13 candidați s-au înscris în cursa pentru funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova. Reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice au radiografiat CV-urile candidaților și vă spun cine sunt cei care aspiră la funcția de judecător la Înalta Curte de la Strasbourg din partea țării noastre.

Vitalie Gamurari este directorul Școlii Doctorale de Drept ULIM. Anterior a fost membru al Colegiului Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii din partea societăţii civile. În perioada  martie 2017 - iunie 2019, Gamurari a fost purtător de cuvânt al Partidului Democrat. El a fost prezentat în noua funcție chiar de liderul de atunci al partidului, Vlad Plahotniuc, în cadrul conferinței de presă la care reprezentanţii PD au vorbit despre votul uninominal.  În aceeași zi, și-a depus mandatul de membru al Colegiului Disciplinar.  

Perioada în care Vitalie Gamurari a fost purtător de cuvânt al PDM a fost marcată de mai multe cazuri de îngrădire a accesului la informație. Jurnaliștilor de la instituțiile media care criticau Partidul Democrat nu le era permis accesul la evenimentele partidului. Mai exact, pe parcursul mai multor luni în 2018-2019, reporterii postului TV8, dar și jurnaliști de la postul Jurnal TV nu au fost lăsați să intre în sala de presă a Partidului Democrat, unde erau anunțate ultimele decizii luate de membrii formațiunii de guvernare. 

Alexandru Prisac este doctor în drept. Din 2009 este lector, iar ulterior conferențiar universitar la Universitatea de Studii Europene. În 2010 a obținut licența de avocat.

Roman Zadoinov este avocat, stabilit de câțiva ani în Statele Unite ale Americii. În 1996-1999, a fost anchetator penal în cadrul MAI. În 2000 și-a luat licența de avocat. În 2011-2015 a fost membrul Comisiei de etică și disciplină a avocaților din cadrul Uniunii Avocaților. A devenit cunoscut pentru cazurile de tortură şi corupţie de care s-a ocupat și a fost printre primii avocați din Moldova ale cărui dosare au fost examinate în regim de urgență la CEDO. Republica Moldova a fost condamnată la CEDO în mai multe cauze în care Roman Zadoinov figura în calitate de avocat.

În iulie 2015, Zadoinov risca să rămână fără licenţa de avocat. Apărătorul a ajuns în vizorul Comisiei de Etică şi Disciplină a UAM după ce Mihail Gafton, membrul comisiei respective, a depus o plângere în care îl acuza pe Zadoinov de încălcarea principiului colegialităţii. Gafton şi unii din colegii de breaslă considerau că Zadoinov a încălcat Codul deontologic atunci când a ajutat ofiţerii CNA să-l reţină în flagrant pe un alt avocat suspectat de acţiuni de corupţie. Portalul Anticoruptie.md a relatat în amănunt despre cazul care a scos la iveală reglări de conturi în comunitatea apărătorilor. Scandalul a fost comentat de mai mulți defensori și experți nu doar din Republica Moldova, ci și din România. Judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii de la București, a punctat că, dacă Roman Zadoinov ar fi trecut sub tăcere actul de corupţie comis de către colegul său, ar fi devenit complice la infacţiune.

La 21 decembrie 2015, Comisia pentru Etică și Disciplină a Uniunii Avocaților a emis o hotărâre privind recunoașterea ca abatere disciplinară în comportamentul deviant la expunerea informației eronate în acțiunile avocatului Zadoinov și a decis aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertizare. În luna mai 2016, Judecătoria Râșcani, municipiul Chișinău, a anulat decizia respecivă ca fiind neîntemeiată. 

Ion Cojocari a fost judecător, numit în funcție la Judecătoria Comrat la sfârșitul lui 2017. În decurs de aproape un an, el de două ori a încercat să plece din sistem. În vara anului 2018, Cojocari a depus o cerere de demisie, examinarea căreia a fost amânată. Ulterior, el și-a retras cererea.

La începutul lunii noiembrie 2018, Ion Cojocari a depus din nou cerere de demisie. De această dată, CSM a satisfăcut-o.

Marin Gurin este fra­tele ex-pro­cu­ro­ru­lui gene­ral Cor­ne­liu Gurin. Din septembrie 2011 până în august 2015, a activat în calitate de jurist asistent la CEDO. În noiembrie 2015, Gurin a fost numit în funcţia de consultant superior la Direcţia Reprezentare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. În martie 2016, a fost promovat în funcția de agent guvernamental la CEDO, fiind singura persoană înscrisă în concurs.

Șase luni mai târziu, a cerut să fie suspendat din funcție, din proprie inițiativă. Reprezentanți ai Ministerului Justiției susțineau atunci că Marin Gurin urma să fie detașat, printr-o hotărâre de Guvern, într-o misiune de asisțență în Mali. 

