O practică normală în lumea civilizată, neglijată aproape complet în Republica Moldova

Tudor Iaşcenco
05/02/2020

Recent, redacția săptămânalului CUVÂNTUL i-a solicitat directorului Agenției de Mediu, Veaceslav Dermenji o informație privind practica de monitorizare a calității apei din NIstru și ce demonstrează probele colectate în ultimii doi ani. Peste două zile am și primit un răspuns detaliat la toate întrebările, lucru practic unical în activitatea redacţiei săptămânalului CUVÂNTUL. Pentru că majoritatea solicitărilor noastre de informații sunt tratate de autorităţile publice şi structurile lor ca petiții și răspunsurile vin peste o lună, de multe ori sunt formale sau conțin, de fapt, dezinformări.

Fraude de zeci de milioane, dezvăluite de jurnalişti, dar trecute cu vederea de autorităţi şi organele de drept

În ultimii doi ani săptămânalul regional CUVÂNTUL a publicat circa 20 de investigaţii despre diverse acte de corupţie, cheltuieli frauduloase de finanţe publice. Au trezit ecouri deosebite în teritoriu, şi nu numai anchetele care vizau schimbarea uşilor şi ferestrelor la o parte din instituţiile de învăţământ din raion în cadrul unui proiect de 18 milioane de lei; construcţia ilegală a unui havuz lângă Primăria Rezina, pentru care s-a plătit 647 de mii de lei, un preţ de patru ori mai mare decât cel real; construcţia staţiei de epurare a orașului Rezina, care după şase ani şi cheltuirea a circa 13 milioane de lei aşa şi nu funcţionează; construcția Complexului sportiv din Rezina, unde deja au fost îngropate fără niciun rost circa 13 milioane de lei etc. Niciuna dintre aceste publicaţii nu a devenit subiect de analiză obiectivă de către autorităţile publice şi organele de drept. Dimpotrivă, reacţia acestora a fost inversă celei aşteptate.

Bunăoară, în procesul pregătirii investigaţiei „Afaceri de milioane, secretizate de conducerea raionului Rezina”, publicată la 20 octombrie 2017, am încercat să aflăm de la Eleonora Graur, preşedinta de atunci a raionului, detalii despre tranzacţiile de zeci de milioane din bani publici încheiate de CR Rezina cu IM Altcom Impex SRL şi firmele Litarcum SRL, Capillati SRL, Ave Borş SRL administrate de Liviu Jitari. Ea a refuzat să ofere orice informaţii motivând că, „Consiliul Raional este obligat să ia în consideraţie dreptul operatorului economic la protecţia proprietăţii intelectuale şi a secretului comercial”. Asta chiar dacă era vorba de milioane de lei, bani publici.

În martie 2018 am sesizat Procuratura Generală pe faptul gestionării ilegale de către CR Rezina a 18 milioane de lei într-un proiect încredinţat firmei Altcom Impex SRL şi care prevedea schimbarea uşilor şi ferestrelor la o parte din instituţiile de educaţie din raion, fapte dezvăluite în investigaţia „Secrete comerciale sau cum autorităţile din Rezina toacă milioane de bani publici”.

La indicaţia Procuraturii Generale, IP Rezina a intentat dosarul penal nr.20182800050, dar Procuratura Rezina nu a găsit elemente de infracţiuni pasibile de urmărire penală. Și asta chiar dacă investigația era însoțită de acte, mărturii concrete, care demonstrau contrariul şi care doar urmau să fie trecute prin instrumentariul probatoriu al organelor de drept.

Considerănd că dezvăluirile din anchetele jurnalistice au fost verificate şi apreciate de poliţie şi procurori superficial, redacţia a mai sesizat o dată Procuratura Generală. Reacţia a fost uluitoare: peste vreo două săptămâni, Poliţia din Rezina, ziua în amiaza mare, sechestrează tirajul ziarului pentru abonaţii din raioanele Rezina şi Şoldăneşti şi automobilul care îl transporta de la tipografie la Centrul de Poştă. Sub presiunea opiniei publice alertate de instituţiile şi organizaţiile mass-media, dar şi a ambasadelor străine de la Chişinău, Premierul Pavel Filip a dat indicație ministrului de Interne Alexandru Jizdan să efectueze o anchetă de serviciu, despre rezultatele căreia să informeze opinia publică.

Peste 6,3 ore ziarul şi automobilul au fost eliberate, iar patru polițiști în frunte cu Inspectorul-șef al IP Rezina, implicați în sechestrarea ziarului și a automobilului, au fost suspendați din funcții. După o lună însă, polițiștii au fost repuși in funcții, li s-au plătit salariile, pentru că Poliția și Procuratura au considerat acțiunile lor drept legale.

