Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a programat pentru marți, 3 octombrie, trei ședințe în care vor fi examinate contestațiile depuse de trei candidații pentru funcții în organele de autoadministrare ale procurorilor și judecătorilor, care nu au promovat evaluarea Comisiei Pre-Vetting. Este vorba despre candidații pentru funcții în Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) Iurie Bejenaru și Ana Tipa, dar și de Gheorghe Graur, care aspiră la o funcție în Consiliul Superior al Procurorilor (CSP).

Contestația depusă de procurorul Gheorghe Graur va fi examinată la ora 10 de completul de judecători Viorica Puica, Mariana Pitic și Oxana Parfeni. La ora 14:00, același complet de judecători va examina și contestația depusă de Iurie Bejenaru. Tot astăzi, la ora 13:00, va fi supusă examinării și cauza depusă de Ana Tipa.

Încălcările pe patru roți și donația misterioasă primită de soție

Gheorghe Graur și-a început activitatea de procuror în 2018 în cadrul Procuraturii Bălți, iar doi ani mai târziu a fost transferat la Procuratura Chișinău.

Procurorul a fost audiat de membrii Comisiei Pre-Vetting la 24 mai. În cele două ore de discuții candidatul a fost întrebat despre modul în care soția acestuia a primit prin donație de la o companie un apartament cu suprafața de peste 153,8 m2 amplasat în capitală. Ulterior, în 2018, apartamentul a fost înstrăinat cu prețul de 847.326 lei. Procurorul a confirmat faptul că în 2013 soția a devenit proprietara unui apartament numai că „aspectul contractului nu a fost unul de donație, dar de vânzare-cumpărare”, investiția fiind făcută de părinții acesteia. Potrivit acestuia, soția sa nu-și amintește cum s-a ajuns ca acel contract să fie unul de donație, precizând că s-ar putea ca acesta să fi fost un interes strict al companiei. Deși i-au fost acordate un șir de întrebări legate de modul în care a avut loc această „presudo” cumpărare a apartamentului, acuzatorul de stat nu a putut să explice în detalii elementele care au stat la baza achiziției făcând trimitere în mod repetat la relația soției cu membrii familiei ei.

De asemenea, Graur a trebuit să explice utilizarea automobilului mamei sale, un Range Rover Sport din 2008. Deși nu a ținut de cuviință să declare dreptul de utlizare a acestui autoturism în declarațiile de avere și interese persoanele din 2018-2021, numele lui Graur figurează în contractele de asigurare pentru acest automobil. Motivul nedeclarării, a precizat Graur, a fost legat de faptul că automobilul era folosit ocazional.  Acesta a mai precizat că se va interesa la Autoritatea Națională de Integritate cu referire la acest aspect și dacă va fi cazul va interveni cu rectificările de rigoare.

Totodată, membrii Comisiei au fost interesați de circumstanțele legate de sancționările contravenționale ale candidatului. De exemplu, în 2022 pe numele lui Graur au fost întocmite trei încălcări ale regulamentului circulației rutiere în timp ce conducea automobile care nu-i aparțineau. Două încălcări au fost înregistrate cu un automobil BMW, iar a treia când era la volanul automobilului Range Rover al mamei sale.

Gheorghe Graur a fost întrebat și despre dosarul penal intentat în 2014 pe numele său pentru că ar fi condus automobilul în stare de ebrietate. De fapt, spune Graur, în acel moment se afla la o stație peco și doar ar fi pornit mașina, dar nu a și condus-o. Chiar și așa polițiștii care erau în preajmă l-ar fi văzut și au inițiat documentarea pe numele său. Mai mult, polițiștii i-ar fi cerut 1.000 de euro mită pentru a mușamaliza cazul, dar pentru că ar fi refuzat s-a ales cu dosar. Cel din urmă a fost reclasificat, iar Graur s-a ales doar cu o amendă.

Potrivit declarației de avere și interese personale pentru anul 2022, sursele de venit ale procurorului au fost din salariu. Acesta a ridicat 238.000 de lei (un salariu de aproximativ 19.800 de lei lunar). Un membru al familiei sale a primit un transfer din Franța (ca remitențe) în valoare de 2.000 de euro. Familia Graur are în proprietate un apartament cu o suprafață de 58,3 metri pătrați, care a fost achiziționat în 2021 cu 721.000 de lei. În declarație se regăsește și un automobile, este vorba de un Audi produs în 1998 și achiziționat în 2017 cu 4.000 de euro.

Teren primit titlu gratuit, vândut cu sute de mii de lei

Iurie Bejenaru a îmbrăcat mantia de judecător la 14 aprilie 1994, fiind integrat la Judecătoria Buiucani, municipiul Chișinău. La 20 mai 2003 a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă concomitent cu numirea în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău pentru un termen de 4 ani. La 9 septembrie 2004 a fost numit în funcția de președinte al Judecătoriei Buiucani, municipiul Chișinău pentru un termen de 4 ani.

Din iulie 2008 s-a integrat în lista magistraților Curții Supreme de Justiție, iar în martie curent a părăsit sistemul în baza cererii de demisie. Jurnaliștii Anticoruptie.md au prezentat pe îndelete în ancheta „Fugarii de la CSJ. Cu ce averi pleacă judecătorii Curții Supreme”, averile obținute și cauzele examinate de către magistrații „fugari”, inclusiv ale magistratului Iurie Bejenaru. 

În timpul audierilor în fața membrilor Comisiei Pre-Vetting, candidatul încris în concursul pentru ocuparea funcției de membru în CSM a fost întrebat despre modul în care în anul 2007 a dobândit un teren de 0,06 ha în orașul Durlești din municipiul Chișinău. Judecătorul a motivat că în acea perioadă locuia într-un apartament cu o suprafață locuibilă de 41,3 mp, spațiu insufficient pentru cele patru personae care locuiau atunci la acea adresă: candidatul, soția, fiul și mama acestuia. Din acest motiv a înaintat o cerere de îmbunătățire a condițiilor de trai la Consiliul local Durlești, care a și fost acceptată, respectiv s-a ales cu titlu gratuity cu un teren pentru construcții. Cu toate acestea, magistratul nu a inițiat nici o construcție acolo motivând că nu a avut resurse financiare, dar a vândut terenul în 2016 cu un preț de 300 mii lei. De altă parte, „Comisia nu a considerat convingător faptul că candidatul nu și-a putut construi o casă din cauza lipsei de mijloace financiare suficiente, având în vedere resursele sale financiare (inclusiv veniturile totale ale acestuia și ale soției în perioada 2007-2015 în valoare de 3.743.765 MDL)”.

Comisia a precizat că în baza hotărârilor emise de Consiliul local Durlești au fost deschise două dosare penale. Mai exact, 114 persoane ar fi obținut în mod fraudulos drept de proprietate asupra unor terenuri.  Bejenari a răspuns că nu a fost implicat în niciunul dintre dosare.

În cadrul audierii Comisia a semnalat dubii serioase cu privire la modalitatea de dobândire de către părinții magistratului a unei case de 101 mp și a unui teren de 0,06 ha din municipiul Chișinău, bunuri moștenite în 2016 de către judecător și care se regăsește în ultima declarație de avere și interese personale depusă la ANI pentru anul 2022. Proprietatea ar fi fost achiziționată de părinții săi în anul 2008 cu 1.036.661 lei, în timp ce venitul burt înregistrat de aceștia  în perioada 1994-2008 era de 34.125 lei. Prin urmare, a constatat Comisia, „ venitul părinților candidatului nu ar fi putut acoperi achiziționarea acestor imobile, ceea ce ridică îndoieli cu privire la sursa venitului și modalitatea de achiziție a acestor bunuri imobile”.

Comisia s-a interesat și despre cheltuielile făcute de magistrat la petrecerile fiului său, nunta și botezul nepotului, care nu au fost indicate în declarația de avere și interese peronale. Candidatul a menționat că nu a inclus aceste cheltuieli din greșeală, însă nu a uitat să informeze Comisia despre asta.

„Comisia a considerat în special că candidatul a omis în mod repetat să declare donații în modul prevăzut de lege și că sumele erau substanțiale, în speță depășind 862.000 MDL. Astfel, Comisia a concluzionat că există o îndoială rezonabilă cu privire la conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute în legislația cu privire la declararea averii și a intereselor personale”, a concluzionat Comisia asupra acestei abateri.

Totodată, magistratul nu și-ar fi declarat abținerea de la examinarea cauzelor în care părțile au fost reprezentate de avocați cu care candidatul a avut o prietenie de lungă durată.

Venituri și donații nedeclarate

Ana Tipa s-a aflat pe lista candidaților remisă de Parlament în adresa Comisiei, la 5 mai 2023, în vederea evaluării pentru funcția de membru în CSM. Tipa a absolvit în 2023 Institutul Național al Justiției. Candidata a activat ca asistent judiciar la Judecătoria Chișinău în anii 2018 – 2021. De asemenea, în anii 2013 – 2018 a activat ca grefier la Judecătoria Botanica, mun. Chișinău și anterior, în perioda anilor 2008 – 2013, ca grefier la Judecătoria Telenesti.

În cadrul audierilor membrii Comisiei au avut întrebări legate de faptul că în perioada 2014-2016, când era în concediu de îngrijire a copilului, Ana Tipa nu a depus declarații de venit. Candidata a explicat că voia să facă acest lucru în momentul în care a revenit la muncă, dar angajatorii nu i-au emis semnătura electronică. Lipsa semnăturii electronice a fost și motivul nedepunerii declarației de avere pentru anul 2019. 

De altfel, candidata a omis să indice în declarațiile anuale din 2012 și 2013 despre zece conturi bancare ale soțului, dar și o donație din partea tatălui ei în sumă de 4.000 de euro, bani folosiți pentru un apartament aflat în construcție. Explicația candidatei s-a limitat la faptul că, despre conturile soțului nu știa nimic și că a aflat de ele doar atunci când a fost întrebată de comisie.  În 2020 a păstrat în secret și conturile sale bancare. O parte din economiile din conturile bancare ar fi fost declarate ca salariu, s-a îndreptățit Tipa. Candidata a mai susținut că donația în sumă de 4.000 euro de la tatăl ei a fost inclusă în suma de 10.000 de euro primită de la soțul ei în cadrul procedurilor de divorț. Ea a confirmat că soțul ei i-a plătit suma de 10.000 euro, dar a insistat în mod repetat că donația în sumă de 4.000 de euro a fost inclusă în acea plată, deși nu a putut explica cum a fost posibil acest lucru.

Având în vedere faptele examinate, Comisia a decis că Tipa nu întrunește criteriile de integritate întrucât s-au constatat dubii serioase cu privire la respectarea de către candidată a criteriilor de integritate etică și financiară și, astfel, nu promovează evaluarea.

Amintim că pe 1 august 2023, CSJ a anulat 21 de decizii de nepromovare a candidaților la funcții în CSM și CSP, după cum urmează: Angela Popil, Vladislav Holban, Alexei Panis, Anatolie Gîrbu, Veronica Cupcea, Alexandru Rotari, Stanislav Sorbalo, Valentin Caisin, Ion Chirtoacă, Vitalie Codreanu, Vitalie Stratan, Angela Bostan, Aureliu Postică, Victor Sandu, Nicolae Șova, Aliona Miron, Cristina Gladcov, Tatiana Chiriac, Ecaterina Buzu, Mihail Bușuleac și Sergiu Osoianu, și a dispus reevaluarea acestora de către Comisia Pre-Vetting. 

În data de 8 septembrie curent, Comisia a anunțat că a inițiat procedura de reevaluare. Comisia anticipa la acel moment că evaluarea reluată a celor 21 de candidați ar putea fi finalizată în câteva luni, având în vedere necesitatea asigurării unei analize complete a tuturor faptelor relevante și unui proces echitabil și transparent pentru toți candidații.

 

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. „Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.