Au agonisit în funcții publice averi fabuloase, dar din surse neclare. În anul 2024, pe masa judecătorilor au ajuns mai multe cauze în care Autoritatea Națională de Integritate (ANI) cere confiscarea unor bunuri în valoare de zeci de milioane de lei. Portalul Anticoruptie.md a realizat un top al celor mai răsunătoare descoperiri ale inspectorilor de integritate. Sumele nejustificate pornesc de la sute de mii și ajung la aproximativ 11 milioane de lei în cazul lui Ilan Șor, condamnat irevocabil, tot în 2024, la 15 ani de închisoare pentru escrocherii în proporții deosebit de mari, în dosarul Frauda bancară. ANI a găsit și la procurorul Pavel Vinițchi peste 800 mii de lei nejustificați, investigație pornită în urma unui articol al Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM). În cazul consilierului raional Ivan Ududovici, depistat cu o avere cu caracter nejustificat în mărime de aproape 1 milion 275 de mii de lei, decizia a fost emisă după ce Anticoruptie.md a deconspirat afacerile nedeclarate ale funcționarului. 

Ilan Șor, aproximativ 11 milioane de lei

În luna noiembrie curent, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat o diferență de aproape 11 milioane de lei între proprietatea dobândită și veniturile obținute de către Ilan Șor și membrii familiei sale, pe parcursul exercitării funcției de demnitate publică. Cauza a fost transmisă în instanță pentru examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate. Totodată, fugarul Șor este decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani.

Potrivit actului de constatare al ANI, pentru cca cinci luni ale anului 2015, an în care Șor a fost ales în calitate de primar în Orhei și a devenit subiect al declarării averilor, a existat o diferență vădită în mărime de 6.449.706, 81 lei între proprietatea dobândită și veniturile obținute de către dl Ilan Șor și membrii familiei sale.

Totodată, pentru perioada 01.08.2016- 02.11.2022 ANI a constatat o diferență substanțială de 4.381.084, 46 lei între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate de dl Ilan Șor și membrii familiei sale, precum și caracterul nejustificat al deținerii acestei averi. ANI menționează că „diferența substanțială este diferenţa ce depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie dintre averea dobîndită şi veniturile obţinute de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei, concubinul/concubina pe parcursul exercitării mandatelor sau a funcţiilor publice ori de demnitate publică în aceeaşi perioadă”.

Victor Petrov – circa 2,5 milioane de lei

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat controlul averii și intereselor personale în privința adjunctului bașcanului în Comitetul Executiv al UTA Găgăuz-Yeri, Victor Petrov. Pe parcursul anului trecut familia Petrov ar fi suportat cheltuieli ce nu pot fi acoperite de veniturile obținute. Mai exact, doar într-un singur an soții Petrov ar fi achiziționat două automobile de lux, suma cărora depășește 2,4 milioane de lei.

Controlul  a fost pornit în baza unei sesizări, autorul căreia dă de înțeles că Victor Petrov a avut pentru anul trecut un venit de numai 2.100 lei, iar soția sa -  de peste 1,6 milioane de lei și, prin urmare, acesta nu ar fi avut de unde aloca suma necesară pentru procurarea automobilelor.  

Inspectorul de integritate menționează în procesul-verbal de inițiere a controlului că potrivit datelor din Registrul de Stat al mijloacelor de transport s-a stabilit că soții Petrov dețin mai multe mijloace de transport, iar trei dintre acestea au fost procurate în perioada în care deținut mandatul de deputat în Adunarea Populară a unității teritoriale autonome Găgăuzia. Este vorba de: 1) m/t Skoda Superb, a.f. 2022, procurat în 2022 la prețul declarat de 806 000 lei; 2) m/t Porsche Cayenne, a.f. 2022, procurat în 2022 la prețul declarat de 80 000 euro; 3) m/t BMW I7 XDrive 60, a.f. 2022, procurat în 2023.  

Verificarea preliminară a scos la iveală faptul că acestea nu sunt unicele bunuri mobile deținute de Petrov. Lista este completată cu încă două, care însă nu se regăsesc în declarația de avere și interese personale. 

