Integritatea în justiție, sub lupa experților: „La nivel de legislație, lucrurile sunt bine aranjate, la nivel de implementare, găsim o sumedenie de piedici”

Mariana Colun
19/03/2018
Foto: CIJM

Autoritatea Națională de Integritate nu este funcțională de mai bine de doi ani, iar unele instrumente menite să asigure integritatea actorilor din sectorul justiției nu sunt funcționale. Aceste și alte provocări din domeniu au fost abordate în cadrul discuției publice „Integritatea justiției: retrospectiva anului 2017”, organizată joi, 15 martie, de Freedom House și Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM).

În cadrul evenimentului a fost prezentat studiul „Integritatea în Justiție: realizări, provocări, perspective”, în care a fost descrisă evoluția cadrului normativ și instituțional privind integritatea în 2017 și au fost sintetizate dezbaterile publice privind integritatea în justiție organizate pe parcursul anului trecut de Freedom House și CIJM. Lilia Ioniță de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, una dintre autoarele studiului, s-a referit la faptul că, deși sondajele arată că societatea nu are încredere în sectorul justiției, autoritățile nu tratează cu seriozitate datele respective.

Lilia Ioniță și Cornelia Cozonac. Foto: CIJM

„Din 2011, anul când a fost lansată Strategia de Reformă în Sectorul Justiției, Barometrul Opiniei Publice a arătat o fluctuație mare a încrederii în sectorul justiției. În același timp, la comanda Consiliului Superior al Magistraturii, la începutul anului, a mai fost făcut un sondaj privind opinia publică despre sistemul judecătoresc din Moldova. Acest sondaj, făcut la ieșirea din instanțele de judecată, arată că doar 18% din persoanele care au interacționat cu sistemul de justiție au încredere în sectorul respectiv. Din cei care nu au interacționat cu justiția, 16% au încredere în ea. Decalajul e destul de mic și cred că după acest sondaj autoritățile urmau să trateze aceste date și să ia anumite măsuri. Nu am auzit despre lansarea anumitor acțiuni pentru a remedia situația din domeniu”, a subliniat Lilia Ioniță.

„La nivel de legislație, s-ar părea că lucrurile sunt bine aranjate, dar când ajungem la nivel de aplicare, găsim o sumedenie de piedici”

O altă problemă abordată în cadrul studiului ține de nefuncționalitatea unor instrumente menite să asigure integritatea actorilor din sectorul justiției.

„Din 2011 până în 2017 unele prevederi ale legislației, orientate spre asigurarea integrității actorilor din justiție au fost adoptate, altele au fost atacate la Curtea Constituțională și în cazul ăsta vorbesc despre testarea integrității profesionale și verificarea judecătorilor de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS) – două instrumente care au fost declarate neconstituționale. S-a încercat reanimarea primului instrument sub forma testării integrității instituționale, dar s-au instituit mai multe filtre pentru a asigura previzibilitatea acestui instrument. Chiar recent Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a aprobat aceste reguli de desemnare a judecătorilor pentru verificarea planurilor de integritate instituțională, dar deocamdată acest instrument oricum e suspendat. Cât privește verificarea de către SIS a judecătorilor, acest instrument iarăși a fost invalidat de către Curtea Constituțională. Să vedem cum se vor aplica celelalte instrumente. Testarea la poligraf, un alt procedeu de a verifica integritatea candidaților la funcțiile de judecător și procuror, a fost inclusă în legislație din 2012. De atunci și până acum niciun judecător nu a fost testat la poligraf”, a mai remarcat experta.

Lilia Ioniță a făcut referire și la noile instrumente de selecție și evaluare a performanțelor, atât ale judecătorilor, cât și ale procurorilor, față de aplicarea cărora ar exista mai multe semne de întrebare. „Le fel, există probleme la nivelul interacțiunii colegiilor din subordinea CSM și Consiliul propriu-zis, care ia decizia finală privind cariera lor, pentru că s-ar părea că toate criteriile stabilite în regulamente ar fi obiective, că se recomandă cel mai bun candidat selectat de colegii și ulterior ajunge această listă la CSM și ei schimbă opțiunea. E dreptul CSM-ului, pentru că el e organul abilitat constituțional cu această competență. Problema e că CSM nu vrea să-și motiveze deciziile”, a punctat experta.

Mariana Timotin. Foto: CIJM

În replică, Mariana Timotin, membra Consiliului Superior al Magistraturii, prezentă la eveniment, a fost de acord că deciziile CSM nu sunt întotdeauna suficient de bine motivate, dar a dat asigurări că se depun eforturi pentru a schimba lucrurile în bine. „Și în opinia unora dintre noi motivarea deciziilor CSM nu este întotdeauna suficientă, trebuie de lucrat la acest capitol, pentru că atunci când nu este suficient argumentată o decizie, se creează impresia că nu s-a procedat corect”, a declarat Mariana Timotin. Ea a subliniat și rolul inspecției judiciare ca fiind un alt compartiment la care trebuie de lucrat. „Sunt judecători care pe parcursul unui an au mai mult de zece plângeri și Inspecția Judiciară le respinge pe toate sau admite doar una. Nu cred că este normal să existe 19 sesizări și toate să fie respinse. Acum atenția CSM-ului e concentrată pe activitatea acestui organ”, a precizat membra CSM.

