Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, i-a dat câștig de cauză Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului” într-un caz legat de accesul la informații. Procesul a început vara anului curent, atunci când administrația  ÎM „Piața Centrală” a refuzat să pună la dispoziția organizației informații de interes public, pe care legea o obligă să le furnizeze, incluzând  remunerațiile și beneficiile financiare ale personalului de conducere, rapoartele financiare anuale, vizitele oficiale și achizițiile publice ale instituției.

Totodată, în solicitările inițiale ale Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului” se cereau  informații despre rezultatul controlului efectuat de Inspectoratul Controlului Financiar de Stat în perioada 2019-2023, inclusiv raportul de inspecție și eventualele măsuri de corectare a neregulilor. Au fost solicitate și listele cu bunurile imobile și încăperile transmise în locațiune persoanelor fizice și juridice, precum și date despre veniturile obținute din închirierea acestora în ultimii trei ani. În plus, era cerut acces la rapoartele financiare ale instituției pentru anii 2021-2023, informații privind achizițiile publice și deplasările oficiale ale personalului, precum și remunerațiile membrilor consiliului de administrație, al comisiei de cenzori, și al directorului. 

Dat fiind faptul că administrația ÎM „Piața Centrală” a neglijat solicitarea de informații și nu a trimis niciun răspuns, Asociația a fost nevoită să depună, la 2 iulie curent, o cerere în contencios administrativ. Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a examinat cauza în procedură scrisă și, la 18 octombrie 2024, a emis o hotărâre favorabilă Asociației „Juriștii pentru Drepturile Omului”, obligând Întreprinderea Municipală „Piața Centrală” să furnizeze informațiile solicitate.

„Se admite acțiunea în contencios administrativ înaintată de Asociația Obștească „Juriștii pentru Drepturile Omului”. Se obligă Întreprinderea Municipală „Piața Centrală” să furnizeze Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” informația solicitată prin cererea nr. 507/2024 din 31.05.2024”, a menționat în hotărârea sa judecătoarea Cristina Panfil.

Avocatul Vasili Ciuperca, reprezentantul Asociației Obștești „Juriștii pentru Drepturile Omului” în litigiul cu ÎM „Piața Centrală”, ne-a explicat că  Asociația a solicitat să i se furnizeze informațiile referitoare la rezultatul controlului efectuat de Inspecția Financiară, inclusiv eliberarea unei copii a raportului și prescripției. De asemenea, a cerut lista bunurilor imobile transmise în locațiune de către Piața Centrală către persoane fizice și juridice, precum și lista completă a locatarilor. Scopul acestei solicitări este de a identifica persoanele care beneficiază de aceste spații de chirie de la Piața Centrală, pentru a verifica eventuale conflicte de interese și alte abateri.

În plus, a fost solicitată informația privind mijloacele financiare încasate în ultimii ani ca urmare a închirierii acestor bunuri. Aceasta are rolul de a verifica dacă au existat derapaje de la prevederile legale, în special din perspectiva aplicării corecte a prețurilor de închiriere, conform legii bugetului. În cazul unei instituții publice municipale, închirierea ar trebui să se facă cel puțin la prețul minim stabilit de legea bugetului pentru anul respectiv. Toate aceste informații sunt importante pentru a asigura transparența gestionării banilor publici și a domeniului public.

Avocatul a subliniat că, în multe cazuri, solicitantul de informații a obținut câștig de cauză deoarece informațiile al căror acces fusese restricționat trebuiau, de fapt, puse la dispoziția cetățeanului încă de la început. 

„Am fost implicat în mai multe proiecte strategice privind accesul la informații de interes public. De-a lungul timpului, am gestionat peste 50 de cazuri în instanță împotriva diverselor autorități – ministere, instituții publice, întreprinderi municipale, servicii de stat sau procuraturi specializate. În marea majoritate a acestor cazuri, am obținut câștig de cauză. Au fost cazuri care vizau informații declarate drept secret de stat, deși, în realitate, acestea nu aveau cum să fie încadrate legal în această categorie. În astfel de situații, instanțele păreau să închidă ochii și să nu aplice cu strictețe legea. Chiar și așa, în aproximativ 45 din cele 50 de dosare, fie parțial, fie integral, am avut câștig de cauză.”

Ciuperca a mențonat că, în multe situații, autoritățile refuză să ofere informații de interes public fără o bază legală.

„În toate aceste cazuri, instanța a aplicat legea și a responsabilizat furnizorii de informații, obligându-i să le elibereze. Mulți dintre aceștia atribuiau arbitrar, contrar legii, un caracter de informații cu acces limitat unor date care ar fi trebuit să fie publice”, a concluzionat avocatul.

Menționăm că solicitarea adresată ÎM „Piața Centrală” a fost trimisă după intrarea în vigoare în ianuarie curent a noii Legi privind accesul la informații de interes public. Noua lege privind accesul la informații aduce modificări semnificative, extinzând drepturile cetățenilor și ale jurnaliștilor de a obține date de interes public. Potrivit juristului Centrului de Investigații Jurnalistice, Sergiu Bozianu, actul normativ introduce o serie de îmbunătățiri menite să faciliteze accesul la informații, dar și să responsabilizeze furnizorii acestora.

Una dintre cele mai importante schimbări constă în extinderea categoriilor de furnizori obligați să răspundă cererilor de informații. Pe lângă instituțiile publice tradiționale, legea include acum și prestatorii de servicii publice, cum ar fi cei din domeniul gospodăriei comunale sau al serviciilor de decontare, întreprinderile din sectorul gazelor naturale, energiei electrice și termice, precum și organizațiile profesionale din domeniul justiției, precum Uniunea Avocaților și Uniunea Executorilor Judecătorești. Acest lucru înseamnă că cetățenii și jurnaliștii vor avea acces la o gamă mai largă de surse de informații.

O altă modificare esențială privește tipul de informații care pot fi solicitate. Dacă vechea lege prevedea doar accesul la informațiile documentate, noua legislație extinde acest drept, permițând accesul la orice informație deținută de o entitate, chiar dacă aceasta nu este formal documentată.

În ceea ce privește termenele de răspuns, noua lege aduce o reducere semnificativă. Dacă anterior, termenul standard era de 15 zile lucrătoare, cu posibilitatea prelungirii cu încă 5 zile, acum răspunsul trebuie oferit în cel mult 10 zile calendaristice, iar termenul poate fi prelungit doar cu 7 zile suplimentare. Această schimbare scurtează timpul total de așteptare, facilitând astfel obținerea rapidă a informațiilor.

Un alt aspect important privește accesul la datele cu caracter personal ale agenților publici. Noua legislație prevede că accesul la informații precum numele, prenumele, funcția, studiile, experiența profesională, remunerația, conflictele de interese și sancțiunile disciplinare nestinse nu poate fi limitat. Totuși, această prevedere nu se aplică și altor categorii de persoane publice.

Hotărârea judecătorească poate fi contestată în termen de 30 de zile de la pronunțare, iar decizia poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău.