ANALIZĂ// Moldova ignoră necesitatea reformei forțelor armate, în pofida amenințărilor la adresa securității

Mădălin Necșuțu
24/10/2018
Foto: BIRN

Autoritățile Republice Moldova nu au luat nicio măsură pentru a implementa noua strategie de apărare a țării, preferând să ignore amenințările din ce în ce mai mari la adresa securității sale naționale, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight

Moldova nu a reușit nici până în acest moment să-și reformeze și să-și consolideze sistemul propriul de apărare, au declarat diferiți experți pentru BIRN, în ciuda unui risc crescut de securitate din partea separatiștilor care controlează regiunea transnistreană, precum și din partea forțelor ruse staționate acolo. Aproximativ 1.500 de soldați ruși și 13.000 soldați ai forțelor militare active locale, loiale regimului secesionist de la Tiraspol, desfășurate pe malul stâng al Nistrului, reprezintă o iminentă amenințare la adresa securității țării, se arată în Strategia națională de apărare a Republicii Moldova, adoptată în luna iulie a acestui an.

Expertul în securitate, Dumitru Mînzărari, menționează că forțele separatiste și ruse depășesc în mod semnificativ capacitățile Moldovei de pe malul opus al Nistrului și sunt "suficiente pentru a lansa o agresiune hibridă, similară cu cea pe care Rusia a folosit-o pentru a prelua controlul în Donbas [în estul Ucrainei]. „Dacă Republica Moldova nu va lua măsuri pentru a descuraja și a se pregăti pentru a respinge o astfel de agresiune, Rusia va folosi această amenințare în negocierile cu ușile închise pentru a șantaja Chișinăul până se va supune”, a adăugat el.

Mînzărari și alți experți avertizează că, dincolo de adoptarea unei noi strategii de apărare și de promisiunea unei reforme aprofundate a sistemului de apărare, guvernul Republicii Moldova nu a făct mare lucru pentru a implementa noul document. Guvernul nu a făcut nici măcar primul pas important pentru creșterea cheltuielilor necesare apărării, spun experții. „Moldova a adoptat o nouă Strategie Națională de Apărare în iulie, dar nu putem vedea nicio schimbare în bugetul de stat”, a declarat pentru BIRN Rosian Vasiloi, expert all IDIS „Viitorul”. „Vrem să vedem creșterea bugetului care a fost promisă pentru a face o reformă reală”, a adăugat el.

Rosian Vasiloi susține că o problemă este clasa politică din Moldova, „care lasă securitatea și apărarea să fie Cenușăreasa țării”, în timp ce autoritățile separatiste din regiunea transnistreană întreprind numeroase eforturi pentru propria armată. „Regimul transnistrean a aprobat deja un buget și a acordat 1,4% din PIB pentru Ministerul Apărării, însă întregul sector de securitate primește aproximativ 6,4%”, a explicat el. „Acestea includ miliția, serviciile de securitate, KGB și așa mai departe”, a adăugat Vasiloi. El a menționat că de câțiva ani Transnistria a crescut în mod constant alocația bugetară pentru apărare.

Istoria lungă de neglijare a apărării naționale

De la căderea Uniunii Sovietice și independența Republicii Moldova în 1991, toate guvernele au neglijat sectoarele de apărare și de securitate. Deși prezența Rusiei în Transnistria, după scurtul conflict din 1992, a creat un risc major de securitate pentru Chișinău, care a crescut după războiul georgian din 2008 și după anexarea Crimeei de către Rusia în 2014, Moldova a continuat să aloce fonduri reduse pentru apărare și a arătat un interes scăzut în reformarea și modernizarea sectorului de apărare.

„Este alarmant faptul că ambele cazuri prezintă mari asemănări cu situația din Moldova - o pretenție teritorială indirectă și prezența militară rusă pe teritoriul țării-țintă”, a declarat Mînzărari pentru BIRN. El a adăugat că, odată cu refuzul Rusiei de a retrage trupele de pe teritoriul Republicii Moldova, în contradicție cu legea internațională și moldovenească și în contextul ezitării internaționale de a se confrunta cu Moscova, era foarte probabilă o repetare a agresiunii armate ruse în Moldova.

Situația a devenit și mai complicată după noiembrie 2016, când președintele pro-rus, Igor Dodon, a preluat puterea. El a făcut tot ce a putut pentru a bloca sau a întârzia adoptarea noii strategii de securitate și apărare, precum și numirea unui nou ministru al apărării. Chișinăul rămâne în continuare prins între Moscova și propaganda politică pro-rusă, pe de o parte, și necesitatea unor reforme eficiente a armatei proprii, cu ajutorul NATO, a partenerilor occidentali și a Ucrainei vecine.

