Cinci ani de la moartea lui Andrei Braguţa: Cazul de rezonanţă ce nu a reuşit să clatine sistemul

Julieta Saviţchi
26/08/2022
Andrei Braguţa Foto din arhiva familiei

Cu cinci ani în urmă opinia publică era zguduită de o ştire: un tânăr de 31 a decedat după ce s-a aflat mai puţin de două săptămâni în custodia statului. Este vorba despre Andrei Braguţa dintr-o localitate de lângă Bălţi, care la 15 august 2017 s-a pornit la Chişinău şi nu s-a mai întors, găsindu-şi sfârşitul la 26 august într-o celulă din Penitenciarul nr.16. Cazul Braguţa a bulversat şi a arătat cât de putred era întreg sistemul: poliţie, procuratură, avocatură, justiţie, sistem penitenciar, medicină, instituţii abilitate cu apărarea drepturilor omului. Deşi autorităţile au încercat să muşamalizeze cazul, rezonanţa sporită pe care a avut-o în societate, după ce tatăl defunctului a apelat la presă, i-a determinat pe funcţionari cel puţin să caute vinovaţi şi să facă promisiuni că sistemul va fi schimbat. Au fost pornite trei dosare penale, au fost demişi un procuror şi un judecător de instrucţie, un avocat a rămas fără licenţă şi lansate iniţiative legislative de natură să asigure drepturile persoanelor ajunse în custodia statului. La 5 ani de la moartea lui Braguţa, constatăm că dosarele nu au avut finalitate, iar schimbările aşteptate au rămas la etapa promisiunilor. În detenţie se află un singur învinuit şi nici un funcţionar de rang înalt nu a răspuns cel puţin disciplinar.

Dosarele Braguţa, fără finalitate

După moartea lui Braguța, au fost pornite trei dosare penale, în care sunt învinuite peste 20 de persoane.

Andrei Braguţa, bătut în celulă   Captură

În primul dosar sunt vizați 3 polițiști şi 4 foşti co-deținuți din aceeași celulă cu Braguța, învinuiţi de maltratare şi tratamente inumane.

Foşti deţinuţi şi poliţişti, ascultă sentinţă   Foto: CIJM

În cel de-al doilea dosar figurează 13 polițiști învinuiţi de rele tratamente în perioada în care Braguţa s-a aflat în izolatorul de detenție a Inspectoratului de Poliţie a municipiului Chişinău de pe strada Tighina 6.

În cel de-al treilea dosar sunt învinuiţi de nelijenţă trei medici de la Penitenciarul nr.16 pentru că nu i-au acordat lui Braguţa asistenţa medicală cuvenită.

Sentinţa în primul dosar în cazul decesului lui Braguţa a fost pronunţată la 19 iulie 2019 de către Judecătoria Chişinău. Fostul şef de tură la Izolatorul de detenție preventivă, Igor Orbu, a fost condamnat la 4 ani cu executare, subalternul său, Aurel Șapteboi, a fost condamnat la 4 ani cu suspendare, iar gardianul Aurel Isachi a fost achitat.

Dumitru Tabureanu care ispăşea atunci o pedeapsă de 8 ani de închisoare a fost condamnat la 5 ani cu executare, iar Adrian Gogu, Boris Bolocan și Stanslav Mircea, care au stat în aceeași celulă cu Braguță, au prmit pedepse de 5 ani de închisoare cu suspendarea executării.  

Instanța i-a găsit pe cei 6 condamnați vinovați de cauzarea leziunilor corporale medii, dar i-a achitat pentru tortură și tratamente inumane.

Amintim că procurorii au cerut între 8 și 9 ani de închisoare pentru polițiștii din izolatorul de detenție și între 9 și 13 ani pentru co-deținuți.

Chiar dacă a fost condamnat cu executare şi un poliţist, acesta nu a ajuns să facă închisoare, deoarece sentinţa nu era irevocabilă. Astfel, singura persoană învinuită în dosarul Braguţa, care a rămas în detenţie, este Dumitru Tabureanu.