Reacțiile autorităților la investigațiile jurnalistice, prea puține, iar accesul la informație, limitat

Un subcapitol al studiului prezentat în cadrul evenimentului s-a concentrat pe reacția autorităților la anchetele jurnalistice și pe comunicarea între reprezentanții sectorului justiției și cei ai societății civile. „Am impresia că dezbaterile organizate anterior de Freedom House în parteneriat cu CIJM, la care au participat cele mai vocale ONG-uri din sectorul justiției și reprezentanții celor mai importante structuri de stat din domeniu, au servit drept platforme de lansare a acuzațiilor și de prezentare a scuzelor. Multe dintre acele declarații ne fac să credem că autoritățile opun rezistență în lupta adevărată cu flagelul corupției. Anterior experții au subliniat implicarea politicului drept impediment în desfășurarea reformelor”, a punctat jurnalista Anastasia Nani, coautoarea studiului privind integritatea în justiție.

În același timp, potrivit ei, autoritățile reacționează inadecvat la investigațiile jurnalistice sau nu reacționează deloc. „Un exemplu în acest sens este articolul «Judecătorii miliardului furat». Autoarea investigației a fost invitată la CSM pentru a avea discuții pe marginea anchetei. Ce s-a întâmplat acolo - au fost, de fapt, lecții adevărate de jurnalism pentru o mică eroare care a fost înlăturată imediat. În realitate, au lipsit rezultatele unei anchete interne în sistemul judecătoresc, pentru că CSM atunci își asuma să facă o investigație proprie a celor descrise în material. Noi până astăzi așteptăm rezultatele acelei investigații interne”, a declarat Anastasia Nani.

Ea a subliniat că în 2017 jurnaliștii de investigație au întâlnit piedici în redactarea articolelor despre integritatea actorilor din justiție, pentru că la un moment dat a dispărut câmpul de căutare după nume a persoanelor implicate în procesele de judecată de pe portalul instanțelor. Și Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice (CIJM), a remarcat limitarea accesului la informație din partea autorităților.

În ultimii ani s-a înrăutățit considerabil situația la capitolul accesului la informație. La fiecare a doua solicitare de informație primim răspuns evaziv, din care practic nu putem folosi nimic”, a spus Cornelia Cozonac. Ea a subliniat faptul că societatea și-a pierdut încrederea în justiție, astfel încât jurnaliștii devin ultima „instanță” prin care cetățenii își pot face dreptate. „Oamenii sunt destul de atenți la ceea ce se întâmplă în organele de stat și au foarte multe plângeri. Nu știu câte ajung la organele de drept, dar la ziariști vin foarte multe. Ori de câte ori am făcut investigații în baza sesizărilor cetățenilor, am constatat încălcări grave, cazuri de corupție. De multe ori cetățenii, atunci când scriu plângeri în adresa CNA sau Procuraturii Anticorupție, ni le trimit și nouă, ceea ce înseamnă că nu au încredere deplină în organele de justiție”, consideră președinta CIJM.

Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, a ținut să sublinieze că angajarea unui ofițer de presă la Procuratura Anticorupție va facilita accesul prompt la informații de interes public, atât despre anchetele în curs de derulare, cât și despre cauzele expediate deja în judecată. „În viitorul cât de apropiat sper să lansăm prima versiune a site-ului Procuraturii Anticorupție, care inițial va fi una foarte simplă”, a mai adăugat Viorel Morari.

Artur Gurău, director executiv la agenția Granat, a prezentat o nouă platformă informațională - justice.pman.md, care își propune să creeze poduri de comunicare între cetățeni, reprezentanții mass-media, ai societății civile și reprezentanții autorităților. Astfel, cetățenii sunt chemați să vină cu idei pentru soluționarea problemelor cheie cu care se confruntă sectorul justiției. Ulterior acestea se vor discuta și vor lua forma unor proiecte sau inițiative care vor fi propuse autorităților.

Autoritatea Națională de Integritate, în continuare nefuncțională

O altă temă abordată de reprezentanții sectorului Justiției și membrii societății civile vizează activitatea Autorității Naționale de Integritate (ANI), care de aproape doi ani nu este funcțională. „ANI este o instituție foarte firavă acum, care încearcă să se pună pe picioare de doi ani și ceva. Noi încă nu avem regulamentul de selecție a inspectorilor de integritate”, a subliniat Lilia Ioniță.

Lilian Chișcă (centru). Foto: CIJM

De partea cealaltă, Anatolie Munteanu, Secretar de Stat la Ministerul Justiției, a dat asigurări că regulamentul privind angajarea inspectorilor de integritate din cadrul ANI va fi avizat în cel mai scurt timp. „Chiar azi, ieșind din sediul Ministerului Justiției, am dat ultimele indicații referitor la urgentarea avizării proiectului de regulament privind angajarea inspectorilor de integritate. Eu sper că noi azi-mâine o să avem avizul și o să putem avansa în aprobarea lui”, a precizat Munteanu.

Și Lilian Chișcă, vicepreședintele ANI, s-a arătat optimist vizavi de soarta de mai departe a Autorității. „Dacă ne propunem cel târziu până în luna aprilie să inițiem procedura de concurs pentru funcția de inspector de integritate, care va dura, conform legii, circa o lună și jumătate, noi vom avea în curând asigurată funcționalitatea. În același timp, am venit deja cu propuneri de a iniția rectificări la bugetul alocat Autorității. Sistemul informațional de integritate este funcțional, declarațiile sunt depuse online, odată cu angajarea inspectorilor vor fi puse în funcțiune și module de repartizare aleatorie a dosarelor”, a declarat Lilian Chișcă.

Mariana Colun
19/03/2018

Comentarii