Rezultatele alegerilor parlamentare din 2025 transmit un mesaj limpede: Moldova nu mai poate fi percepută ca un teren cedat narativelor și influențelor rusești. Cu peste 50,2% din voturi pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), cetățenii și-au reafirmat opțiunea europeană, demonstrând că integrarea în UE nu este un trend trecător, ci o alegere strategică și conștientă, consideră Laurențiu Pleșca, coordonator de programe, German Marshall Fund, într-o analiza a fost publicată în buletinul de politică externă al FES/APE.

Campania PAS, centrată în jurul idealului european, a consolidat această orientare prin imaginea Moldovei ca „cetate asediată”, amenințată din exterior, dar rezilientă și capabilă să se apere, mobilizând astfel electoratul pro-european atât în zonele tradițional contestate, în capitală, cât și în diaspora.

Participarea record față de orice al scrutin parlamentar – cu peste 1,57 milioane de votanți (dintre care aproape 277 mii în afara țării) – conferă scrutinului legitimitate și confirmă maturitatea democratică a alegătorilor, chiar dacă opoziția pro-rusă, în special Blocul Patriotic și grupările apropiate lui Șor, au încercat să conteste rezultatele prin acuzații de fraudă și proteste.

Mobilizarea pro-europeană și rolul diasporei

Mobilizarea electoratului pro-european a depășit așteptările, în special în capitalele raionale din nord și în diaspora. Pentru prima dată, PAS a câștigat teren în raioane tradițional pro-ruse, precum Drochia, Fălești sau Soroca, semnalând o schimbare structurală a preferințelor politice. Diaspora, cu peste 216.000 de voturi pentru PAS, a fost unul dintre factorii decisivi, arătând că moldovenii plecați nu doar că urmăresc evoluția țării, ci au și un impact real asupra rezultatelor electorale, așa după cum bine am văzut și la scrutinele precedente.

În paralel, participarea extrem de redusă a cetățenilor moldoveni din Federația Rusă, de doar 4.100 de voturi, evidențiază limitele strategiei pro-ruse de influențare a alegerilor. Chiar dacă anterior au existat înregistrări prealabile masive, organizarea transportului alegătorilor și încercările de mobilizare prin rețele clientelare și propaganda online s-au dovedit ineficiente. Acest eșec nu este izolat, pentru că el reflectă aceeași tendință observată și în țară, unde schemele de cumpărare a voturilor și influențarea prin presiuni sau mijloace ilegale nu au mai produs același efect ca în 2024.

Rezultatul confirmă faptul că electoratul moldovean, inclusiv diaspora, a devenit mult mai vigilent, conștient de tentativele de manipulare și capabil să prioritizeze opțiunile politice pe criterii reale de reformă și orientare europeană. În acest context, narativele proruse, corupția electorală și rețelele clientelare își pierd credibilitatea și capacitatea de a destabiliza procesul democratic, consolidând astfel reziliența Moldovei împotriva ingerințelor externe.

Deși victoria este categorică, nu trebuie să neglijăm responsabilitatea care vine odată cu ea. PAS primește un mandat puternic, dar nu este un cec în alb. O mare parte a electoratului a votat nu atât pentru programul partidului, cât pentru stabilitate și respingerea alternativelor compromise.

Reformele promise trebuie să fie vizibile rapid: de la justiție, unde cetățenii așteaptă condamnări și dosare rezolvate, până la reforma administrativteritorială și consolidarea guvernării locale în raioanele marginalizate. Dialogul cu UTA Găgăuzia și cu cetățenii din regiunea transnistreană trebuie să fie prioritară în următoarea perioadă pentru a declanșa procesele de decriminalizare a fenomenului corupției politice la Comrat dar și cel de reintegrare cu Tiraspolul.

Mai mult, dincolo de reforme și presiunea integrării europene, Republica Moldova are nevoie și de o agendă de reconciliere națională. Polarizarea politică și geopolitică a divizat societatea timp de decenii, de aceea este nevoie de dezbateri pe marele teme care macină societatea, iar aceasta include și angrenarea în discuții a opoziției parlamentare și extraparlamentare.

Fragmentarea opoziției și limitele unei alternative reale

Blocul Patriotic care reunește figuri consacrate ale vechiului sistem precum fostul președinte socialist Igor Dodon, fostul președinte comunist Vladimir Voronin, ex-premierul Vasile Tarlev și fosta bașcană a UTA Găgăuzia, Irina Vlah, toți foști politicieni în politica mare, a obținut 24,2% din voturi. Deși procentul pare semnificativ la prima vedere, el reflectă mai degrabă limitele reale ale influenței pro-ruse în capitală și în nordul țării (doar în UTA Găgăuzia avem o situație neschimbată). Rezultatul indică o uzură clară a vechilor elite și confirmă că electoratul caută alternative noi și reformatoare, capabile să livreze rezultate concrete, în loc să se lase mobilizat doar de nume sonore sau de retorica tradițională pro-rusă. Practic, Blocul Patriotic nu a reușit să atingă bazinul electoral tradițional, semnalând o pierdere structurală de sprijin și o capacitate redusă de a influența decisiv viitoarele negocieri parlamentare.