Cazul dat, în opinia noastră, poate servi drept o mostră crasă de tratare iresponsabilă de către organele de drept a prevederilor Legii privind accesul la informaţie. În perioada așa numitei anchete de serviciu, redacția a sesizat de câteva ori Procuratura Rezina, IP Rezina, Inspectoratul General al Poliției (IGP), MAI referitor la rezultatele ei și măsurile luate față de polițiștii implicați, care în opinia noastră îndepliniseră o comandă a persoanelor vizate în investigațiile jurnalistice. Factorii de decizie de la Procuratura Rezina ne-au asigurat în scris că această anchetă nu ține de competența lor, cei de la IGP și MAI – că de acest caz se ocupă Procuratura Rezina. Mai apoi am fost anunțaţi că polițiștii au acționat strict în cadrul legii. Nici procurorii, nici cei de la IGP, MAI n-au găsit de cuviință în cadrul așa numitei anchete să audieze pe cineva de la redacție sau tipografie.

Ulterior, instanțele de judecată, prin decizii irevocabile au calificat acțiunile polițiștilor și ale Procuraturii drept ilegale, anulând și amenda de 3.000 de lei pentru „antreprenoriat ilegal” impusă de Poliție șoferului care transporta ziarul. Dar nimeni dintre autorii ilegalităților și cei care le-au acoperit, au dezinformat redacția și opinia publică nu a suportat careva consecinţe, fapt care ne face să credem că asemenea acțiuni se pot repeta oricând.

Accesul la informaţie şi filtrele guvernanţilor

Accesul jurnaliştilor la informaţia de interes public s-a înrăutăţit cardinal după ce autorităţile publice şi structurile de stat au „centralizat” relaţiile cu mass-media. La Consiliul Raional Rezina toţi colaboratorii din aparatul preşedintelui, inclusiv vicepreşedinţii raionului, au fost lipsiţi de dreptul de a răspunde la întrebările jurnaliştilor, chiar fiind prezentate în scris, fără aprobarea şi semnătura preşedintei.

O practică similară a fost stabilită în majoritatea structurilor de stat. Într-un timp, la Rezina s-au înteţit furturile din locuinţele cetăţenilor, oraşul fiind plin de zvoniri îngrijorătoare. Solicitat să comenteze situaţia şi măsurile întreprinse de poliţie, şeful Inspectoratului ne-a sfătuit să ne adresăm în scris la ofiţerul de presă responsabil de câteva raioane. Respectiva ne-a răspuns că nu deţine asemenea informaţii şi ne-a spus să ne adresăm la şeful Inspectoratului (!?). De vreo trei ani a devenit aproape imposibil să obţii vreo informaţie de la Inspectoratele raionale de Poliţie din regiunea Orhei.

La rugămintea unor cititori, redacţia săptămânalului CUVÂNTUL a solicitat (în scris, desigur) de la directoarea CTAS Rezina a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, să răspundă la câteva întrebări legate de reforma sistemului de pensionare, stabilirea, evaluarea şi indexarea pensiilor, dar şi a diferitelor tipuri de ajutoare sociale. Ea ne-a răspuns că instituţia pe care o conduce nu este împuternicită să ofere asemenea informaţii şi să ne adresăm la Casa Naţională de Asigurări Sociale. De acolo, peste vreo săptămână ne-a telefonat o doamnă de la serviciul relaţii cu publicul ca să ne spună că pregătirea răspunsurilor la întrebările noastre necesită mult timp şi muncă şi că cei câţiva angajaţi din serviciul respectiv nu reuşesc să răspundă la toate solicitările. Până la urmă am convenit să trimitem repetat întrebările directoarei din Rezina, lucru pe care l-am făcut chiar a doua zi. Răspunsul l-am primit peste trei săptămâni. „Casele teritoriale de asigurări sociale sunt structuri ale Casei Naţionale de Asigurări Sociale, fără personalitate juridică… Informaţiile solicitate […] nu ţin de competenţa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rezina”, ne informa iarăşi directoarea din Rezina.

La fel se procedează la ANSA. La orice întrebare din domeniul siguranţei alimentelor, privind problemele ce apar în acest domeniu, adresată direcţiilor teritoriale (numai în scris) primeşti răspuns doar după ce solicitarea şi informaţia trece prin filtrul serviciului relaţii cu publicul de la ANSA, lucru care durează, de cele mai multe ori, săptămâni.

În cadrul unei stagieri în Estonia, colegii de la un ziar regional ne demonstrau pe viu cum obţin sau verifică informaţii, telefonându-i direct pe colaboratorii respectivi ai autorităţilor publice, ministerelor, incluisv persoanele de prim rang. E o practică absolut normală pentru lumea civilizată, dar neagreată, din păcate, de guvernanţii din Republica Moldova.

Tudor Iaşcenco
05/02/2020

Comentarii