În ciuda îngrijorării crescânde, Moldova alocă mai puțin de 0,4% din PIB pe an pentru apărare, o sumă mică care acoperă abia salariile celor 6.500 de soldați și nevoile lor minime de logistică.

În ultimii ani, totuși, Moldova a participat la numeroase exerciții militare internaționale, împreună cu armatele statelor membre NATO și Ucraina. Din octombrie 2017, opiniile pro-occidentale ale noului ministru al apărării, Eugen Sturza, au schimbat politicile de apărare ale Republicii Moldova. Noua strategie promite să reformeze întregul sistem, să pună capăt serviciului militar obligatoriu până în 2020 și să dezvolte parteneriate strategice, în special cu SUA și România.

Aceste parteneriate au permis Moldovei să aibă sute de ofițeri și soldați pregătiți în conformitate cu standardele NATO, să își consolideze expertiza și să dezvolte noi tactici și strategii. Pe plan politic, între timp, premierul Pavel Filip a căutat să consolideze relația cu Ucraina, un partener strategic împotriva ambițiilor militare rusești din regiune.

Strategie bună, dar neimplementată până în acest moment

La sfârșitul lunii iulie, Moldova a adoptat o nouă strategie națională de apărare. Documentul promitatea consolidarea capacităților de securitate și apărare prin creșterea bugetului, modernizarea și profesionalizarea armatei și construirea unui parteneriat strategic cu NATO și România.

Mulți experți se plâng însă că guvernul nu a făcut aproape nimic pentru punerea în aplicare a strategiei. Mînzărari argumentează că intenția de a profesionaliza armata și de a adopta standardele NATO "este sortită eșecului, dacă guvernul nu asigură finanțarea minimă necesară pentru armată". „Orice pretenții de reformă nu sunt sustenabile fără a crește nivelul curent de 0,4% din PIB la cel puțin 1,5% pentru câțiva ani, la puterea de cumpărare actuală, care este esențială pentru o reformă militară autentică”, a spus el.

El a subliniat, de asemenea, că creșterea semnificativă a exercițiilor militare și a altor activități conexe ale rușilor în Transnistria, care a fost observată recent, trimite „un alt semnal puternic” cu privire la creșterea riscurilor de securitate pentru Moldova. Rușii și forțele transnistrene au desfășurat peste 200 de manevre militare în regiunea separatistă numai în 2017.

Experții declară că, atunci când vine vorba de industria de apărare, Chișinăul ar trebui să dezvolte parteneriate strategice cu țările vecine, cum ar fi Ucraina și România, care abia mai există în Moldova. În afară de exercițiile militare comune în ambele țări, Moldova își propune să-și modernizeze vehiculele și echipamentul militar cu ajutorul Ucrainei.

La două zile după ce adjunctul adjunct adjunct al NATO pentru Apărare și Planificare, James Appathuray, a vizitat Chișinăul pe 10 octombrie și a discutat cu ministrul Apărării Eugen Sturza, Republica Moldova a semnat un Memorandum de Intenție privind cooperarea tehnică militară cu compania de stat Ukroboronprom din Ucraina. Experții spun că Moldova trebuie să fie atentă în ceea ce privește modul în care își prezintă colaborarea cu aliații occidentali și Ucraina. „Presa moldovenească [de limba rusă] a scris că ucrainenii vor repara avioanele și tancurile de aviație ale Moldovei, creând impresia că Moldova va cheltui bani pe aceste TAB-uri rusești vechi”, a declarat Rosian Vasiloi.

Mînzărari consideră de asemenea că modernizarea echipamentului militar moldovenesc ar trebui desfășurată cu prudență. „Industria militară a Ucrainei este sub presiune enormă pentru a furniza echipament armatei ucrainene, care luptă în Donbas”, a menționat el. „De asemenea, însăși industria de apărare din Ucraina are nevoie de reformă și modernizare, în timp ce se luptă să livreze produse de înaltă calitate armatei ucrainene pe fondul acuzațiilor frecvente de corupție”, a completat acesta.

Expertul a mai spus că și Moldova trebuie să primească garanții ferme de la Kiev că îi va vinde numai echipamente de calitate, deoarece industria de apărare a Moldovei trebuie să funcționeze cu un buget restrâns.

Mădălin Necșuțu
24/10/2018

Comentarii