„Totodată, au fost identificate alte două mijloace de transport nedeclarate de către subiectul vizat: 1) m/t Porsche Panamera, a.f. 2015, deținută de către dl Victor Petrov în baza contractului comodat; 2) Mercedes 709 D, a.f. 1989, deținută cu drept de proprietate de către soția subiectului declarării din 2005. La fel, potrivit declarațiilor de avere și interese personale depuse de către dl Victor Petrov, acesta deține în proprietate m/t Porsche Carrera 911, a.f. 2017, care nu a fost identificat în bazele de date disponibile”, a constatat inspectorul de integritate.

În ultima declarație de avere și interese personale depuse de Victor Petrov vineri, 27 octombrie, la încetarea mandatului de deputat, acesta indică doar automobilele procurate în 2022 (Skoda Superb și Porsche Cayenne), pentru care beneficiarul efectiv este soția. În aceeași declarație sunt indicate și venituri în sumă de peste 1,1 milioane lei parvenite de pe urma vânzării unui autoturism, dar nu este indicată și marca acestuia. Petrov mai declară că a ridicat în ultima perioadă o remunerare de 3.600 lei de pe urma activității de deputat, cu 1.500 lei mai mult decât în perioada anului 2022. 

„Potrivit informațiilor acumulate în cadrul verificării prealabile, în perioada anului 2022 subiectul supus verificării declară un venit în mărime de 2100 lei din surse neidentificate, iar soția acestuia – un venit salarial în mărime de 1 697 765 lei. Pe de altă parte, cheltuielile suportate în același an pentru procurarea a două automobile de lux depășesc suma de 2 400 000 lei, fapt care conturează existența unei diferențe substanțiale în sensul Legii 133/2016”, a stabilit ANI.

Pe lângă informațiile legate de cumpărăturile de lux făcute de Petrov în ultima perioadă, autorul sesizării menționează și despre un împrumut de peste 100 de mii de euro și despre alte încasări în numerar care la fel ca și unele automobile, nu se regăsesc în declararația de avere. 

„Din informațiile anexate la sesizare, rezultă că, dl Victor Petrov a beneficiat de un împrumut în mărime de 120 000 euro și alte încasări de numerar ce depășesc suma de 600 mii lei. În declarațiile de avere și interese personale depuse de către dl Victor Petrov, deputat în cadrul Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia, careva contracte de împrumut sau donație nu se regăsesc”, se precizează în actul emis de ANI.

Sergiu Stati - aproape 2 milioane de lei

Fostul deputat comunist Sergiu Stati, care se plângea că salariul de parlamentar este mic și nu-i ajunge pentru trai, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție într-un dosar de îmbogățire ilicită. Stati se numără printre deputații transfugi, care în 2015, au părăsit partidul condus de Vladimir Voronin pentru a adera la Partidul Democrat, condus de Vlad Plahotniuc. Atunci s-a vehiculat că fiecare deputat transfug a fost remunerat generos. 

Cauza penală a fost inițiată în ianuarie 2022, de către Procuratura Anticorupție în temeiul actului de autosesizare al procurorului.   

Potrivit investigațiilor, în perioada februarie 2014 – iulie 2019, învinuitul, deținând mandatul de deputat în cadrul Parlamentului Republicii Moldova și, ulterior, ambasador cu misiuni speciale, a deținut personal, precum și prin intermediul rudei apropiate, bunuri valoarea cărora a depășit substanțial, adică cu 1 976 392 lei, mijloacele dobândite din sursele licite de venit. 

În 2022 fostul deputat a fost reținut de organele de drept pentru 72 de ore în dosarul de corupție pentru îmbogățire ilicită.   

Investigațiile financiare paralele dispuse și efectuate în cauză au relevat faptul că se atestă o diferență negativă de 1 900 000 lei între averea deținută la începutul perioadei date și veniturile obținute în perioada exercitării funcțiilor publice și de demnitate publică de către învinuit, inclusiv veniturile membrilor de familie, pe de o parte, și averea deținută, inclusiv cheltuielile realizate în această perioadă, pe de altă parte. 

Fostul deputat nu și-a recunoscut vina, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond în Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru infracțiunea comisă legea prevede pedeapsa sub formă de amendă în mărime de la 400 mii leri la 500 mii lei sau închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții publice pe un termen de la 10 la 15 ani. 

