Chișinăului.

Nu toți preoții din Republica Moldova au procedat la fel. Mitropolia Basarabiei subordonată canonic Patriarhiei Române, le-a cerut enoriașilor să adopte măsuri de protecție și o atitudine civică responsabilă față de pandemie. Dar aceasta nu a fost decât o mică măsură în condițiile în care, după numărul de biserici deținute, Mitropolia Basarabiei este de circa opt ori mai mică decât Mitropolia Moldovei.

Un instrument util Moscovei

Într-o țară cu aproape 97% de creștini-ortodocși, influența Mitropoliei Moldovei rămâne una foarte mare, în condițiile în care sondajele arată că oamenii au cea mai mare încredere, în proporție de circa 75% în această instituție direct conectată la Moscova. În astfel de condiții, Biserica devine, la nevoie, și extensia politică care joacă interesele Rusiei, iar cazul blocării Convenției de la Istanbul de către grupurile politco-religoase pro-ruse este unul elocvent în acest sens.

Moscova luptă pentru a păstra Republica Moldova în sfera sa de influență, iar Mitropolia Moldovei este o unealtă pentru acest deziderat. Interesul Moscovei este să țină Republica Moldova departe de cultura occidentală, ceea ce înseamnă inclusiv blocarea racordării ei la legislația europeană. Rolul Bisericii nu se va diminua în viitorul apropiat, iar Rusia va continua să-și plaseze abil mesajele prin intermediul preoților către politicienii și populația acestui stat.

Material publicat și pe Veridica.ro

 

Mădălin Necșuțu
21/10/2021




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii