În căutarea realegerii sale în funcția de președinte al R. Moldova în 2020, Igor Dodon nu a ascuns legăturile sale strânse cu Kremlinul - dar criticii spun această curtare asiduă pe lângă Moscova nu a adus avantaje evidente pentru Republicii Moldova. Încă de când Igor Dodon a câștigat la alegerile prezidențiale din Moldova în noiembrie 2016, pe un bilet pro-rus, critici spun că a confirmat suspiciunea că el și partidul său - Partidul Socialist din Moldova, PSRM - sunt puțin mai mult decât instrumente în mâinile factorilor de decizie ruși, scrie portalul Balkan Insight într-o analiză publicată recent. 

Dintre cele 37 de vizite oficiale și de lucru în străinătate pe care Dodon le-a făcut în ultimii doi ani și jumătate, nu mai puțin de 18 au fost în Rusia. Dodon a apărat frecvența acestor vizite la Moscova, spunând că aduce beneficii reale pentru Moldova.

Dar unii experți contestă aceste afirmații, spunând că Dodon a folosit în principal vizitele pentru a-și consolida propria imagine la Moscova și pentru a-și arăta disponibilitatea de a executa directivele primite din partea Rusiei.

Potrivit analistului politic Mihai Isac, în afară de întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin, Dodon și-a folosit vizitele pentru consolidarea relațiilor cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, cel care este așteaptat la Chișinău în această toamnă, înaintea alegerilor locale din octombrie.

Dar Isac spune că beneficiile pentru R. Moldova sunt neglijabile. "Beneficiile sunt superficiale, orice concesie facută de Moscova fiind conditionată de niste cedari dureroase din partea Moldovei", a declarat el pentru BIRN.

"În marja vizitelor la Moscova, Dodon cultivă frenetic relații cu diferiți poli de putere din Rusia care îi pot sprijini visurile electorale", a adăugat el.

Președintele Republicii Moldova, de asemenea, încearcă să construiască relații cu șeful Comitetului pentru Afaceri Internaționale al Federației Ruse, Konstantin Kosacev, și cu fostul reprezentant al Kremlinului în Moldova și regiunea separatistă prorusească transnistreană, Dmitri Rogozin.

Ambii oficiali susțin reintegrarea regiunii susținute de Rusia în R. Moldova - ceea ce va crește în mod clar influența Rusiei în R. Moldova per ansamblu.

"Sub presiunea Rusiei, Dodon intenționează să relanseze negocierile politice dintre cele două maluri ale Nistrului", a afirmat Isac.

Potrivit datelor oficiale furnizate recent de cabinetul prezidențial, Dodon a cheltuit 2,71 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 135.000 de euro, pentru vizitele sale străine în această perioadă.

Dodon este foarte activ în legătură cu aceste vizite pe rețelele sociale precum Facebook, Instagram și Odnoklasniki în limba rusă. Echipa sa postează în mod regulat fotografii sau filme ale acestor vizite, în special cele care au în vedere oficialii de rang înalt din Kremlin.

Dar vizitele oficiale în Rusia nu spun întreaga poveste a legăturii ruse a lui Dodon. Experții afirmă că el și rudele sale sau cei mai apropiați colegi au făcut și numeroase vizite private.

Perdea de fum, fără beneficii reale

Analiștii văd vizitele regulate ale lui Dodon în Rusia mai mult ca exerciții de îmbunătățire a imaginii decat misiuni eficiente pentru a rezolva problemele grave cu care se confruntă, spre exemplu, mulți moldoveni care lucrează în Rusia.

"Aceste vizite nu au avut nici un impact major. Nu au schimbat natura relațiilor moldo-ruse, ci doar au rezolvat anumite probleme locale ", a declarat pentru BIRN Ion Tăbârtă, analist al think tank-ului IDIS Viitorul, cu sediul la Chișinău.

Statisticile oficiale arată că aproape jumătate de milion de moldoveni muncesc și trăiesc în Rusia. Dar mulți dintre ei lucrează pe piața neagră și au probleme cu documentele și permisele de muncă în Rusia.

Tăbârtă a spus că numeroasele vizite ale lui Dodon în Rusia nu au adus prea mult pentru aceștia.

"Problemele cetățenilor moldoveni care lucrează în Rusia nu au fost soluționate. Când Dodon a spus că vor fi soluționate, această afirmație a fost făcută doar în contextul alegerilor parlamentare. Aceștia [moldovenii care lucrează în Rusia] au fost autorizați să se întoarcă acasă în jurul datei scrutinului [înainte de 24 februarie 2019]", a adăugat el.

Pe lângă faptul că a îngreunat viața muncitorilor migranți, Rusia a pedepsit Republica Moldova în alte moduri pentru a atinge obiectivul integrării europene. Acesta a introdus un embargo economic dificil în 2013, care este în vigoare și astăzi.

În scopul alegerii în R. Moldova și pentru a ajuta unele companii din apropierea lui Dodon și a PSRM, Moscova a ridicat pe un timp limitat la șase luni la începutul acestui an embargoul pentru a permite Moldovei să exporte o cantitate mică de legume și fructe.