Acuzatorul a înaintat învinuirea, s-a deschis cercetarea judecătorească, iar următoarea ședință este planificată pentru data de 17 ianuarie 2025.

Doctorul în istorie şi fost ambasador Sergiu Stati a fost deputat pe listele Partidului Comuniştilor în două legislaturi 2005-2009 și 2010-2014. El a deținut și funcția de vicepreşedinte al Comisiei politică externă şi integrare europeană. Anterior, în 2008, Vladimir Voronin, pe atunci preşedintele ţării, l-a angajat consilier în probleme politice. În anii 2006-2008, a ocupat fotoliul de ambasador al Republicii Moldova în Ucraina, iar în perioada mai-noiembrie 2009 a fost ambasador în Turcia. Din 2005 până în 2007 a fost membru în delegația Republicii Moldova la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Mai multe detalii despre cum a părăsit fracțiunea parlamentară a partidului Comuniștilor, pentru a i se alătura lui Vlad Plahotniuc citiți în investigațiile CIJM: „Afacerea cu deputați: cine sunt transfugii gata să voteze candidatul PD la funcția de premier”, „Cum s-au îmbogățit deputații „transfugi” în 2016. Case și mașini noi la scară”. 

Ivan Udodovici - aproape 1 milion 300 de mii de lei

Consilierul din cadrul Consiliului raional Hîncești, Ivan Ududovici, riscă să fie decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică și de demnitate publică, inclusiv mandatul de consilier, pe o perioadă de 3 ani. Totul, după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a stabilit că funcționarul a obținut în anul 2022 o avere cu caracter nejustificat în mărime de 1 274 846,91 lei. Constatarea inspectorilor de integritate vine după ce portalul Anticoruptie.md a deconspirat afacerile nedeclarate ale funcționarului. Jurnaliștii anticoruptie.md au identificat discrepanțe evidente între veniturile modeste declarate și afacerile de milioane pe care le administrează. 

Controlul a fost inițiat de ANI după recepționarea, în mai 2023, a unei sesizări conform căreia „la 21.12.2020, soția dlui Ivan Ududodovici a procurat o casă de locuit pentru care a achitat suma de 1 554 135,00 lei (valoarea imobilului), 7 771,00 lei-taxa notarială și 2 700,00 lei plata pentru asistența notarială. Potrivit datelor din declarația de avere și interese personale anuală pentru anul 2022, Ivan Udodovici împreună cu membrii familiei sale au obținut venituri în sumă de 470 194,34 lei și au realizat cheltuieli în sumă de 157 750,00 Euro (apartament și 2 garaje) și 200 000,00 lei casă de locuit. Veniturile obținute în perioada obținerii calității de subiect al decarării nu sunt insuficiente pentru achiziționarea casei de locuit. Astfel, se atestă o diferență substanțială între avere și veniturile obținute în aceeași perioadă”. 

După verificările efectuate și în circumstanțele în care informațiile acumultate în cadrul dosarului de control, inclusiv cele prezentate de subiectul controlului, nu combat dubiul rezonabil cu privire la diferență între veniturile obţinute, cheltuielile realizate şi averea deţinută, inspectorul de integritate conchide că în speță se atestă o diferenţă substanțială între veniturile obţinute, cheltuielile realizate şi averea dobândită de către dl Ivan Ududovici și membrii familiei.

Mai exact, inspectorul de integritate a atestat declararea necorespunzătoare a averii și intereselor personale. De exemplu, în declarația de avere și interese personale pentru anul 2022 – lipsesc capitolele de rigoare la următoatele bunuri imobile: teren pentru contrucții, o construcție accesorie și mai multe terenuri agricole. Totodată, în aceeași declarație funcționarul nu a inclus automobilul de model Volkswagen-Touareg, anul fabricației 2005, deținut de Ududovici cu titlu de posesie/comodat.

Reprezentantul lui Ududovici, care a venit cu explicații la ANI, a menționat că „în mod eronat nu au fost incluse aceste bunuri în declarația din 30.03.2023, iar fapta de neincludere nu a fost una intenționată”.

„În circumstanțele în care în cadrul controlului averii și intereselor personale au fost luate în calcul toate sursele de venit stabilite, cum ar fi sursele de venit indicate pe propria răspundere de către dl Ivan UDUDOVICI în declarațiile sale de avere și interese personale, sursele de venit indicate în fișele de verificare a obligațiunilor fiscale ale SIA al Serviciului Fiscal de Stat, iar subiectul controlului a menționat că nu a obținut alte venituri decât cele indicate în Declarațiile de avere și interese personale depuse și nu a putut prezenta justificative privind disponibilitățile financiare ce sunt constatate ca diferență între veniturile sale în raport cu cheltuielile sale pentru aceeași perioada, inspectorul de integritate conchide că deținerea averii stabilite în cadrul controlului ca diferență substanțială are caracter nejustificat”, se arată în actul de constatare al ANI. 

Elena Gudumac – aproximativ 1 milion de lei

Procuratura Anticorupție a finalizat urmărirea penală și a expediat în instanța de judecată dosarul penal ce vizează o fostă deputată acuzată de săvârșirea infracțiunilor de îmbogățire ilicită și fals în declarații. De asemenea, două rude apropiate ale acesteia sunt învinuite de complicitate la îmbogățirea ilicită. Conform site-ului instanțelor de judecată, este vorba despre Elena Gudumac. În 2015, aceasta l-a părăsit pe Vladimir Voronin, alături de alți 13 colegi, alăturându-se fosului lider PDM, Vladimir Plahotniuc.

 Fosta parlamentară (2015 și 2019) și angajată a Curții de Conturi (2019-2024), precizează sursa citată, este învinuită că a achiziționat în 2016-2017, prin intermediul unor rude apropiate, bunuri cu valoare semnificativă ale căror costuri depășeau considerabil veniturile sale oficiale. 

„Printre aceste bunuri se numără un autoturism estimat la aproximativ 256 000 de lei și un apartament de lux situat în municipiul Chișinău, cu o valoare de aproximativ 713 000 de lei. Această valoare depășește de peste 60 de ori salariul mediu pe economie din anul 2017. Mai mult, fosta demnitară nu a inclus în declarațiile de avere și interese personale pentru anii 2017-2024, bunul imobil, ascunzând astfel această achiziție cu o valoare semnificativă”, spun procurorii.

Inculpații nu și-au recunoscut vinovăția, iar cauza penală a fost trimisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Elena Gudumac a făcut parte din grupul celor 14 deputați care, în 2015, l-a părăsit pe Vladimir Voronin și au format Platforma social-democratică „Pentru Moldova”, sub umbrela lui Vlad Plahotniuc. 

Pavel Vinițchi - aproximativ 800 de mii de lei

 

Autoritatea Națională de Integritate a depistat la procurorul Procuraturii municipiului Chișinău, Pavel Vinițchi, o avere nejustificată în valoare totală de 854.785 de lei pentru perioada 2016 – 2023. ANI a fost sesizată în urma unui articol al Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, care a dezvăluit că omul legii se plimba într-un autoturism Volvo XC 90, înmatriculat în Bulgaria, la volanul căruia a fost somat de polițiști pentru suspecție de consum de alcool. 

„Considerând circumstanțele [...] pentru perioada 01.08.2016-26.05.2023, inspectoarea de integritate constată prezența unei insuficiențe financiare în valoare de – 854.785 de lei, sumă care constituie o diferență substanțială în sensul Legii nr. 133/201”, se menționează în Actul de constatare disponibil pe site-ul Autorității.

Inspectorul de integritate a identificat diferențe între veniturile obținute, averea și cheltuielile realizate de procurorul Pavel Vinițchi și membrii familiei sale, după cum urmează:

pentru perioada anului 2017 a fost depistată o diferență de 17.164 de lei; pentru 2018 – o deferență de 83.751 de lei; pentru 2019 – o diferență de 103.293 de lei; pentru 2020 – diferență de 650.576 de lei.

De cealaltă parte, procurorul Vinițchi a raportat că, în urma analizării calculelor inspectorului de integritate, „a constatat mai multe omisiuni”. El a spus că în 2020 a primit 30.000 de euro ca avans de la o persoană, căreia i-a vândut ulterior un apartament.

El a mai spus că a procurat „o temelie” cu 7.000 de euro, bani împrumutați de la rude pe care, în același an, 2020, i-a restituit în urma vânzării apartamentului. Prin urmare, el a considerat că acest împrumut nu era necesar să fie trecut în declarație. Procurorul a insistat că în 2016, 2017, 2018, 2019 a primit bani de la rudele sale din străinătate pentru a le cumpăra anumite bunuri.

 

Sergiu Osoianu - peste 600 de mii de lei

Președintele interimar al Judecătoriei Strășeni, vizat de Autoritatea Națională de Integritate (ANI). Inspectorii de integritate au stabilit o avere cu caracter nejustificat în mărime de peste 600 de mii de lei, rezultată din diferența substanțială între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate în perioada 2018-2021. Cauza va fi transmisă în instanța de judecată pentru încuviințarea procedurii de confiscare. Din data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se confirmă existența averii nejustificate, Osoianu ar putea pierde și locul de muncă.

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a inițiat un nou control al declarației de avere a președintelui interimar al Judecătoriei Strășeni, Sergiu Osoianu, în luna martie 2023. Deși inspectorul de integritate al ANI preciza că la baza inițierii sesizării stă o investigație jurnalistică care face referire la averea impunătoare a judecătorului, Osoianu a declarat pentru anticoruptie.md că motivul noilor verificări ar putea fi faptul că a contestat decizia Comisiei Pre-Vetting, care nu l-a admis în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

 „Pe anul 2021 deja a fost efectuat un control, care e definitiv. Pe anul 2022 eu declarația am depus-o pe 31 martie 2023, dar nu știu din ce considerente s-a pornit controlul pe data de 24 martie 2023. Deci, s-a inițiat până a depune eu declarația de avere pentru anul 2022. Sunt niște chestii care creează multe dubii. Bănuiesc că situația asta este legată cu candidarea mea la funcția de membru al CSM”, a menționat Osoianu pentru anticoruptie.md.

Autorul sesizării precizează că valoarea unei locuințe și a unui teren aflat în proprietatea magistratului, Sergiu Osoianu, ridică suspiciuni, iar veniturile obținute de către acesta ar fi mai mici decât cheltuielile pe care le-a făcut. Acest lucru a fost remarcat și de inspectorul de integritate care a inițiat controlul.

„Analizând declarațiile de avere și interese personale/declarațiile cu privire la venituri și proprietate, inspectorul de integritate atestă aparența unei diferențe substanțiale între ventiturile obținute și cheltuielile realizate de către subiectul declarării, în perioada 2012-2021”, se arăta în procesul verbal de inițiere a controlului ANI.  

Conform actului de constatare, s-ar fi stabilit o avere cu caracter nejustificat în mărime de 622 604 lei, rezultată din diferența substanțială între averea dobândită și veniturile obținute și cheltuielile realizate în perioada 2018-2021.

 

Dacă actul de constatare nu va fi anulat de instanța de judecată, Osoianu poate fi decăzut din dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică, cu excepția funcțiilor eligibile, pe o perioadă de 3 ani, cu înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa anumite funcții.

Judecătorul Sergiu Osoianu este de mult timp în vizorul presei. În 2006, activând în calitate de procuror, a solicitat Consiliului Municipal Chișinău să-i asigure spațiu locativ. Acest lucru însă nu s-a întâmplat, iar Osoianu și-a căutat dreptatea în instanță. Acolo a și obținut câștig de cauză și i s-a achitat contravaloarea unui apartament. Ulterior, a trecut într-o nouă funcție, cea de judecător la Judecătoria Strășeni. Și aici a venit cu o solicitare către autoritățile locale și s-a ales cu un teren pentru construcție. Între timp, a achiziționat un apartament la preț preferențial în capitală, iar în 2019 a început construcția unei case de locuit în suburbie.

Alexandr Nesterovschi - aproximativ 360 de mii de lei

Deputatul rămas fără imunitate și judecat pentru corupere pasivă, Alexandr Nesterovschi, a contestat actul emis de Autoritatea Națională de Integritate (ANI) în privința sa. Fostul socialist și actual membru al partidului „Renaștere” nu este de acord cu concluzia inspectorului de integritate, care i-a depistat o avere nejustificată de peste 364 mii de lei, pe parcursul anilor 2020-2023.

