Cedarea sau transferul de putere au fost mereu în centrul atenției la Chișinău, ceea ce demonstrează că democrația, chiar și la 30 de ani de la independența de Uniunea Sovietică, este încă una fragilă, se arată într-o analiză a Veridica.ro

Fostul președintele comunist Vladimir Voronin, cel care a condus cu mână de fier aproape un deceniu la Chișinău, oligarhul absolutist Vladimir Plahotniuc, iar acum fostul președinte și actualul lider al majorității parlamentare, Igor Dodon: cu toții s-au agățat într-o manieră disperată de putere atunci când electoratul a optat pentru alți politicieni. 

Caracterul abuziv al leadership-ului lor s-a văzut în momentele în care au fost pe cale să fie schimbați și în care au recurs fie la violențe, ca-n aprilie 2009, fie la pregătiri pentru eventuale violențe, la fel ca în lunile premergătoare fugii lui Plahotniuc din 14 iunie 2019, sau la amenințări de nerespectare a Constituției, așa cum face în prezent Igor Dodon.

Verticala puterii a rămas și în ziua de astăzi la acești lideri, care au dominat politica de la Chișinău în ultimii circa 20 de ani, o constantă în modalitatea lor de gândire autoritară pe model sovietic/rusesc. 

Este un tip de mentalitate în care „tătucul” deține puterea indiferent de forma de organizare politică, fie că vorbim de o republică prezidențială sau parlamentară.

Toți acești lideri s-au crezut inamovibili, iar istoria Republicii Moldova i-a trecut în paginile negre ca despoți care au fost în stare la propriu să calce pe cadavre pentru a nu ceda puterea.

Voronin a făcut-o în timpul „Revoluției Twitter” din aprilie 2009. Plahotniuc a fost stopat în ultima clipă în iunie 2019 de o masivă intervenție externă pentru a nu repeta același scenariu, atunci când susținătorii plătiți ai acestuia, „titușki” (tineri din grupările sportive asociate mediului criminal – n.a.) și chiar forțele de ordine ale statului ai primit ordin să nu îi lase să intre în sediile instituțiilor pe reprezentanții noii puteri de la Chișinău.

Astăzi, liderul socialiștilor de la Chișinău, Igor Dodon, le calcă pe urme foștilor săi mentori și colegi – Voronin și Plahotniuc.

Trucuri procedurale și amenințări

Imediat după decizia Curții Constituționale de joia trecută, în care judecătorii au avizat pozitiv solicitarea președintelui Maia Sandu de începere a procedurilor legale de dizolvare a Parlamentului după două încercări eșuate de învestire a unui guvern, Igor Dodon a ieșit la rampă cu o declarație direct în limba rusă:

„Sunt sigur că am asistat cu toții la încercările de uzurpare a puterii de către Maia Sandu folosind trei judecători ai Curții Constituționale în stilul unui oligarh fugar. Răspunsul la aceste încercări poate fi același ca în 2019: nerecunoașterea deciziei Curții Constituționale, un vot de neîncredere în trei membri ai Curții Constituționale care solicită demisia lor, un apel către partenerii internaționali pentru a interveni și a opri aceste încercări de o lovitură de stat constituțională pentru a restabili statul de drept în Republica Moldova”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Dodon a încercat să suprapună imaginea Maiei Sandu pe cea a lui Vladimir Plahotniuc, pe vremea căruia instituțiile statului fuseseră capturate, doar pentru a-și justifica încercarea disperată de a se agăța de putere. Mai precis, Dodon vrea ca Parlamentul să nu fie dizolvat și ca președintele să nu decreteze organizarea de alegeri legislative anticipate. 

Cu doar câteva zile mai devreme, pe 1 aprilie, majoritatea parlamentară condusă de Igor Dodon și guvernul interimar Ciocoi - controlat de facto tot de PSRM - introduseseră starea de urgență. Mișcarea era doar o manevră stângace de a încerca amânarea acestui deznodământ al dizolvării Legislativului pentru două luni cu posibilitatea de prelungire, deoarece legea interzice astfel de acțiuni în timpul stării de urgență.

În schimb, Guvernul nu a adoptat restricții semnificative menite să reducă răspândirea coronavirusului, ceea ce evident a ridicat semne de întrebare dacă această stare de urgență nu este folosită ca metodă de agățare disperată de putere. 

Pe de altă parte, starea de urgență nu ar fi justificată nici măcar de situația epidemiologică, în condițiile în care momentul de vârf, când ar fi fost poate necesară, a fost depășit, numărul de îmbolnăviri este în scăderea, iar lotul proaspăt sosit de încă aproape 200.000 de doze din partea României și a platformei internaționale COVAX are potențialul de a ameliora și mai mult criza de sănătate.

Presiuni și manevre asupra Curții

În tot acest timp în care a acuzat-o pe Maia Sandu de control asupra Curții Constituționale, Dodon a încercat, prin oamenii și aliații săi să își asigure influența asupra acestei instanțe.

Un fost deputat socialist, Vladimir Țurcan, este deja judecător al Curții; acum s-a încercat numirea unui al doilea: președintele Comisiei Juridice din Parlament, deputatul socialist Vasile Bolea, un apropiat al lui Dodon. Bolea a anunțat că va candida pe postul lăsat vacant la Curte de judecătorul Eduard Ababii, care a decedat la începutul acestui an de coronavirus.

Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) este instituția care trebuie să organizeze un concurs pentru ocuparea poziției de judecător. Ministrul interimar al Justiției, socialistul Fadei Nagacevski, a încercat să grăbească decizia CSM și să forțeze instituția să organizeze mai devreme concursul la care Bolea are mari șanse de câștig. Înaintea deciziei de joia trecută a Curții Constituționale, Nagacevschi, a participat la ședința CSM pentru a pune presiune asupra acestuia.

S-a ajuns la situația jenantă în care Nagacevschi a fost pur și simplu deconectat de la ședința online a CSM-ului pe motiv de „imixtiune în activitatea CSM” în timp ce încerca să grabească procesul de alegere a noului judecător de la Curtea Constituțională. Mai mult, însuși Nagacevschi afirmase anterior că el, în calitate de ministru interimar, nu mai poate participa la ședințele CSM.

De asemenea, anterior deciziei care dă dreptul Maiei Sandu să dizolve actuala configurație a Legislativului, socialista Zinaida Greceanîi, șefa Parlamentului de la Chișinău, a trimis o solicitare la Curtea Constituțională să ia act de o recomandare a Consiliul Europei care spune că Parlamentul nu poate fi dizolvat dacă există o majoritate parlamentară, o afirmație ruptă din context de Greceanîi cu caracter vădit manipulatoriu.

Greceanîi nu este nici ea la prima experiență de acest fel. În aprilie 2009, pe vremea când era premier, aceasta a ieșit public și i-a îndemnat pe părinți să-și țină copii acasă și să nu participe la proteste, deoarece autoritățile vor folosi armele din dotare împotriva lor.

Continuarea pe Veridica.ro