Asociația „Juriștii pentru Drepturile Omului” a obținut o victorie importantă în instanță împotriva Inspectoratului General al Poliției (IGP), care a refuzat să ofere informații de interes public. Cererea inițială, depusă în mai 2024, includea solicitarea unor liste nominale cu angajații care au beneficiat de sporuri și premii, sancțiuni disciplinare sau deplasări peste hotare, precum și detalii privind cheltuielile pentru acestea, informații,  pe care instituția este obligată, prin lege, să le furnizeze. Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a dispus la 6 noiembrie 2024 obligarea IGP de a elibera aceste date. Totodată, IGP va suporta și cheltuieli de judecată în valoare de 7280 lei.

La data de 2 iulie curent, Asociația „Juriștii pentru Drepturile Omului” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției (IGP). Decizia a fost luată după ce instituția a refuzat să furnizeze datele cerute. Informațiile de interes public, solicitate de către Asociația „Juriștii pentru Drepturile Omuui” în conformitate cu prevederile art. 34 din Constituția Republicii Moldova, Legii privind accesul la informațiile de interes public nr.148/2023 și Convenției pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăților fundamentale (art. 10) includeau: lista angajaților IGP care au primit sporuri, premii și suplimente salariale, detalii despre funcționarii sancționați disciplinar, numele celor aflați la limita de vârstă pentru pensionare, dar care activează încă, și informații privind cheltuielile pentru deplasările externe. În plus, au fost cerute link-uri către rapoartele financiare și detalii despre achizițiile publice ale instituției.

Inspectoratul General al Poliției (IGP) a justificat refuzul de a furniza informațiile solicitate de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” susținând că organizația „solicită prezentarea unui volum excesiv de informații, fără a indica temeiul legal și legătura cauzală dintre informația solicitată, care în mare parte conține date cu caracter personal ale subiectului de date, cu obiectul litigiului”, invocând prevederile Legii nr. 133/2012 privind protecția datelor cu caracter personal.

Un alt motiv invocat de IGP a fost faptul că „Codul Muncii indică că la transmiterea datelor personale ale salariatului, angajatorul este obligat să nu comunice unor terți datele personale ale salariatului fără acordul scris al acestuia”.

La 6 noiembrie 2024, magistrata Lucia Bagrin de la Judecătoria Chișinău a admis acțiunea înaintată de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Inspectoratului General al Poliției (IGP). În hotărârea sa, instanța a constatat că refuzul IGP de a furniza informațiile solicitate în cererea nr. 518/2024 din 31 mai 2024 a fost nejustificat și a dispus anularea răspunsului negativ oferit de instituție pe 12 iunie 2024.

Judecătoarea Bagrin a obligat Inspectoratul General al Poliției să elibereze informațiile cerute, subliniind că acestea reprezintă date de interes public. 

„Acțiunea în contencios administrativ a reclamantei Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” împotriva Inspectoratului General al Poliției privind obligarea

furnizării informației solicitate, se admite. Se anulează răspunsul Inspectoratului General al Poliției din 12 iunie 2024. Se obligă Inspectoratul General al Poliției să elibereze reclamantei Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului” informația solicitată prin cererea nr.518/2024 din 31 mai 2024”, se arată în decizia instanței. 

Hotărârea instanței prevede și obligarea Inspectoratului General al Poliției de achitare a sumei de 7.280 de lei către Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului”, reprezentând cheltuieli de judecată.

Avocatul Vasili Ciuperca, care a reprezentat AO „Juriștii pentru Drepturile Omului” în litigiul cu IGP, a explicat că informațiile solicitate sunt, prin lege, de interes public și accesibile oricărei persoane, fie cetățean, fie contribuabil.

„Orice cetățean are dreptul să fie informat despre modul în care se gestionează banul public sau se administrează domeniul public. Solicitarea noastră vizează, de exemplu, salarizarea funcționarilor publici, nu salariul de bază, ci premiile și adaosurile. Scopul este să verificăm dacă există un dezechilibru, eventual abuzuri sau derapaje în aceste plăți. În spațiul public s-a discutat frecvent despre salariile exorbitante ale unor conducători de instituții publice, care sunt inechitabile în raport cu veniturile cetățenilor obișnuiți. Ne dorim să verificăm dacă există un echilibru în acest sens.”

De asemenea, avocatul a subliniat că printre informațiile cerute se numără și lista nominală a angajaților Inspectoratului General al Poliției (IGP) care ocupă funcții publice și care au fost sancționați disciplinar, cu menționarea sancțiunilor aplicate.

„Scopul nostru nu este să intrăm în detalii personale, ci să analizăm cât de frecvent sunt inițiate proceduri disciplinare, care este finalitatea acestora și ce sancțiuni sunt aplicate,” a explicat Ciupercă.

Un alt subiect de interes a fost lista nominală a angajaților IGP care au atins limita de vârstă pentru pensionare, dar care încă dețin funcții publice.

„Această solicitare urmărea să clarifice dacă funcționarii publici care au atins limita de vârstă pentru pensionare continuă să își exercite atribuțiile și dacă acest lucru este justificat,” a adăugat avocatul.

Solicitarea înaintată IGP a fost transmisă după intrarea în vigoare în ianuarie curent a noii Legi privind accesul la informații de interes public. Acest act normativ introduce schimbări esențiale, extinzând semnificativ drepturile cetățenilor și jurnaliștilor de a accesa informațiile de interes public.

Juristul Centrului de Investigații Jurnalistice, Sergiu Bozianu, a explicat că una dintre cele mai importante noutăți este extinderea categoriilor de furnizori obligați să ofere informații. Pe lângă instituțiile publice, sunt incluse acum și companiile care prestează servicii publice, precum cele din sectoarele gazelor naturale, energiei electrice și termice, dar și organizații din domeniul justiției, cum ar fi Uniunea Avocaților și Uniunea Executorilor Judecătorești.

Legea elimină și condiția ca informațiile solicitate să fie strict documentate, ceea ce permite accesul publicului la orice informație deținută de entitățile vizate, indiferent de forma sa. Totodată, termenul de răspuns a fost redus la 10 zile calendaristice, cu o posibilă prelungire de 7 zile, în loc de 15 zile lucrătoare, cum era anterior.

Un alt aspect notabil este accesul liber la datele cu caracter personal ale agenților publici, cum ar fi numele, funcția, veniturile, studiile, experiența profesională sau sancțiunile disciplinare nestinse. Aceste informații devin acum accesibile, promovând transparența și responsabilitatea în sectorul public.

Decizia poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Chișinău în termen de 30 de zile de la pronunțare, prin intermediul Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.