Nesterovschi este judecat pentru corupere pasivă, iar dosarul se află în instanța de fond.

Procurorii declară că deputatul transfug ar fi acceptat și primit servicii avia spre orașul Tel Aviv, Israel, precum și bunuri sub formă de mijloace bănești de 35 de mii de dolari de la grupul criminal organizat condus de Ilan Șor.

Banii ar fi fost plătiți pentru ca deputatul Nesterovschi să părăsească fracțiunea parlamentară a Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și să creeze o nouă fracțiune parlamentară, care să reprezinte grupul.

„Acesta a creat intenționat condiții pentru săvârșirea infracțiunii de finanțare ilegală a unui partid politic, pentru a-i asigura lui Ilan Șor, menținerea controlului asupra proceselor politice, electorale și sociale din Republica Moldova. În acest sens, a identificat-o pe fosta deputată Arina Spătaru, care a denunțat aceste fapte organului de urmărire penală, căreia i-a propus să se alăture unui proiect politic inițiat de Ilan Șor, privind constituirea sau preluarea unor partide cu viziuni proeuropene, al cărei lider să fie ea, asigurând-o de faptul că partidul acesteia va fi susținut și finanțat de către grupul criminal organizat condus de Ilan Șor, iar despre acest fapt vor cunoaște doar ei”, mai spun acuzatorii.

Procurorii mai spun că Alexandr Nesterovschi i-a organizat Arinei Spătaru o vizită în statul Israel, unde a discutat direct cu Ilan Șor.

Alexandr Nesterovschi, sub controlul organului de urmărire penală, i-a transmis mijloace bănești în sumă de 50 de mii de dolari, 100 de mii de lei și un telefon mobil destinat discuțiilor securizate cu Ilan Șor.

Învinuitul nu și-a recunoscut vinovăția, cauza penală fiind examinată la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Dacă va fi găsit vinovat, acesta riscă o pedeapsă sub formă de închisoare de la 7 la 15 ani, cu amendă în mărime de la 400 000 la 500 000 lei şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

Ion Bicliș - aproximativ 300 de mii

Comandantul Brigăzii de poliție cu destinație specială Fulger, Ion Bucliș, a pierdut la Curtea de Apel Chișinău procesul împotriva Autorității Naționale de Integritate (ANI). În timp ce Bucliș declară că nu a avut intenția să ascundă informațiile despre venituri și cheltuieli, ANI insistă că diferența depistată, în valoare de aproape 300 de mii de lei, nu poate fi motivată prin „omisiunea din greșeală”.

Potrivit sesizării recepționată de ANI, „Bucliș Ion, pe parcursul anilor fiscali 2020-2022, a obținut cu drept de proprietate mai multe bunuri imobile, precum și cadouri sub formă de mijloace financiare impunătoare. La fel, pe parcursul anului 2022, familia Bucliș a obținut un venit din înstrăinarea activităților, servicii spălătorie auto SRL Real Wash, în sumă de 40.000 euro, societate care nu se regăsește în declarațiile depuse anterior de către subiectul declarării”. 

În cadrul verificării prealabile, inspectorul de integritate a contrapus datele incluse în declarațiile de avere și cele din sistemele informaționale, stabilindu-se faptul că informațiile prezentate în sesizare „practic se adeveresc”. Drept urmare, inspectorul a dispus inițierea controlului declarațiilor de avere și interese personale. 

„Analizând informațiile din sesizare, datele generate de către sistemele Informaționale, coroborându-le cu normele de drept material enunțate supra, în raport cu cazul sesizat, se constată bănuiala rezonabilă de încălcare a regimului juridic al declarării averilor și intereselor personale în partea dlui Bucliș Ion, în raport cu circumstanțele cazului sesizat”, se arată în procesul-verbal de inițiere a controlului emis de ANI.   

În urma verificării veniturilor și cheltuielilor familiei Bucliș pentru anul 2020, ANI a stabilit o disproporționalitate în valoare de aproape 134 mii lei. Pentru anul 2023, inspectorul ANI a atestat  o altă discrepanță între venituri și cheltuieli, de peste 157 mii lei. 