Blocul „Alternativa”, cu 7,96%, condus de figuri precum primarul Chișinăului, Ion Ceban, fostul candidat la prezidențiale Alexandr Stoianoglo, Mark Tkaciuk și fostul premier Ion Chicu, nu a reușit să se impună ca o alternativă relevantă în fața PAS. Rezultatele sugerează că alianțele pragmatice, construite din personalități cu trecut politic ambiguu, nu mai mobilizează electoratul în același mod, iar unele voci susțin că Mișcarea Alternativa Națională (MAN) ar fi putut obține un scor mai bun dacă ar fi participat independent, ținând cont de performanța slabă la alegeri în Chișinău comparativ cu victoria lui Ceban din primul tur la alegerile locale din 2023.

Partidul Nostru, cu un scor de 6,2%, reflectă existența unei nișe de alegători nemulțumiți de opțiunile dominante și aflați în căutarea unor formule politice percepute drept „anti-sistem” sau mai apropiate de problemele locale. Totuși, rezultatele sub așteptări, inclusiv în nordul țării unde formațiunea are primari și rețele locale, sugerează că simpla prezență în teritoriu nu mai garantează sprijin electoral.

Un caz aparte este „Democrația Acasă”, care a trecut pragul electoral cu 5,62% și reprezintă fenomenul „partidului surpriză” la aceste alegeri. Succesul său a fost alimentat de o campanie digitală bine orchestrată, evidențiată și de investigațiile jurnalistice, similară modelelor recente de la alegerile prezidențiale și parlamentare din România.

Totuși, chiar și cu vizibilitatea sa online, partidul nu dispune de structuri solide pe teren, ceea ce limitează impactul său real asupra configurației parlamentare. În ansamblu, fragmentarea opoziției pro-ruse și nu numai, combinată cu consolidarea votului proeuropean, oferă PAS oportunitatea de a guverna cu un mandat clar și de a-și extinde impactul în raioanele unde mesajele pro-europene au fost mai greu de transmis în trecut.

Totodată, rezultatele indică că forțele pro-ruse rămân active, dar dispersate și fără coeziunea necesară pentru a contesta rezultatul sau a bloca reformele majore. Aceste lucru eliberează locul pentru partide pe electoratul de centru, dar și partide noi care și-au concentrat atenția în această campanie la probleme punctuale și nu la provocările sistemice evidențiate de partidele mai mari.

Moldovenii au trecut cu brio testul rezilienței democratice

În cele din urmă, acest scrutin arată că Moldova nu mai poate fi subiect de experimente geopolitice. Cetățenii au demonstrat reziliență, iar structurile statului, susținute de comunitatea internațională, au dovedit că pot contracara manipulările externe. Victoria PAS nu este doar un succes electoral, ci un semnal pentru Europa: Moldova poate fi un partener stabil și o punte de rezistență democratică în regiunea extinsă a Mării Negre.

Acest succes pro-european nu este doar o victorie internă, ci și un reper geopolitic pentru întreaga regiune. Este o dovadă că un stat mic, aflat într-o zonă tensionată, poate construi mecanisme de reziliență democratică care protejează votul cetățenilor și mențin stabilitatea politică pe traiectoria europeană, chiar și în contextul unui război la graniță.

Investițiile internaționale în instituții critice precum Centrul pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării sau Agenția Națională pentru Securitate Cibernetică s-au dovedit eficiente, demonstrând că structurile statale pot face față amenințărilor hibride și pot asigura securitatea electorală și stabilitatea politică pe termen lung.

Din punct de vedere economic și politic în regiune, Moldova este relevantă pe mai multe planuri. Pe de o parte, datorită graniței lungi cu Ucraina și regiunii Transnistria, unde se află trupe rusești, există riscul deschiderii unui al doilea front dacă Moldova ar cădea din nou sub controlul politic al Rusiei.

În acest context, angajamentul clar față de integrarea europeană și sprijinul pentru Ucraina sunt esențiale pentru situația regională. Pe de altă parte, Moldova servește drept laborator pentru testarea tacticilor de destabilizare rusești, deoarece are o populație europeană importantă și o treime din cetățeni trăiesc în diaspora, deținând pașapoarte europene. Astfel, Rusia poate testa diverse narațiuni și interferențe hibride care apoi sunt răspândite în întreaga Europă.

Ce reținem din aceste alegeri?

Rezultatul alegerilor recente confirmă reziliența societății moldovenești. În pofida crizelor multiple – de la provocările de securitate generate de invazia rusă în Ucraina, la criza energetică și dificultățile economice interne –cetățenii au rămas vigilenți și au făcut o alegere clară. Presa independentă și societatea civilă au avut un rol decisiv, asigurând accesul publicului la informații corecte și limitând impactul manipulărilor.

Pentru PAS, victoria și consolidarea sprijinului electoral deschid două direcții majore. Prima ține de planul extern, accelerarea și implementarea pachetului complet de reforme necesare în procesul de preaderare la Uniunea Europeană. A doua este de natură internă și vizează reducerea decalajelor dintre regiuni, în special în nordul țării, în proximitatea Transnistriei, dar și în UTA Găgăuzia, unde atașamentul față de Rusia rămâne puternic. Populația din aceste zone trebuie să resimtă concret beneficiile apropierii de UE, prin îmbunătățirea condițiilor economice și sociale.

Capacitatea Moldovei de a rămâne pe traiectoria europeană și de a contracara acțiunile hibride ale Rusiei, de la cumpărarea de voturi la campanii de dezinformare și finanțarea protestelor, demonstrează maturizarea instituțiilor statului și implicarea responsabilă a cetățenilor. Experiența Moldovei devine, astfel, o lecție relevantă și pentru statele membre ale Uniunii Europene, care au nevoie să își consolideze propriile democrații în fața acelorași amenințări hibride.