Guvernarea actuală a declarat reforma justiției și lupta anti-corupție drept priorități-cheie. Deși aceste domenii au mai fost incluse printre prioritățile altor guverne anterioare, fără rezultate deosebite, contextul politic actual și abordarea, dar și accentele cu privire la aceste priorități, dau speranțe pentru rezultate importante durabile, cu condiția că declarațiile se vor traduce în acțiuni, se arată într-un editorial semnat de Nadejda Hriptievschi, fondatoare și Directoarea Programului Justiție și Drepturile Omului la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) în cadrul buletinului de politică externă al APE/FES. 

Avem o majoritate parlamentară stabilă și o președintă cu viziuni similare în aceste domenii. Orice reformă în justiție necesită timp, de aceea coincidența mandatelor și stabilitatea parlamentară și guvernamentală, cel puțin pentru următorii patru ani, sunt factori deosebit de importanți pentru succesul reformelor. E important de gândit bine acțiunile de reformă, nici în grabă, dar nici prea încet, și de asigurat o implementare bună, ultima fiind problema practic a tuturor reformelor anterioare.

Abordarea reformei justiției și luptei anti-corupție, cu accente combinate atât pe instituții, cât și pe factorul uman/personalul din justiție și instituțiile anti-corupție, cel puțin așa cum putem deduce din proiectul Planului de Acțiuni al Guvernului pentru 2021-2022, sunt de asemenea promițătoare. Depinde însă cum vor fi implementate acțiunile planificate.

Acțiuni importante de viitor

Printre acțiunile cele mai importante din justiție și anticorupție anunțate de Guvern sunt modificările constituționale cu privire la sistemul judiciar, revizuirea rolului Curții Supreme de Justiție (CSJ) și crearea unui mecanism eficient de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.   

La 23 septembrie 2021, Parlamentul a adoptat Legea nr. 120 privind modificarea Constituției cu privire la judiciar, care va intra în vigoare la 1 aprilie 2022. Printre cele mai importante modificări se numără excluderea termenului inițial de numire a judecătorilor pentru cinci ani, judecătorii urmând a fi numiți de la bun început până la atingerea plafonului de vârstă. Această modificare trebuie să contribuie la consolidarea independenței judecătorilor, eliminând potențialele căi de influență, în special ierarhică, asupra noilor judecători în primii ani de carieră.

A fost exclusă numirea judecătorilor CSJ de către Parlament, urmând ca toți judecătorii să fie numiți în funcție de către Președintele țării, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), cu posibilitatea de a respinge o singură dată candidatura propusă de CSM. Această modificare exclude o pârghie importantă de influență din partea politicului asupra sistemului judiciar și ar trebui să contribuie la consolidarea independenței atât a judecătorilor de la CSJ, cât și a întregului sistem.

A fost modificată componența și modul de numire a membrilor CSM. Și anume, au fost excluși membrii de drept ai CSM (ministrul Justiției, Procurorul General și Președintele CSJ). CSM va fi compus din 12 membri, dintre care șase judecători și șase persoane care se bucură de o înaltă reputație profesională și integritate personală, cu experiență în domeniul dreptului sau în alt domeniu relevant, care nu activează în cadrul organelor puterii legislative, executive sau judecătorești și nu sunt afiliate politic. Membrii judecători din CSM vor fi aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor, reprezentând toate nivelurile instanțelor judecătorești, iar ceilalți membri vor fi numiți de Parlament prin concurs, în baza unei proceduri transparente, conform principiului meritocrație , cu votul a trei cincimi din deputații aleși.

Necesitatea unei voințe conjugate

Modificările constituționale adoptate la 23 septembrie 2021 sunt importante și au potențialul să contribuie esențial la consolidarea independenței și responsabilizarea sistemului judecătoresc. Succesul acestora însă depinde în mare măsură atât de voința politică, cât și de sistemul judiciar. Aceste modificări au fost pe agenda publică cel puțin din 2015.

De două ori anterior Parlamentul a eșuat să le adopte, ceea ce reprezenta un semnal clar de lipsă a voinței politice de a exclude câteva pârghii importante de influență asupra judecătorilor. Adoptarea acestor modificări chiar la început de mandat denotă o voință clară politică de a consolida independența justiției. Acest mesaj însă necesită a fi susținut în continuare și demonstrat atât în procesul de elaborare și adoptare a modificărilor la legislație pentru a implementa modificările constituționale, cât și, poate cel mai important, prin organizarea unui concurs veritabil de către Parlament pentru numirea membrilor non-judecători din CSM. Aici probabil e cazul de făcut o paranteză.

Până la intrarea în vigoare a modificărilor constituționale (1 aprilie 2022), Parlamentul urmează să numească trei profesori de drept în cadrul CSM conform legislației actuale, deoarece în prezent doar o profesoară de drept este membră a CSM, a cărei mandat expiră la mijlocul lui decembrie, iar ceilalți doi profesori și-au depus demisia anterior. Fără profesorii membri ai CSM, ultimul riscă să nu aibă cvorum, având în vedere încheierea în timpul apropiat a mandatului unor membri judecători.