Într-o notă explicativă expediată ANI, Ion Bucliș a spus că nu a ascuns în mod intenționat veniturile constatate, ci pentru că nu ar fi știut despre „existența lor” sau au fost „omise din greșeală”.

În 2020, Ion Bucliș a fost numit șef al Secției nr. 3 a Inspectoratului General al Poliției. Pe 1 ianuarie 2022 - comandant al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială Fulger.

Anatolie Golea -aproximativ 250 de mii de lei

Curtea de Apel Chișinău a admis recursul depus de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în cazul fostului șef interimar al Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Anatolie Golea. Ultimul a acționat ANI în judecată, după ce inspectorii de integritate au constatat diferențe substanțiale între veniturile și cheltuielile făcute. Decizia este executorie din momentul emiterii, însă poate fi atacată la Curtea Supremă de Justiție cu recurs, în termen de două luni.

ANI a demonstrat că, deși în perioada 01.01.2012–01.08.2016 fostul director al Serviciului de Protecție și Pază de Stat împreună cu membrii familiei sale au obținut un venit net în valoarea totală de peste 1,5 milioane de lei, de fapt, au suportat cheltuieli în valoare totală de peste 1,8 milioane de lei sau cu 252.711 lei mai mult.

De asemenea, conform calculelor diferenței între veniturile nete obținute și averea dobândită și cheltuielile suportate de fostul demnitar și membrii familiei sale, începând cu perioada 04.08.2016 până la 06.01.2017, aceștia au suportat cheltuieli sub formă de restituire a unor împrumuturi.

Valoarea acestora depășesc substanțial, cu 940.900 de lei, veniturile obținute și deținute licit în aceeași perioadă.

Anatolie Golea a explicat inspectorilor ANI că în familia sa este instituită o tradiție în care mama sa donează de sărbători membrilor familiei câte 50.000 de lei și/sau suportă toate cheltuielile pentru organizarea acestora.

În 2016, Golea, care a asigurat protecţia foștilor premieri Chiril Gaburici și Pavel Filip, a fost numit director interimar al Serviciului de Protecție și Pază de Stat. Atunci, instituția a fost trecută din subordinea Președinției în cea a Guvernului.

Trei ani mai târziu, Golea și-a anunțat demisia, iar fostul președinte Igor Dodon l-a numit în funcție pe Iaroslav Martin. 

Vasile Bolea - aproximativ 230 de mii de lei

Deputatul Vasile Bolea, prins cu avere nejustificată în valore de peste 231 de mii de lei. Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) a emis un act de constatare pe numele său. În urma examinării averii dobândite, veniturile obținute și cheltuielile realizate de către Bolea şi familia acestuia în perioada anilor 2018-2019 s-a depistat diferența care nu a putu fi justificată de Bolea, afirmă autoritatea.

„Procedura de control a Autorității Naționale de Integritate (ANI), în privința unui deputat  în Parlamentul Republicii Moldova și membrilor familiei sale, a stabilit o avere cu caracter nejustificat în mărime de 231 109 lei rezultată din diferența substanțială între averea dobândită, veniturile obținute și cheltuielile realizate în perioada anilor 2018-2019.Inspectorul de integritate va transmite cauza în instanța de judecată spre examinare în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate în mărimea diferenței substanțiale constatate. De asemenea, prin Actul de constatare, în privința persoanei supuse controlului s-a dispus încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu în condițiile legislației în vigoare. Aceasta va fi decăzută din dreptul de a exercita o funcție publică sau de demnitate publică pe o perioadă de 3 ani, cu înscrierea în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa anumite funcții”, se arată într-un comunicat al ANI.

Solicitat să se expună, deputatul Bolea a menționat că inspectorul de integritate nu a ținut cont de unele date.

„Cu referire la cele descrise, pot comunica că mai multe date indicate în declarațiile mele de avere și interese personale pentru perioada 2016-2019 nu au fost luate în considerare de Dvs. la examinarea materialelor acumulate. Astfel, în această perioadă, în afară de venituri din salariu am mai avut şi alte venituri din executarea unor hotărâri judecătoreşti privind încasarea unor datorii”, susține Bolea.