Republica Moldova trebuie să se retragă din Comunitatea Statelor Independente (CSI) pentru a se proteja de intervenția trupelor rusești. Un asemenea demers nu protejează Moldova de ingerința Rusiei, dar, cel puțin, nu legitimează o astfel de acțiune din partea lui Putin și Lukașenko. Acestea sunt comentariile experților din Moldova și România despre evenimentele din Kazahstan, care estimează că, în actuala conjunctură, Rusia va renunța pe moment la intențiile sale de a declanșa un război împotriva Ucrainei și la planurile sale în Transnistria.   

Istoricul și diplomatul Mihai Gribincea susține că Republica Moldova ar trebui să tragă următoarele învățăminte din evenimentele din Kazahstan.

În opinia sa, intenția statelor membre ale Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC) de a interveni în Kazahstan pentru a pune capăt revoltelor din țară dă în vileag esența adevărată a Comunității Statelor Independente (CSI) și al brațului ei armat – OTSC.

„Rusia și liderii autoritari din țările CSI văd organizația drept un mecanism similar fostului Tratat de la Varșovia cu valori aparte – autoritare, antidemocratice. Pentru toți liderii din statele CSI, poate cu excepția Armeniei, democrația constituie o amenințare existențială”, susține istoricul pe pagina sa de Facebook.

După spusele diplomatului, autoritățile moldovenești trebuie să înceapă demersurile necesare pentru a părăsi CSI cât mai curând posibil întrucât Republica Moldova nu are niciun beneficiu real din aflarea sa în cadrul acestei organizații.

Faptul că Moldova nu face parte din OTSC, subliniază el, nu ar fi un impediment pentru Vladimir Putin și Aleksandr Lukașenko să-și trimită trupele să pacifice Moldova.

„Autoritățile moldovenești ar trebui să înceapă demersurile de părăsire a CSI și din cauză că nu există nicio garanție că în trei–patru ani Dodon sau un alt trădător ca el nu va reveni la putere în Moldova și, confruntându-se cu unele revolte, nu va chema trupe de pacificare ale fraților din CSI”.

Gribincea consideră, în noua conjunctură, Chișinăul nu ar trebui să se grăbească să accepte o nouă rundă de negocieri în format 5+2.

„Evenimentele din Kazahstan vor conduce la o scădere a presiunilor rusești asupra Ucrainei, precum și a presiunilor Moscovei asupra autorităților moldovenești de a relua negocierile cu liderii separatiști de la Tiraspol în vederea reglementării conflictului transnistrean”, afirmă istoricul.

Analistul politic, Igor Munteanu, este de părere că intervenția Rusiei în Kazahstan va constitui, de fapt, temelia formării unei viitoare uniuni Rusia-Belarus-Kazahstan.

„Trupe aeropurtate ruse și belaruse au ajuns astăzi [joi – n.r.] la Astana de la baza militară din Pskov/Orenburg din partea OTSC. Ieri, agenția de știri ORDA a anunțat despre câteva zeci de persoane împușcate mortal. Președintele Tokayev a chemat militarii OTSC să stopeze agresiunea externă. Militarii nu vin doar să îl salveze pe succesorul lui Nazarbaev, ci să-i integreze țara în statul unional refăcut, alături de Rusia și Belarus. Anul 2022 va fi plin de „lebede negre”, a scris analistul pe pagina sa de Facebook.

Pentru observatorul politic și actualul deputat, Oazu Nantoi, evenimentele actuale din Kazakhstan nu reprezintă altceva decât o continuare a ruinării URSS.

În opinia expertului, trăsătura comună a republicilor ex-sovietice membre ale CSI este perpetuarea la putere a clanurilor oligarhice corupte.

„La 21 decembrie 1991, a fost adoptată Declarația de la Alma-Ata prin care a fost oficializată CSI – un fel de club de comunicare pentru cei care mai ieri figurau în calitate de secretari de partid comunist în fostele republici naționale din URSS. Au urmat exemple și decenii de mimare a respectării libertăților fundamentale, libertății mass-media, mimarea alegerilor libere și corecte etc. Cu alte cuvinte, spațiul ex-sovietic a devenit un poligon pentru testarea diferitor variante de democrații mimate”, subliniază Oazu Nantoi pe profilul său de Facebook.  