În ianuarie 2019, Gurin a fost ales membru, din partea Republicii Moldova, în Comisia Europenă împotriva Rasismului și Intoleranței (ECRI). 

Lilian Moraru a fost numit recent în funcția de consul general al Republicii Moldova în orașul Nisa din Franța. A mai fost și șeful Direcției cooperare multilaterală, MAEIE al Republicii Moldova.

În noiembrie 2015, Lilian Moraru a fost numit în funcția de ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Franceză și în Principatul Monaco, funcție din care a fost rechemat în luna mai 2017.

Lilian Apostol și-a luat licența în Drept la Universitatea din București, România în anul 2000, iar în 2010 a obținut titlul de magistru în drept (științe penale) la Universitatea de Studii Europene din Moldova. A fost numit în decembrie 2012 în funcția de agent guvernamental al Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În 2015, Guvernul a aprobat cererea de demisie a lui Apostol.

Anterior, Lilian Apostol a fost șef adjunct al direcției agent guvernamental în cadrul Ministerului Justiției. A activat și în calitate de acuzator de stat în cadrul Procuraturii municipiului Chișinău, iar ulterior, timp de un an și jumătate a fost consultant al Programului comun al Comisiei Europene și Consiliului Europei în procesul de asistență la creație legislativă pe lângă Ministerul Justiției.

Vladislav Gribincea este preşedinte al Centrului de Resurse Juridice din Moldova, din anul 2010. Activează în sectorul non-guvernamental, din anul 2002. Experienţa lui ţine, în principal, de reformarea justiţiei şi Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului. Candidatul a fost implicat în calitate de expert în elaborarea Strategiei de Reformare a Sectorului de Justiţie pentru anii 2011-2016, precum şi în reformarea legislaţiei moldoveneşti cu privire la organizarea judecătorească, procedura civilă şi procedura penală. A condus grupul de experţi care a elaborat legislaţia privind reformarea procuraturii din Republica Moldova. El a mai participat în elaborarea Legii cu privire la libertatea de exprimare şi a Legii cu privire la Agentul Guvernamental.

Vladislav Gribincea este avocat, iar începând cu anul 2002, reprezintă reclamanţii în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. În anul 2005, a absolvit Programul Chevening la Universitatea din Nottingham, Marea Britanie.

În toamna anului 2019, a participat la concursul pentru ocuparea funcției de procuror general. S-a numărat printre cei patru candidați rămași în cursă, numele cărora urma să fie propuse Consiliului Superior al Procurorilor pentru a decide cine va fi viitorul procuror general. 

În urma probei de interviu, Vladislav Gribincea s-a clasat pe locul doi după numărul de puncte, astfel că Alexandru Stoianoglo a ieșit învingător în competiția pentru funcția de procuror general. 

Vladimir Grosu este în prezent conferențiar universitar și avocat. În 2015 Grosu a ocupat funcția de ministru al Justiției, în Guvernul Gaburici. Într-o anchetă din martie 2015 a Centrului de Investigații Jurnalistice, realizată în comun cu Ziarul de Gardă, se arată că Vladimir Grosu a ajuns la şefia Ministerului Justiției şi datorită PCRM-ului.

În 2006, în perioada de guvernare a PCRM, Vladimir Grosu a fost numit agent guvernamental, reprezentantul Guvernului Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. De numele acestuia se leagă multe dosare controversate, pierdute la CEDO de țara noastră. De exemplu, în 2004, Partidul Popular Creştin Democrat s-a adresat la CEDO după ce autorităţile locale şi mai apoi instanţele de judecată le-au interzis să protesteze, pe motiv că, la protest, urmau a fi lansate chemări la război, la agresiune, ură etnică şi violenţă publică.

Instanţa şi-a motivat decizia prin faptul că, în cadrul protestelor, urmau a fi răspândite sloganuri precum: „Jos regimul totalitar al lui Voronin!” şi „Jos regimul de ocupaţie al lui Putin!”. La CEDO, Guvernul, reprezentat de Vladimir Grosu, a susţinut că organizarea demonstraţiei în faţa clădirii Guvernului ar fi putut provoca tensiuni între electoratul majoritar al PCRM şi electoratul minoritar al PPCD, degenerând în acţiuni de violenţă.

„Guvernul a mai susţinut că interesul electoratului majoritar, care a votat pentru PCRM, prevala faţă de cel al electoratului minoritar, care a votat partidul reclamant. În plus, limitând libertatea de întrunire a reclamantului, autorităţile au luat în considerare interesul Republicii Moldova de a menţine relaţii bilaterale bune cu Federaţia Rusă, se spune în hotărârea CEDO.

Ulterior, Grosu a susţinut la CEDO că Andrei Taraburcă nu a fost maltratat la 7 aprilie 2009. Curtea însă a precizat că Guvernul nu a oferit o explicaţie acceptabilă a originii leziunilor reclamantului suferite în timp ce se afla în detenţie şi a obligat Guvernul să-i ofere tânărului 15 mii de euro”, mai scriau jurnaliștii.