Cel mai important însă factor pentru succesul modificărilor constituționale este voința din sistemul judecătoresc. Judecătorii au acum o ocazie unică să își consolideze independența, în primul rând prin comportament individual exemplar, și în al doilea rând, prin alegerea unor judecători demni în CSM și în colegiile afiliate CSM: Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor, Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor și Colegiul Disciplinar.

Primele două colegii nu sunt funcționale în prezent din cauza lipsei membrilor. Adunarea General a Judecătorilor este preconizată pentru 3 decembrie 2021. Conform modificărilor legislative recente, judecătorii nu vor mai alege un număr egal de judecători de la fiecare nivel de jurisdicție pentru CSM, ci vor alege patru judecători din prima instanță, unul de la curțile de apel și unul de la CSJ.

De asemenea, pentru prima dată, judecătorii candidați pot face campanie. Acest lucru ar trebui să permită judecătorilor o alegere mai informată și să contribuie la alegerea unor judecători-membri corecți și cu aptitudini potrivite pentru funcțiile respective. Aceste lucruri evident pot să se întâmple doar dacă există o masă critică de judecători corecți, integri și profesioniști, care își doresc cu adevărat să fie și independenți și responsabili, și, respectiv, aleg colegi demni de a-i reprezenta în organele de autoadministrare judecătorească.

În caz contrar, modificările enumerate mai sus nu vor avea niciun impact practic sau vor avea un impact fie foarte modest, fie întârziat. Un CSM corect și independent este esențial pentru orice reforme și, invers, dacă nu este independent și corect, constituie piedica cea mai mare pentru orice reformă. La fel și colegiile, dacă acestea nu activează corect, nu putem avea promovări bazate pe merit, nici responsabilizarea judecătorilor ce încalcă legea.

Reformarea CSJ este o altă reformă esențială ce urmează a fi promovată în prima jumătate a anului viitor, conform Planului de Acțiuni al Guvernului. Reforma preconizată implică revizuirea competențelor CSJ pentru a o transforma într-o instanță de casație în vederea asigurării uniformizării practicii judiciare. Această reformă este importantă având în vedere rolul CSJ în cadrul sistemului judecătoresc și lacunele în activitatea acesteia de mai mulți ani. Nicio reformă în justiție nu va avea succes dacă CSJ nu va asigura o practică judiciară corectă și uniformă.

Evaluarea externă, o provocare imensă

Crearea unui mecanism de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor este probabil cea mai discutabilă și complicată reformă din Planul de Acțiuni al Guvernului pentru 2021-2022. Crearea și implementarea unui asemenea mecanism poate avea loc doar în circumstanțe excepționale, când alte mecanisme nu sunt eficiente, și urmează a fi foarte bine justificată și conformă standardelor constituționale și europene.

Complexitatea și durata de implementare a unui atare mecanism depinde în mod special de criteriile de evaluare și numărul persoanelor evaluate, precum și de numărul și performanța organelor/ autorităților implicate. În 2019, Guvernul condus de actuala președintă, a inițiat un mecanism similar care urma a fi revizuit conform opiniei Comisiei de la Veneția, inclusiv a fi supus consultărilor suplimentare. Lecțiile de atunci par a fi luate în calcul de actuala guvernare, după cum rezultă din declarațiile și acțiunile întreprinse până acum.

Spre exemplu, ministrul Justiției a declarat că elaborarea unui atare mecanism va fi desfășurată în strânsă colaborare cu partenerii de dezvoltare, aceștia urmând a participa activ prin susținerea implementării mecanismului, inclusiv prin delegarea sau susținerea financiară pentru implicarea experților străini.

De asemenea, s-a accentuat intenția de a consulta atât conceptul, cât și proiectul de lege conform rigorilor legislației, asigurând astfel o participare veritabilă a tuturor subiecților interesați. De altfel, Ministerul Justiției deja a anunțat colectarea sugestiilor cu privire la conceptul evaluării externe a judecătorilor și procurorilor, până la 5 noiembrie 2021 inclusiv. După aceasta ar trebui să urmeze consultarea publică a proiectului conceptului evaluării externe a judecătorilor și procurorilor. Implicarea tuturor subiecților interesați la etapa consultării proiectului conceptului de evaluare externă este deosebit de importantă pentru a asigura elaborarea unui concept adecvat și realizabil într-o perioadă de timp rezonabilă.

Planul de Acțiuni al Guvernului include și alte acțiuni importante din domeniul justiției și anticorupție. Cred însă că cele trei direcții de reformă enunțate mai sus au potențialul cel mai mare de impact, atât pozitiv, cât și negativ, în funcție de cum vor fi implementate.

La fel, în prezent, au loc diferite procese care au potențialul de a influența procesul de implementare a reformelor anunțate în justiție și anticorupție, cum ar fi alegerile apropiate în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, urmărirea penală a Procurorului General-suspendat și alte cauze de rezonanță, modul în care Autoritatea Națională de Integritate va implementa recentele modificări legislative cu privire la integritate. Aceste procese urmează a fi monitorizate și analizate în paralel cu reformele anunțate.