În Republica Moldova secretele de stat sunt ascunse de autorități și după ce termenul de prescripție, de cel mult 25 de ani, expiră. Cetățeanul de rând nu se poate informa în niciun fel despre informațiile care au fost desecretizate. Comisia interdepartamentală pentru protecția secretului de stat, o structură care ar trebui să asigure publicarea acestor informații, nu și-a mai actualizat site-ul de mai bine de trei ani.

Potrivit legislației în vigoare, o informație poate fi secretizată pe un termen de la cinci la 25 de ani, după care urmează a fi făcută publică. Rezultatele unui studiu efectuat de AO „Juriștii pentru Drepturile Omului” arată că multe date continuă să fie ținute în secret chiar dacă legea prevede contrariul, iar oamenii nu mai ajung să cunoască ce secrete ascund autoritățile.

Juriștii asociației au făcut peste 30 de solicitări de informație la diferite instituții publice în care au cerut să le fie comunicate date despre informațiile care au fost atribuite la secretul de stat în ultimii șapte ani și care au primit parafele de secretizare „strict secret”, „secret”, „confidențial” și „restricționat”, inclusiv criteriile de atribuire la aceste parafe și modalitatea de delimitare a acestora, dar și despre informațiile care au fost desecretizate după expirarea termenului de secretizare.

În majoritatea cazurilor, juriștii au primit răspunsuri formale sau refuzuri bazate pe Legea privind secretul de stat. Nici instituțiile care au ales să ofere informații la acest subiect nu au prezentat prea multe detalii.

Agenția Rezerve Materiale – niciun document desecretizat timp de șapte ani

În răspunsul Agenției Rezerve Materiale se spune că între anii 2009-2016 instituția a atribuit la secret de stat mai multe informații privind indicatorii ce determină pregătirea economiei naționale pentru o funcționare stabilă pe timp de război și pe timp de pace, dar și indicatorii care dezvăluie structura organizatorică sau indicii planului de mobilizare a economiei naționale.

În același timp, Agenția a secretizat informațiile privind rezervele de mobilizare și rezervele materiale ale statului. Sunt ținute în secret și locurile unde sunt stocate bunurile materiale din rezervele de mobilizare și rezervele materiale ale statului la întreprinderi, instituții și organizații subordonate, dar și volumele acestor bunuri, nivelul stocurilor, volumul livrărilor făcute din rezerva de stat etc. Totodată, în ultimii 7 ani în cadrul Agenției Rezerve Materiale nu au fost desecretizate careva informații atribuite la secretul de stat.

O altă instituție de Stat, Banca Națională a Moldovei, susține că, în perioada 2009-2016, a atribuit la secret de stat informații din domeniul economiei, științei și tehnicii, relațiilor externe, precum și unele informații din sfera activității autorităților publice.

Ministerul Apărării a desecretizat în ultimii șapte ani mai multe dosare personale ale militarilor prin contract trecuți în rezervă sau retragere. Desecretizarea s-a făcut la solicitarea militarilor vizați, se arată în răspunsul ministerului oferit AO „Juriștii pentru Drepturile Omului”.

Ministerul Afacerilor Externe a desecretizat informații din perioada sovietică

Un alt minister, cel al Afacerilor Externe și Integrării Europene, a arătat că a desecretizat mai multe documente ale MAE al RRSM, hotărâri ale Sovietului Suprem al RSSM, corespondența privind activitatea de bază, sinteze informative privind situația internațională, dar și diferite decrete ale Președintelui RM, Hotărâri și dispoziții ale Guvernului, ordine ale ministrului, fără a specifica despre ce informații este vorba.

O altă structură, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, a secretizat mai multe informații privind pregătirea de mobilizare a organelor de specialitate ale administrațiilor publice. Instituția ține în secret și conținutul planurilor și rezultatele lucrărilor de cercetare științifică, dar și pregătirea de moblizare a economiei Republicii Moldova. Potrivit lui Vitalie Jereghi, șef adjunct la direcția resurse umane în cadrul ministerului, în cazul instituției pe care o reprezintă, lista subiectelor care constituie secret de stat nu este atât de vastă ca în cazul altor autorități.

Activitatea Comisiei interdepartamentale pentru protecția secretului de stat – ținută sub șapte lacăte

Nu doar informațiile care sunt atrubuite la secretul de stat sunt ținute în taină. Guvernul nu vrea să vorbească nici despre activitatea Comisiei interdepartamentale pentru protecția secretului de stat. Pe data de 4 aprilie curent, Centrul de Investigații Jurnalistice a solicitat un interviu un reprezentant al acestei comisii, adresând un demes pe numele Liliei Palii, secretar general al Guvernului, care deține și funcția de președinte al comisii. Solicitarea scrisă a fost transmisă către serviciul de presă al Guvernului. În loc de interviu, 10 zile mai târziu, am primit un răspuns oficial din partea comisiei în care sunt înșiruite mai multe prevederi legale referitor la comisie și la nomencatorul informațiilor atribuite la secretul de stat fără a ne fi oferită posibilitatea de a realiza un interviu.

Potrivit legislației în vigoare, Comisia interdepartamentală pentru protecţia secretului de stat este un organ colegial, care coordonează activitatea autorităţilor publice, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, indiferent de forma de proprietate, în domeniul protecţiei secretului de stat.