Sentinţa a fost atacată atât de procurori, cât şi de avocaţi. La 25 octombrie 2019, Curtea de Apel Chişinău a pus pe rol primul dosar Braguţa. De atunci au fost programate 20 de şedinţe de judecată dintre care niciuna nu a avut loc. Majoritatea şedinţelor au fost amânate din cauza imposibilităţii formării completului de judecată.

La 4 iunie 2021, Judecătoria Chişinău s-a pronunţat în cel de al doilea dosar Braguţa. Afost decisă condamnarea cu executare a cinci dintre cei 13 colaboratori ai izolatorului de detenție provizorie al Direcției de Poliție Chișinău, în timp ce opt dintre aceștia au fost condamnați condiționat.

Toți cei 13 colaboratori au fost găsiți vinovați de cauzarea unui suferințe fizice și psihice. Potrivit deciziei, cei cinci foşti poliţişti care au fost condamnaţi cu executare, au fost lăsaţi în libertate pe motiv că sentinţa nu este definitivă.

La 6 octombrie 2021, Curtea de Apel Chişinău a început examinarea contestaţiilor, depuse atât de avocaţi, cât şi de procurori. Au fost programate 4 şedinţe de judecată, dar nu a avut loc niciuna. Primele două au fost amânate din cauza pandemiei de Covid 19, a treia, pe motiv că a fost schimbat completul de judecată, iar a patra, pentru că nu s-au prezentat inculpaţii.

Cel de al treilea dosar se mai află în instanţa de fond. Şedinţele de judecată sunt amânate de la o zi la alta, din diferite motive, principalul fiind pandemia de Covid-19. Avocata Promo-LEX, Victoria Gamurari, consideră că procesul de judecată este tergiversat intenţionat, făcând posibilă intervenţia termenului de prescripţie. Astfel, medicii care l-au lăsat pe Braguţa să moară fără ca să-l trateze de preumonia purulentă, care i-a provocat decesul, ar putea scăpa de pedeapsă.

Procurorul, făcut şef la vamă

Procurorul Ivan Filimon, a fost demis, în 2017, pentru gestionarea defectuoasă a dosarului lui Braguţa. Procuratura Generală a desfășurat o anchetă internă în cazul lui Andrei Braguța la sfârșitul lunii august 2017, solicitând sancționarea disciplinară a acuzatorului de stat. I

De atunci, Ivan Filimon luptă în instanţă ca să revină în sistem.

Ivan Filimon, în instanţă         Foto: jurnal.md

CSJ a admis pe 17 iunie 2020 recursul depus de către Ivan Filimon și a remis cauza la rejudecare la Curții de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

În motivarea deciziei sale, publicată abia în decembrie 2020, CSJ consideră decizia instanţei de fond drept „pripită” și emisă ca rezultat a unei examinări precare a tuturor circumstanţelor cauzei şi aplicarea eronată a normelor de drept materia

Filimon a solicitat CSJ verificarea constituționalității prevederilor art. 79 din Legea cu Privire la Procuratură, un articol despre modalitățile de contestare a hotărârilor CSP. La 26 martie 2018, CSJ a admis solicitarea lui Filimon privind contestarea hotărârii CSP şi a hotărârii Colegiului de disciplină şi etică.

Preşedinta şedinţei, Tatiana Vieru, a remis Curţii Constituţionale sesizarea lui Filimon privind controlul constituţionalităţii art. 79 Legea cu privire la Procuratură nr. 3 din 25 februarie 2016, iar la 19 aprilie 2018 Înalta Curte a declarat inadmisibilă sesizarea.

La rândul său, Filimon a depus, la 1 februarie 2018, o cerere de chemare în judecată împotriva CSP cu privire la contestarea aceleiași hotărâri a Colegiului de disciplină şi etică și a deciziei CSP din 19 ianuarie 2018 de a valida hotărârea, în baza art. art. 189, 191 al.(3), 224 al.(1) lit.f), 258 din Codul Administrativ.

