ANALIZĂ// Politica Ucrainei față de Transnistria încurcă socotelile Chișinăului

Mădălin Necșuțu
10/09/2021
BIRN

Politica Ucrainei față de Transnistria afectează și agenda guvernului de la Chișinău, care ar prefera să se concentreze pe reforma internă. Kievul a decis ca de la 1 septembrie să nu mai permită accesul automobilelor cu însemnele Transnistriei pe teritoriul său, deși Chișinăul dorea ca măsura să fie aplicată mai târziu, se arată într-o analiză a portalului Veridica.ro

Un avanpost în coasta Ucrainei

În urmă cu trei ani, pe 1 septembrie 2018, Chișinăul și Tiraspolul conveneau ca autovehiculele din regiunea separatistă transnistreană să poată circula în spațiul rutier internațional doar dacă sunt înmatriculate cu așa-numitele numere neutre, care nu conțin însemnele regimului separatist nerecunoscut de comunitatea internațională. După mai multe extinderi succesive, Ucraina a decis să oprească acest mecanism și a anunțat că nu va mai primi pe teritoriul său autovehicule cu numerele clasice transnistrene.

Decizia Kievului vine pe fondul tensiunilor constante cu Moscova din ultimii 7 ani, tensiuni amplificate cu regularitate, cum s-a întâmplat în primăvara acestui an când Rusia a făcut o  demonstrate de forță a Rusiei în preajma granițelor Ucrainei.

Kievul știe că Transnistria joacă rolul unei baze avansate a Rusiei, care și-a asumat susținerea și protejarea regimului separatist încă de la apariția acestuia. Poziția Moscovei a rămas neschimbată în cele trei decenii care au trecut de atunci: chiar și anul acesta, imediat după alegerile parlamentare câștigate de PAS, șeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri CSI, Integrare Eurasiatică și Relații cu Compatrioții, Leonid Kalașnikov, a declarat că Rusia va „întări factorul transnistrean” dacă noul guvern de la Chișinău va alege o linie anti-rusească.

„Politica rusă față de Moldova va depinde de guvernul care a fost ales: dacă acest guvern respinge Rusia, atunci, desigur, vom acționa în consecință, în special, atunci ne vom consolida factorul transnistrean”, avertiza atunci Kalașnikov.

Tensiuni în creștere

Șicanele dintre Ucraina și Rusia, implică Republica Moldova într-un mod pe care Chișinăul nu și-l dorește în acest moment. Prioritățile Republicii Moldova, așa cum a promis Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) în campania pentru alegerile parlamentare din 11 iulie sunt altele: lupta cu corupția, reformarea justiției și creșterea nivelului de trai. Dosarul transnistrean se află mai degrabă la coada agendei actualei puteri de la Chișinău.

Pe de altă parte, de la instalarea în funcția de președinte al Republicii Moldova, Maia Sandu a dus o politică de apropiere de Ucraina. De altfel una dintre primele sale vizitei externe a fost la Kiev, imediat după preluarea mandatului.

Pe 23 august, Maia Sandu s-a alăturat inițiativei Kievului „Platforma Crimeea”, prin care Ucraina vrea să ralieze cât mai mulți aliați care să îi sprijine eforturile de a redobândi peninsula invadată și anexată de Rusia în 2014. De altfel, și până atunci președinta Republicii Moldova se pronunțase ferm pentru integritatea teritorială a Ucrainei și a spus că nimeni nu trebuie să se ridice mai presus de dreptul internațional.

Câteva zile mai târziu, pe 27 august, președintele Ucrainei, Volodimir Zelensky,  s-a deplasat la Chișinău, unde a vorbit despre necesitatea întăriririi securității regionale și a descris lansarea „Platforma Crimeea” drept un început pentru rezolvarea conflictelor înghețate regională cu implicarea Rusiei.

Continuare pe Veridica.ro

Mădălin Necșuțu
10/09/2021



Become a Patron!

Comentarii