Numărul de nașteri în R. Moldova descrește cantitativ în ultimii ani, lucru confirmat și de datele Biroului Național de Statistică. Pe de o parte migrația, iar de cealaltă parte pandemia sunt factorii primordiali care dictează micșorarea numărului de copii aduși pe lume în țară. 

Familia Gomoja a devenit mai mare în vara anului 2020, după ce Ludmila a adus pe lume cel de-al treilea copil. Chiar dacă emoțiile erau și mai mari la naștere din cauza pandemiei, mama spune că nu a avut timp pentru stresul postnatal. Rutina plină de mișcare a fost catalizată și de programul de studii divers ale celor două fete, una de grădiniță și alta școlară. 

Ion și Ludmila Gomoja au crescut în familii numeroase, a câte patru copii, așa că bucuria venirii pe lume a celor două fete și mai recent a mezinului casei au fost daruri pe care le-au așteptat cu drag. 

Nașterea și criza post-natală 

În dimineața în care a înțeles că urmează să nască a ajuns la spital cu febră de 37.4 grade Celsius. Din această cauză a fost transferată într-un bloc unde nasc femeile cu patologii. 

„Am semnat hârtii că nu am fost în contact cu oamenii infectați de COVID. Am născut cu mască. Nu-mi imaginam cum e să naști cu mască, dar iată că am născut”, a spus Ludmila. 

După naștere febra s-a ameliorat așa că a fost transferată în salon. Ludmila spune după un surâs că nu a avut timp pentru criza post-natală după nașterea mezinului. Capul familiei muncește zilnic, așa că Ludmila este cea care are grijă de copii, inclusiv îi duce și îi aduce de la școală și grădiniță. Mereu e în mișcare, pe frig, ploaie sau vânt cu mezinul în brațe sau în cărucior. 

Familia Gomoja nu primește oaspeți în pandemie și nici nu au contactat cu rudele, tocmai pentru a fi în siguranță. Din septembrie, însă, lucrurile s-au schimbat după ce a început să activeze școala și grădinița. 

Pandemia prin ochii copiilor

Mama are setată alarma de la trezire și până la ora când copilașii merg la somn. Ludmila e o fire energică, de o înălțime medie și chiar dacă poartă mască de protecție e numai zâmbet atunci când discutăm. Poate pentru că le reușește pe toate și își asumă împreună cu soțul că trebuie să fie tari și să treacă cu brio și peste încercările pandemiei. 

Fetele din familia Gomoja mereu își întreabă părinții „când o să se termine corona asta?”. 

„Noi mereu eram în mișcare, eram la teatru, la muzeu, în parc. Acum stăm acasă. Copiii se simt izolați. E greu și pentru noi părinții, dar mai ales pentru copii”, a spus tatăl Ion. 

Ion și Ludmila aveau frica de a merge la policlinică ca să vaccineze mezinul. Ludmila spune că toate temerile s-au spulberat când a văzut că este un grafic fix de vaccinare și doar pacientul intră la ora cuvenită. S-a simțit în siguranță așa că și-a vaccinat și al treilea copil. 

Mamă și profesoară

Școala primară la care învață fata cea mare activează o săptămână de dimineață și o săptămână de la amiază, pentru că sunt mulți copii în clasă. Grădinița activează două peste două zile și cu un program de activitate prescurtat. 

„Mezinul casei e mereu cu mine, soțul este zilnic la lucru așa că nu am cu cine îl lăsa. Sunt nevoită să-l duc cu mine și pe ploaie, și pe frig, și pe vânt. E mai complicat când timpul de afară e urât, în rest ne descurcăm”, a mai spus mama. 

Învățătoarea expedia sarcinile, iar mama îi explica fetiței de clasa I tema nouă, apoi făceau temele pentru acasă. Acum fata cea mai mare își pregătește singură temele, iar mama doar le verifică și îi explică ce nu a înțeles. E mai complicat când mezinul face crize de plâns. 

Gestația în pandemie

În comparație  cu primele două gestații, când mama putea să apeleze în orice moment la ajutorul medical, în a treia sarcină a avut mai multe discuții telefonice cu medicii. Doar în cazuri de urgență mergea la policlinică. O perioadă ginecologul a stat în autoizolare, așa că ajutorul medical s-a limitat la conversații telefonice. 