La 30 septembrie 2019, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Filimon. Pentru că hotărârea a fost cu drept de atac la CSJ, Filimon nu a ezitat și a depus recurs.

CSJ urmează să se pronunţe la 21 septembrie 2022.

Ivan Filimon nu a stat mult timp fără de lucru. În 2018, a fost angajat ca inspector în direcţia securitate internă a Serviciului Vamal, iar din anul curent este şef al secţiei proceduri contravenţionale al Biroului Vamal Centru.

Ex-magistratul Obadă, în căutarea „dreptăţii”

Fostul magistrat Iurie Obadă, cel care a eliberat mandat de arestare de 30 de zile pe numele lui Andrei Braguţă, nu s-a angajat în funcţii publice, dar luptă în instanţă ca să revină în sistem.

Iurie Obadă   Foto:presedinte.md

Fostul magistrat şi-a argumentat poziţia prin faptul că Braguţă era violent şi avea un comportament inadecvat, iar în sala de judecată nu se afla nicio rudă care să aibă grijă de el. „Înţeleg că infracţiunea care îi era imputată lui Braguţă prevede o pedeapsă de până la trei ani de detenţie, pentru care nu se aplică arestul preventiv. Dar m-am gândit în primul rând la securitatea lui. Cum puteam să-l las singur în halul în care era?”, s-a justificat Obadă în faţa completului de judecată.

Întrebat de ce nu a dispus internarea lui Braguţă, Iurie Obadă a declarat că nu a existat un demers în acest sens. „Nu am știut că suferă de o boală. Când l-am văzut în instanță mi-am dat seama că nu e normal. În încheierea mea am scris că era neadecvat, lovea cu picioarele în ușă, în geamuri, era dezbrăcat. Procurorul trebuia să prezinte un demers pentru instituirea lui la Psihiatrie”, a răspuns Obadă.

Amintim că CSM a luat decizia de a-l demite pe Iurie Obadă la 16 ianuarie 2018, după ce la sfârşitul lui noiembrii 2017, Colegiul disciplinar din cadrul CSM a încetat procedura disciplinară în privința judecătorului. Cererea privind legalitatea acţiunilor magistratului Iurie Obadă în ceea ce privește arestarea lui Andrei Braguță a fost depusă la Colegiul disciplinar de către procurorul general din perioada respectivă, Eduard Harunjen. Atunci, Inspecția judiciară a prezentat membrilor Colegiului un raport în care a constatat existența abaterii disciplinare. 

La 21 februarie 2022, Curtea de Apel Chişinău a respins cererea lui Obadă privind repunerea în funcţie.

Fostul magistrat a atacat, iar CSJ urmează să se pronunţe asupra admisibilităţii recursului la 5 octombrie.

Precizăm că Iurie Obadă a plecat din sistem, fiind un om înstărit. În 2016, acesta şi-a cumpărat un automobil de teren în valoare de 11 500 de euro, sumă mai mare mai mult decât venitul total pentru anul respectiv. Familia deţinea o casă de 210 metri pătraţi în comuna Tohatin, acţiuni la firmele Filomela SA și Polimonium SRL, ambele afaceri cu activități în domeniul produselor farmaceutice, şi un depozit bancar de 40 de mii de euro.

A pierdut licenţa, dar şi-a păstrat banii

Comisia de Etică și Disciplină a Uniunii Avocaţilor a decis să îl lipsească pe Anatol Bulgaru de licență la 30 martie 2018, în urma examinării plângerii lui Ion Braguța, tatăl tânărului decedat. Ion Braguța a declarat că i-a plătit lui Bulgaru în jur de 900 de euro și câteva mii de lei pentru ca acesta să îi apere fiul, primind bon de plată doar pentru 700 de euro. Cu toate acestea, Bulgaru a întârziat la proces, după ce l-a înlăturat pe avocatul asigurat de stat, apoi nu s-a mai interesat de starea tânărului rămas în detenție.