Cu toate acestea, observă el, Kazahstanul a detonat în pofida faptului că elbasî (liderul națiunii) Nursultan Nazarbaev, stăpânul acelei întruniri istorice din 21 decembrie 1991, parcă a dat dovadă de înțelepciune și a pornit din timp întronarea succesorului.

După spusele lui Oazu Nantoi, democrația mimată nu este o soluție perenă nici pentru regimurile autoritare și nici pentru clanurile oligarhice din spatele lor.

În aceeași Rusie, subliniază el, unele voci sugerau că Putin ar putea să recurgă la experiența lui Nursultan Nazarbaev – păstrarea puterii reale în pofida retragerii din funcțiile oficiale. 

„N-a ajutat. Monumentele lui elbasî sunt distruse; clădirile oficiale, posturile TV – devastate; Internetul – blocat; mulțimea se înarmează, iar structurile de forță nu se avântă împotriva ei.

Deocamdată, nu este clar dacă Kassym-Jomart Tokayev, succesorul lui Nazarbaev, va reuși să preia controlul asupra situației.”

Și Oazu Nantoi sugerează că regimul de la Kremlin, care mai ieri amenința lumea civilizată cu declanșarea unui război numai pentru a menține Ucraina sub control, azi, nu știe ce să facă cu Kazahstanul.

El mai observă că în cadrul protestelor răsună lozinci antirusești.

În cazul Republicii Moldova, lecția pe care o poate învăța după evenimentele din Kazahstan poate să scape de amenințările Rusiei, inclusiv de prezența militară ilegală a acesteia numai pe calea consolidării statului de drept și a democrației noi.

„Consolidarea statului nu poate fi realizată fără consolidarea societății. Aici avem de muncit enorm de mult. Susțin dreptul fiecărui cetățean și a opoziției de a critica guvernarea. O singură precizare – nu pot fi numiți opoziție cei care aleargă la Moscova după bani și pentru a-și schimba steluțele pe epoleții de trădători de țară.”

La rândul său, analistul politic de la Expert Forum din România, Sorin Ioniță, este de părere că în Kazahstan există o nemulţumire punctuală, care a degenerat în contestare generală a regimului.

„E o regulă generală să se întâmple aşa în autocraţii unde politica e încremenită, elitele nu se rotesc la putere şi nu există altă cale de a disipa nemulţumiri profunde şi difuze care se acumulează, fără legătură cu preţul la energie ca atare. S-a întâmplat deunăzi şi în Bulgaria, care e o democraţie, după o lungă perioadă de stagnare şi clientelism sistemic, pornind tot de la o scumpire de facturi, care s-a spart într-o mare mişcare anticorupţie, cu rezultatul politic cunoscut. Asta e ce dă fiori Chinei sau Rusiei: că sub aparenta lor stabilitate şi paranoia control-freak, dictaturile sunt de fapt mult mai instabile în criză decât democraţiile, scânteia nemulţumirii dintr-un tufiş aprinzând foarte uşor toată pădurea”, a scris Ioniță pe pagina sa de Facebook.

Analistul face o paralelă și cu pozițiile unor politicieni din Republica Moldova și a mass-media și influencerilor controlați de anumite partide politice cleptocratice și pro-ruse care încearcă să o stare de anxietate și la Chișinău, făcând trimitere la ce se întâmplă în Kazahstan.

„Şi arată ce iresponsabili sunt politicienii de nişă din Republica Moldova care suflă în fluiericea de câine a comparaţiilor cu Kazahstanul, sugerând că ar fi bune nişte proteste la fel de violente la Chişinău. Moldova e totuşi o democraţie unde au survenit rotaţii substanţiale la putere în ultimii 10-15 ani, una chiar recent, deci există mecanisme funcţionale pentru a da jos guverne când e cazul, fără să să escaladezi problema regională a energiei până la nivel constituţional, instrumentând-o ca să se panseze frustrările unor partide de nişă căzute sub pragul electoral, ori punând o armă nucleară în mâna oligarhului cu ambiţii politice Slava Platon, fugit de justiţie la Londra”, a mai scris acesta.