„Dacă la primele două sarcini puteam să mă adresez în orice moment după ajutor medical, acum numai în cazuri grave. Am plecat la un moment dat în sat la bunici, pentru că la etajul șapte cu trei copii și cu restricția de a ieși din apartament era foarte dificil”, a mai spus mama. 

Ludmila venea în oraș doar pentru controalele de rutină.

Bîrlădeanu: „Nașterea este un proces fiziologic”

Natalia Bîrlădeanu, șefa interimară a Centrului Perinatologic Hâncești dă asigurări că respectarea regulilor antiepidemice în timpul nașterii reprezintă riscuri minime de infectare. În pandemie a fost exclus parteneriatul la naștere. Acum viitoarea mamă este în sala de naștere cu mască, iar lucrătorii medicali sunt echipați corespunzător. 

„Femeia naște purtând mască, în cazul în care are insuficiență de aer îi scoatem masca, iar lucrătorii medicali rămân echipați. Într-adevăr, la început de pandemie, femeile erau derutate și speriate, iar cu o informare corectă și eficientă am reușit să aducem calmul. Femeia trebuie să înțeleagă că nașterea este un proces fiziologic. În timpul nașterii viitoarele mame sunt protejate și ajutate”, a subliniat Natalia Bîrlădeanu.

Gravidele cu simptome și cu testul pozitiv sunt transferate la Maternitatea nr 2 din Chișinău, unde sunt izolate. În pandemie zeci de femei din UTA Găgăuzia au adus pe lume copilași la maternitatea din Hâncești, după ce instituția medicală din regiune a fost închisă din cauza pandemiei. 

În cazul nașterii naturale, mamele sunt exterante la Hâncești după o zi, iar în cazul nașterii prin cezariană, peste două zile. Centrului Perinatologic Hâncești este o instituție modernă, cu sală de naștere și sală de după naștere construite în bloc, astfel accesul este limitat și aglomerația exclusă. 

La Hâncești, numărul copiilor aduși pe lume a scăzut, la fel ca și natalitatea din întreaga țară. 

Chiar și în perioada pandemică femeile stau la maternitate trei zile după naștere, iar accesul vizitatorilor este restricționat. Maxim Cazacu, purtătorul de cuvânt al Institutului ne-a confirmat că viitoarele mămici care au febră sau simptome de COVID-19 poartă mască în timpul travaliului. 

Comendant: „Negarea unei probleme evidente nu face problemă să dispară”

Anna Comendant, psiholog, spune că la ea mai des apelează femeile în perioada de gestație, adică femeile însărcinate decât cele ce au născut recent. Multe din viitoarele mămici vin pentru consilieri postnatale și anume asupra subiectului de prevenire și informare despre depresia post-partum.

„Negarea unei probleme evidente nu face problemă să dispară. De exemplu v-ați tăiat și ați ignorat dezinfectarea și aplicarea unui plasture, ce se va întâmpla cu rana? În unele cazuri s-ar putea trece, mai greu, cu cicatrici, dar va trece. Însă în cele mai frecvente cazuri va exista o agravare... Cam așa e și în cazul depresiei postnatale, ea nu trece de la sine (dar depresia se instalează treptat și pentru diagnoza de depresie stările se manifestă stabil mai mult de 3-6 luni consecutiv)”, a spus Anna Comendant, psiholog. 

Specialista e convinsă că e nevoie de sprijin, încurajări, asistență psihologică în cazul depresiei. Dacă acest ajutor nu vine de la specialist, atunci cel puțin din partea celor apropiați - grijă și uneori asistență medicală. Până și stările depresive judecate și respinse de cei apropiați pot fi premisă sigură pentru relații defectuoase ulterioare.

„Despre depresie se vorbește inclusiv la cursurile de pregătire a viitorilor părinți. Însă, în continuare, există o majoritate de oameni care emit judecăți ca: Pe timpuri nu știau femeile de depresie și nășteau câte 5 copii! sau Ce te plângi, Dumnezeu ți-a dat copil dar tu?... exemple de blamări și constrângeri emoționale există încă multe și e bine să informăm în continuare nu doar viitorii părinți dar și societatea per general”, a conchis Anna Comendant.