Anatolie Bulgaru la UAM         Foto: CIJM

La 14 iunie 2018, ministrul Justiției a menținut printr-un ordin decizia Comisiei privind retragerea licenței de avocat deținută de Bulgaru din 12 noiembrie 2001. Apărătorul  a contestat retragerea licenței la Judecătoria Chișinău, unde a pierdut procesul, dar a câștigat mai târziu cauza la Curtea de Apel.

În aprilie 2019, Curtea de Apel Chișinău a anulat decizia Comisiei de Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților, precum și ordinul ministrului Justiției, prin care i-a fost retrasă licența lui Bulgaru. 

În octombrie 2019, CSJ a anulat decizia Curţii de Apel Chişinău şi a menţinut decizia instanţei de fond. Bulgaru a mai depus un efort ca să fie revizuită hotîrârea, dar fără succes.

Anatolie Bulgaru nu a întors niciun leu familiei Braguţa din onorariul pe care nu l-a onorat. Banii aparţineau Vasilisei Braguţa, bunica lui Andrei. Femeia îi strângea pentru înmormântarea sa, iar când a aflat că nepotul avea probleme, i-a dat avocatului ca să-l apere.

Autorităţile, corigente la onorarea promisiunilor

În 2017, sub presiunea opiniei publice, Ministerul Justiției a început să formeze un grup de lucru ca să fie identificate și rezolvate problemele de sistem constatate în cazul lui Andrei Braguţa, inclusiv legate de arestarea preventivă, de statutul centrului de medicină legală și alte situații. Acel cel grup de lucru a fost format doar din reprezentanți ai Guvernului, fără a include acolo reprezentanții societății civile, reprezentanții altor structuri interesate și până la urmă s-a ajuns la un proiect de lege care a fost parțial promovat și implementat în practică.

Avocata Asociației Promo-LEX, Victoria Gamurari, ne-a comunicat că Guvernul Republicii Moldova trebuie să prezinte la anul viitor informaţii Comitetului ONU împotriva torturii, în care să comunice cum a investigat maltratarea și decesul lui Andrei Braguța. ,,Până în prezent, toate cauzele penale se examinează foarte lent și sunt tergiversate din diverse motive. Nici o ședință de judecată (au fost mai mult e 100 de ședințe) în cazul Braguşa nu a fost amânată din cauza avocaților succesorului părții vătămate. Guvernul a inițiat ajustarea cadrului legal și protocoalelor de acțiune ca rezultat al acestui caz. Cu toate acestea, considerăm că acțiunile inițiate nu sunt suficiente pentru a preveni situații similare pe viitor", ne-a declarat apărătoarea.

Ion Braguţa: „Nu mai am încredere în nimeni. Doar minciună şi făţărnicie”

Ion Braguţa, părintele tânărului decedat, bate de mai bine de cinci ani pragurile diferitor instituţii din capitală: mai întâi, în încercarea de a-şi salva fiul din ghearele sistemului, apoi pentru a-i face dreptate. Pensionarul a venit, de la 200 de kilometri, la fiecare şedinţă de judecată, de multe ori fiind nevoit să facă cale întoarsă pentru că şedinţele de judecată erau amânate.

Ion Braguţa, la mormântul fiului                                        Foto: CIJM

La 5 ani de la moartea fiului, Ion Braguţa constată că în Republica Moldova nu există justiţie. „Nu s-a făcut mai nimic. Nu mai am încredere în nimeni, nici în fosta guvernare, nici în actuala şi nici în cele care vor fi. Doar minciună şi făţărnicie. Nimeni nu şi-a cerut cel puţin iertare. Îmi vine uneori să mă duc undeva, pe un câmp, într-o pădure, unde nu este nimeni, căci m-am săturat de atâta mizerie”, ne-a spus Ion Braguţa.

Julieta Saviţchi
26/08/2022



Follow us on Telegram

Comentarii