Printre alte atribuții ale comisiei se numără controlul termenelor de acţiune a parafei de secretizare pentru informaţiile atribuite la secretul de stat. Comisia este în drept să desecretizeze informaţiile care au fost secretizate în mod neîntemeiat de persoanele cu funcţii de răspundere din subordine. Totodată, în cazuri excepţionale, pentru anumite informaţii atribuite la secretul de stat, comisia are dreptul să prelungească termenul de secretizare.

Şedinţele Comisiei se desfăşoară de 2 ori pe an sau, în funcţie de necesitate, la indicaţia preşedintelui acesteia. Şedinţele se consemnează în procese-verbale, semnate de preşedintele şi secretarul Comisiei. Conform legii, o dată pe an comisia este obligată să prezinte Guvernului darea de seamă privind rezultatele activităţii sale.

Site-ul comisie nu a mai fost actualizat de cel puțin trei ani

Reieșind din informația pe pe site-ul oficial al comisiei: www.secret.gov.md, aceasta nu pubică informațiile desecretizate și nici date despre ședintele pe care le organizează. Una din ultimele decizii desecretizate de pe site-ul comisiei datează din anul 2008 și se referă la alocarea din fondul de rezervă al Guvernului, Ministerului Educaţiei şi Tineretului 2800 mii lei pentru Organizaţia „Orăşelul Copilăriei”, „în scopul susţinerii activităţii de prestare a serviciilor copiilor orfani şi celor din familiile defavorizate”. 

O altă decizie, care datează din 2010, se referă la restituirea a 1300 piloni, eliberaţi din rezervele de mobilizare. Ultimul proces verbal al comisiei datează de acum trei ani, ședința fiind prezidată de Victor Bodiu, care era pe atunci secretar general al Guvernului și președinte al acestei structuri. 

Experți: Legea lasă loc pentru interpretări

Juristul Vitalie Zamă consideră că legislația în domeniul secretizării și desecretizării informației trebuie modificată întrucât în actuala formulă legea lasă prea mult spațiu pentru interpretare.

„La acest moment legislația cu privire la secretul de stat oferă un spațiu de manevră destul de vast în ceea ce privește protejarea anumitor informații și lasă la discreția autorității care dintre acestea devin subiect al secretului de stat și care pot fi acordate spre cunoștință publicului larg. Secretizarea anumitor documente nu ar trebui să fie la latitudinea unor instituții. În capul mesei trebuie pus interesul public”, susține Vitalie Zamă. 

La rândul său, Stela Pavlov, coordonatoare de proiect la AO „Juriștii pentru Drepturile Omului”, consideră că unele informații au fost secretizate în mod nejustificat.

„Am urmărit site-ul Comisiei interdepartamentale și am constatat și unele situații bizare. De exemplu, una din ultimele informații desecretizate a fost propunerea unei candidaturi pentru șefia la Serviciul de arhivă. Informația a fost la început secretizată, după care a fost desecretizată.

În spatele unor hotărâri secrete se află fraude în gestionarea banilor publici

Anterior presa a scris despre faptul că sub pretextul secretului de stat autoritățile ascund informații despre utilizarea fraudulaosă a unor surse din bugetul de stat. O investigație a Centrului de Investigații Jurnalistice a arătat că în anul 2008, Guvernul Tarlev, iar apoi şi Guvernul Greceanâi adoptă la 15 februarie şi respectiv 15 mai două hotărâri secrete (nr. 156 şi nr. 599) prin care acordă, cu titlu de ajutor gratuit, 9 mii de tone de grâu alimentar Combinatului de Panificaţie din Chişinău „Franzeluţa” SA şi 2 mii de tone SA „Combinatul de pâine din Bălţi” în scopul aprovizionării stabile a populaţiei cu pâine şi produse de panificaţie.

În baza acestor hotărâri, „Franzeluţa” SA a primit 5740,75 tone de grâu, iar SA „Combinatul de pâine din Bălţi” – toată cantitatea de 2 mii de tone. Hotărârile prevedeau ca ambii beneficiari să informeze săptămânal Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare despre utilizarea cerealelor, lucru care nu s-a întâmplat.

Guvernul Filat-1 în octombrie şi decembrie 2009 adoptă alte două hotărâri prin care obligă Combinatul „Franzeluţa” şi „Combinatul de pâine din Bălţi”, dar şi alţi beneficiari de grâu alimentar din rezervele materiale ale statului să restituie producţia timp de un an. În martie 2010, Curtea de Conturi a stabilit că hotârările Guvernelor Tarlev şi Greceanâi din 2008 cu privire la acordarea grâului alimentar au fost adoptate cu încălcarea mai multor prevederi ale legislaţiei. De exemplu, oferirea acestui tip de ajutor umanitar nu constituie secret de stat şi nu cade sub incidenţa Legii cu privire la secretul de stat, în acelaş timp contravine prevederilor art.16 din Legea cu privire la ajutoarele umanitare acordate Republicii Moldova, care stipulează că nu au dreptul de a primi ajutoare umanitare partidele şi alte organizaţii social-politice, precum şi întreprinderile şi organizaţiile scopul activităţii cărora este obţinerea profitului.

Materialul este realizat în cadrul proiectului în cadrul proiectului „Promovarea implementării eficiente a Principiilor Globale privind Securitatea Națională și Dreptul la Informare în Republica Moldova apelând la sistemul judiciar și litigare cu caracter strategic”, implementat de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” și Centrul de Investigații Jurnalistice cu sprijinul financiar al Departamentului Justiție și Drepturile Omului al Fundației Soros-Moldova.