Dodon a promis că va rezolva complet chestiunea embargoului, dar în realitate a obținut puțin, cu excepția unei iertare temporară de la Moscova timp de șase luni din ianuarie până în iunie 2019 pentru exportul de fructe și legume. Cantitățile exportate au fost nesemnificative.

"În ceea ce privește exporturile moldovenești, acestea au fost [ajutate] doar la nivel local și într-un anumit context electoral. Dar nu putem spune că această problemă a fost rezolvată", a adăugat Tabarta.

O altă problemă nesoluționată se referă la gaze. Dodon a spus în repetate rânduri că va convinge Moscova să reducă prețul ridicat pe care Chișinăul îl plătește pentru gazul rus livrat de Gazprom.

El insistă că a construit relații bune cu factorii de decizie ai Gazprom și că va rezolvarea această chestiune - chiar dacă negocierile cu Gazprom ar trebui să fie prerogativa premierului Maia Sandu, nu a Președintelui.

La 19 februarie 2019, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare, el a declarat că el și șeful companiei Gazprom, Alexei Miller, vor forma o "echipă puternică pentru a aborda problema gazelor naturale.

"Cu Alexei... am discutat acest subiect la sfârșitul lunii ianuarie", a spus el. "În a doua jumătate a anului, trebuie să avem negocieri cu privire la un nou contract de furnizare de gaze".

Însă între timp, R. Moldova se confruntă cu perspectiva de a fi de acord asupra unor noi prețuri pentru gazul rusesc, atunci când prezentul contract cu Gazprom va expira la sfârșitul acestui an.

R. Moldova are puține pârghii de negociere pentru a obține condiții mai avantajoase, iar și acestea riscă să dispară, spun experții.

Rusia și Turcia se așteaptă să finalizeze construcția conductei TurkStream până la sfârșitul anului 2019, aducând gaze către Turcia și Balcani pe sub Marea Neagră - ocolind R. Moldova și Ucraina.

Dar România nu va putea să interconecteze Moldova cu sistemul energetic european mai devreme de martie 2020, chiar și în cel mai pozitiv scenariu.

Dodon, privit în continuare cu suspiciune în România

Experții politici spun că "Moscova nu crede în lacrimi" și nu își va pune toate speranțele într-un singur coș, lăsându-l pe Igor Dodon drept singurul său proiect politic la Chișinău.

"Zecile de vizite repetate ale lui Dodon în Rusia în ultimii ani sunt menite să-l prezinte pe scena politică internă și externă ca singurul interlocutor viabil pentru Kremlin", a spus Isac.

El a susținut de asemenea că dependența lui Dodon față de Moscova s-a accentuat și mai mult după căderea regimului condus de Partidul Democrat în Moldova, ca urmare a alegerilor din februarie. Acest lucru a condus la formarea unui nou guvern sub lidera PAS Maia Sandu care să unească elementele pro-UE cu socialiștii proruși.

"Dodon și PSRM vor rămâne în actualul guvern doar atâta timp cât vor face jocul Rusiei", a adăugat expertul.

Isac a spus că reactivarea politică a lui Renato Usatii, liderul pro-rus al Partidului Nostru, și a lui Mark Tkaciuk, fostul ideolog al Partidului Comunist, are la bază ideea de a crea o nouă forță politică care să poată atrage alegători pro-ruși care se simt nemulțumiți de acțiunile lui Dodon.

Înainte de alegeri, Dodon pare să-i înfrunte pe criticii săi, avansând o nouă abordare față de vecinii săi, neprietenoși față de Rusia, Ucraina și România.

El a declarat că a vorbit la telefon atât cu președintele român, cât și cu cel nou al Ucrainei Volodimir Zelenski, pentru a avea întâlniri bilaterale cu fiecare dintre ei.

"Sper foarte mult să avem o întâlnire cu Klaus Iohannis [din România], dacă este posibil înainte de alegerile [prezidențiale] de acolo [la 10 noiembrie]", a anunțat Dodon pe 15 iulie.

Dar analiștii din România rămân sceptici față de bunele intenții ale lui Dodon din cauza legăturilor sale cu Kremlinul.

"Presedintele Igor Dodon este considerat principalul decident din R. Moldova cu o atitudine politica publica ostila Romaniei", a declarat pentru BIRN analistul politic de la București, Claudiu Degeratu.

"Modul în care, după alegerile [februarie], a negociat din partea PSRM privind formarea noului guvern de coaliție a întărit și mai mult percepția sa negativă în România", a adăugat el.

El a spus că România îl vede pe Dodon promotorul unei relații "toxice"a R. Moldova cu Rusia, în parte pentru că dorește să rezolve "dosarul transnistrean" prin federalizarea Moldovei în condițiile impuse de Moscova.

"Și mai discutabil este cameleonismul politic întrebuințat de presedintele moldovean în relația cu Uniunea Europeana", a adăugat Degeratu.

Același analist a spus că, în calitate de membru al NATO, România este, de asemenea, foarte preocupată de modul în care Dodon și aliații lui pro-ruși își extind controlul asupra instituțiilor de securitate din R. Moldova.

Din aceste motive, analistul a respins ideea lui Dodon de a vizita România în acest an. "În acest an electoral, președintele Iohannis va fi foarte prudent în a face gesturi noi și radicale (în sens pozitiv sau negativ) pe relatia bilaterală cu Republica Moldova", a comentat Degeratu.