„Demagog” despre dezinformarea săptămânii trecute: „SUA subminează soluționarea conflictului din Transnistria pentru că vor să impună guvern pro-occidental la Chișinău”

Mădălin Necșuțu
27/10/2020
Foto: kremlin.ru

Statele Unite vor să impună un guvern pro-occidental la Chișinău, iar pentru aceasta sunt dispuși să submineze stabilitatea Republicii Moldova, dinamitând atât o posibilă coaliție între socialiști și Maia Sandu, cât și reglementarea conflictului din Transnistria, unde Rusia ar fi dispusă să colaboreze cu Washingtonul. Acesta a fost mesajul lansat de 14 octombrie de către șeful diplomației de la Moscova într-un interviu dat mai multor publicații rusești. Într-un limbaj tare, pe alocuri grosolan, Serghei Lavrov a afirmat că Occidentul vrea să creeze un „abces în spațiul post-sovietic”, arătând cu degetul spre SUA și UE pentru situațiile tensionate din Belarus și Kîrghizstan.

Jurnaliștii de „Demoagog. Bulentin de Chișinău”, un produs media oferit de Alianța Internațională a Jurnaliștilor Români, AIJR, au demontat și explicat resorturile din spatele acestei manipulări. 

Ministrul rus de Externe a cautat să acrediteze ideea că Statele Unite vor să influențeze rezultatul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, dar și că, în încercarea de a impune la putere forțe pro-occidentale, Washingtonul subminează procesul de pace în regiunea separatistă transnistreană.

Narațiunea lui Lavrov este în concordanță cu politica Moscovei, potrivit căreia Occidentul se amestecă în treburile interne ale Republicii Moldova și, in extenso, în spațiul ex-sovietic (considerat în continuare zonă de influență a Rusiei).

Lavrov spune explicit că SUA caută să influențeze rezultatul alegerilor din Republica Moldova și reia retorică sovietică de lemn cu „neamestecul în treburile interne” ale statului din partea străinilor

Chiar dacă dosarul transnistrean stagnează de peste 28 de ani, în principal din cauza poziției ruse pe acest dosar, Lavrov a arătat și o aparentă disponibilitate de negociere.

Fenta Kremlinului

În ciuda acestei poziții aparent înclinată spre negocieri, Lavrov acuză Occidentul/SUA că subminează stabilitatea Republicii Moldova, împiedică o coaliție PAS – PSRM, dar și un eventual proces de pace în Transnistria, unde Rusia vrea reglementare.

Moscova păstrează circa 1.500 – 2.000 de soldați în regiunea transnistreană, împărțiți în așa-numiții pacificatori și Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR), cu misiunea de a păzi depozitele de la Cobasna pline cu muniție încă din vremea URSS. Aceste trupe sunt încadrate în Armata rusă regulată, în cadrul Districtului de Vest ce se subordonează centrului de comandă de la Sankt-Petersburg. Una dintre misiunile acestuia este și să supravegheze regiunea Odesa și accesul la Marea Neagră.

Dezinformarea lansată de Lavrov se încadrează în narațiunea potrivt căreia Occidentul caută să destabilizeze și să controleze statele din fostul spațiu sovietic prin „revoluții colorate” sau tentative de fraudare a alegerilor (în Republica Moldova se folosește, alternativ sau simultan, și România). Pe lângă numeroase utilizări în trecut – legate de Federația Rusă, Ucraina în 2013, Republica Moldova în 2009  – a fost reluată în 2020 în cazul Belarusului, iar acum în cel al Republicii Moldova.

Narațiunea este recirculată frecvent, dată fiind ponderea pe care o are pe piață mass-media rusească, care o promovează. Republica Moldova nu este străină de acest fenomen, în special din cauza slabei securități a spațiului informațional, dominat de mass-media rusă și rezilienței scăzute a populației la propaganda Kremlinului, în marea ei majoritate vorbitoare de limbă rusă.

Operațiunea „votanți din Transnistria”

În contextul campaniei electorale de la Chișinău, au fost ridicate semne de întrebare cu privire la o posibilă tentativă de fraudare a rezultatului cu ajutorul alegătorilor din Transnistria, în condițiile în care regiunea separatistă este ferm pro-rusă, la fel ca și președintele Igor Dodon.

În scrutinele anterioare, atât prezidențialele din noiembrie 2016, cât și în parlamentarele din februarie 2019, au existat suspiciuni cu privire la transnistrenii aduși cu autobuzul să voteze în mod organizat pentru un anumit concurent sau partid.

În condițiile în care regiunea este separată de trei decenii de Republica Moldova, iar o parte a populației care s-a arătat interesată de apartenența la aceasta, procesul politic de peste Prut a fost întotdeauna ținta autorităților separatiste. Dacă până în 2016 s-a mers pe propagandă, corupția a dus jocul politic viciat la un alt nivel.

În același timp, regimul secesionist de la Tiraspol a încercat întotdeauna să pună piedici oricăror manifestări privind apartenența cetățenilor din stânga Nistrului la Republica Moldova.

Experții de la Chișinău consideră că numărul real al celor care vin la vot în cadrul scrutinelor din Republica Moldova din propria conștiință și atitudine civică este de doar câteva mii. Cu toate acestea, la ultimele două scrutinuri s-au prezentat 16.728  de alegători, iar la cel de-al doilea 37.177.

De menționat este că intervenția recentă a lui Lavrov a apărut la doar câeva zile după un interviu al ambasadorului SUA la Chișinău, Dereck Hogan. Mesajul central al interviului era că SUA își doresc alegeri corecte în Republica Moldova. Interviul lui Hogan a fost publicat în 11 octombrie de portalul bilingv Newsmaker.md care are, cu predilecție, ca public-țintă vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova.

De asemenea, subsecretarul de stat pentru afaceri politice al SUA, David Hale, i-a sunat în 9 octombrie atât pe președintele Igor Dodon, cât și pe fostul prim-ministru Maia Sandu pentru a discuta despre alegerile prezidențiale din 1 noiembrie. Hale a subliniat importanța unui proces electoral liber și echitabil, care să respecte voința poporului, inclusiv condiții de concurență echitabile pentru toți candidații, eliminarea sprijinului ilegal extern pentru campaniile politice și accesul imparțial la masă mass-media în conformitate cu legile Republicii Moldova.

În concluzie, obiectivul lui Lavrov pare a fi fost fost combaterea anticipată a oricăror posibile proteste generate de eventuale fraude în alegeri sau de un vot masiv în Transnistria. De asemenea, s-a urmărit mobilizarea simpatizanților proruși și stataliști, ambele categorii cu viziuni anti-occidentale.

Demontarea falsurilor

În privința alegațiilor sale, Lavrov nu se aduce nicio probă despre o eventuală implicare a SUA în alegerile din Republica Moldova.

Spațiul ex-sovietic este format din state independente, iar pretenția Moscovei ca acest spațiu să fie considerat sfera sa de influență încalcă legislația internațională. În plus, nu există vreun acord formal sau vreo înțelegere informală care să îi dea Federației Ruse vreun drept asupra acelui spațiu. Acest lucru ne amintește de logica Războiului Rece, a sferelor de influență și „dreptul” Rusiei de a opera în spatele Cortinei de Fier.

Mesajul lui Lavrov se construiește, ca orice dezinformare, pe un sâmbure de adevăr. În ceea ce privește subminarea stabilității Republicii Moldova prin blocarea unei alianțe PSRM – PAS, într-adevăr, cele două formațiuni au format pentru scurt timp o coaliție împotriva oligarhului Vlad Plahotniuc. În 14 iunie 2019, cabinetul Filip avea să cadă, iar Plahotniuc fugea din țară în aceeași zi.

Cu toate acestea, la numai câteva luni de la preluarea guvernării, PSRM a răsturnat PAS de la putere, atunci când guvernul Maia Sandu a decis să-și asume răspunderea pentru numirea unui Procuror General independent. Asta după ce PSRM trucase numirile anterioare în funcțiile cheie, acolo unde au fost puși ex-consilierii lui Igor Dodon (Centrul Național Anticorupție, Serviciul de Informații și Securitate, etc.)

În ceea ce privește Transnistria, în cele aproape trei decenii scurse din 1992, Federația Rusă nu a transmis niciodată vreun semnal că este în mod real interesată de o reglementare a conflictului. Cu o singură excepție – a sprijinit o variantă care ar permite federalizarea Republicii Moldova. Scopul fiind oferirea unor pârghii esențiale care ar fi înclinat opțiunea fragilă Est-Vest înspre prima variantă.

Cum pozează Moscova din parte a conflictului în mediator

Deși a fost parte a conflictului și încă are forțe armate pe teritoriul Republicii Moldova, pe care refuză să le retragă în ciuda angajamentelor proprii și a presiunilor comunității internaționale, Rusia caută să se poziționeze ca un mediator onest (honest broker) al conflictului în cadrul formatului de negociere 5+2 existent.

Moscova susține ferm, însă, regimul separatist nerecunoscut de comunitatea internațională, contribuind, de pildă, la plata pensiilor și furnizând gaz gratuit Transnistriei, care nu a mai făcut plăți Grazpromului de 13 ani, datoria acumulată ajungând la șapte miliarde de dolari.

Mai mult, regiunea separatistă transnistreană este o platformă de contrabandă în regiune de care profită oameni de afaceri ruși apropiați Kremlinului (de exemplu Igor Ceaika, fiul fostului Procuror General al Rusiei, Yuri Ceaika).

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește opoziția americană față de varianta unei alianțe PSRM/PAS, SUA a participat în format tripartit SUA-UE-Rusia la negocierile pentru debarcarea oligarhului Vlad Plahotniuc și a guvernului său pe 14 iunie 2019, urmată de venirea la putere a acelei coaliții „împotriva firii”.

SUA s-au pronunțat constant în favoarea reformării Republicii Moldova și a orientării acesteia către democrațiile liberale cu economii de piață funcționale. De aceea, o preferință pentru forțele politice care își asumă un astfel de model este naturală, dar numai prin consens politic și votul populației în cadrul unor alegeri corecte.

Mădălin Necșuțu
27/10/2020

Comentarii