În iulie 2019, Vladimir Grosu a participat la concursul pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului, pe care l-a câștigat, alături de Nicolae Eșanu. Cu o zi înainte de a fi votați în plenul Legislativului însă, deputații Vlad Batrîncea, Alexandru Slusari și Mihai Popșoi au venit cu o inițiativă legislativă în adresa Comisiei juridice numiri și imunități din Parlament, prin care i-au propus pe Domnica Manole și pe Dumitru Pulbere la funcția de judecători ai Curții Constituționale.

Victor Burac este avocat licențiat în 2002. Din 1994 este lector la Catedra de Drept Internaţional şi Drept al Relaţiilor Economice Internaţionale a Facultăţii de Drept a Universităţii de Stat din Moldova.

De-a lungul anilor, a activat în mai multe ONG-uri. A fost membru al Consiliului Uniunii Avocaților din Republica Moldova. Potrivit ZdG, în 2018, acesta și-a dat demisia din funcția de membru în semn de solidaritate și susținere a avocatului Victor Panțîru, care și-a depus mandatul de membru al Consiliului UAM, după ce Procuratura Anticorupție a confirmat că președintele Uniunii Avocaților, Emanoil Ploșnița, este vizat într-un dosar penal.

Gheorghe Mîțu a fost numit în funcția de judecător la Judecătoria Râșcani din municipiului Chișinău în februarie 2014. Începând cu 2003, a fost lector la Universitatea de Stat din Moldova, iar între 2012 și 2014 a deținut funcția de prodecan al Facultății de Drept a Universității de Stat din Moldova. În iunie 2006 a fost angajat în cadrul administrației președintelui Vladimir Voronin, în calitate de consultant principal în Serviciul de Acte ale Președintelui în cadrul Direcţiei de Drept și relații publice a Aparatului Președintelui. A demisionat în martie 2010. În luna decembrie a aceluiași an și-a luat licența de avocat.

Gheorghe Mîțu se numără printre magistrații care au beneficiat de apartament la preț preferențial. În februarie 2018, el a obținut un apartament de 80,3 metri pătrați în blocul de pe strada Hristo Botev, dat în exploatare în noiembrie 2017. El a achitat aproape 547 de mii de lei pentru noua locuință. Potrivit unei anchete RISE Moldova, în martie 2020, Gheorghe Mîțu a vândut imobilul, iar banii i-a investit într-o altă locuință.

Nicolae Eșanu a fost, în 2013-2019 secretar de stat la Ministerul Justiției și viceministru în cadrul acestei instituții. A mai deținut această funcție și în perioada 2004–2009, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor. Din 2005, Eșanu a fost reprezentant al Republicii Moldova la Comisia de la Veneția, fiind membru, iar ulterior, membru supleant al Comisiei. Deține licența de avocat. Anterior, a fost lector la Universitatea de Stat din Moldova.

La sfârșitul lunii iulie 2019, Nicolae Eșanu a fost selectat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională din partea Parlamentului. La distanța de două săptămâni, el și-a depus demisia din funcția de secretar de stat. Ulterior, concursul organizat de Legislativ a fost anulat, iar în funcția de magistrați ai CC au fost numiți Domnica Manole și Vladimir Țurcan. Astfel, Nicolae Eșanu a rămas fără vreo funcție publică.

În noiembrie 2019, Eșanu a fost numit în funcția de consilier pe domeniul dreptului în Cabinetul prim-ministrului Ion Chicu.

Diana Scobioala este directoarea Institutului Național al Justiției, aleasă în această funcție încă în februarie 2015 de Consiliul instituției. În martie 2020 a obținut al doilea mandat. Deține un doctorat în drept internațional. A activat timp de nouă ani la Ministerul Justiției, inițial în calitate de specialistă principală la Direcţia principală agent guvernamental și relaţii internaţionale, iar ulterior a devenit șefa direcției. Anterior a fost membră a Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor din cadrul CSM.

Într-o anchetă din septembrie 2017, CIJM a scris că Diana Scobioala face parte dintr-o dinastie de juriști. Mama sa este Iulia Sârcu, fostă judecătoare la CSJ, iar tatăl său este fostul procuror Isai Sârcu. Fratele Dianei Scobioala, Artur Sârcu, activează în cadrul Procuraturii Chișinău, iar soția acestuia, Tatiana Molcianova, este magistrată numită în funcție, în 2011, la Judecătoria Basarabeasca. În 2014, ea a fost transferată la Anenii Noi, iar în 2016, tot prin transfer, ajunge la Judecătoria Chișinău. 

Anterior, atât mama, cât și tatăl și fratele Dianei Scobioala au fost formatori la INJ.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.