Expert// Decizia Consiliul European: De la simbolisme la responsabilitate

Mădălin Necșuțu
08/07/2022

Dincolo de simbolisme și apreciere a acestei decizii ca fiind una istorică, evenimentul vine cu o mare responsabilitate. Această responsabilitate nu trebuie să fie atribuită în totalitate autorităților guvernamentale, dar și cetățenilor Republicii Moldova, se arată într-o opinie publicată de buletinul de politică externă al FES a expertului Angela Grămada.

Statutul de țară candidată trebuie să responsabilizeze actorii politici, reprezentanții instituțiilor publice, dar și pe oamenii care au oferit parte din suveranitatea lor pentru a le fi reprezentate interesele. Deci, statutul este unul profitabil dacă acțiunea va fi dublată de multă muncă și de coeziune internă.

Integrarea europeană nu trebuie și nici nu definește obiectivul final al politicii externe a Republicii Moldova. De facto, integrarea europeană este un proces care permite statelor cu astfel de aspirații să-și alinieze anumite realități, abordări ale politicilor publice, ale modelului de dezvoltare economică la anumite standarde – standarde care sunt apreciate pentru conținutul și calitatea schimbărilor pe care le pot produce în urma implementării lor.

Așadar, aceste standarde vin cu îmbunătățiri ale nivelului de trai și generează beneficii social-economice pentru cetățeni, contribuind la creșterea nivelului de trai. De ce? Pentru că Republica Moldova va continua să rămână în vizorul partenerilor săi și va fi susținută să implementeze acele ajustări interne necesare pentru transformarea structurală, dar și pentru că această comunitate este văzută ca aducătoare de pace, transformare economică sustenabilă și generatoare de stabilitate.

Etapă de transformare

Există câteva lucruri pe care trebuie să le înțelegem și pe care urmează să le explicăm societății noastre. Fără aceasta va fi destul de complicat să putem trece de la aspirații la realizări. Obținerea statutului de țară candidată este doar o etapă în transformarea noastră.

Urmează o perioadă complicată nu doar de contextul geopolitic actual, cât o perioadă în care va trebui să ne dozăm eforturile și să le ajustăm la nevoile noastre reale de dezvoltare economică și socială. Evident, multe lucruri au fost deja decise, iar mai apoi și implementate pentru semnarea Acordului de Asociere și Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA). Dar, aceasta a fost doar o etapă intermediară ca să ne apropiem de ceea ce înseamnă a fi procedura de integrare europeană și declanșarea procesului de negocieri.

Revenind la lucrurile care trebuie să fie făcute, cred că ar trebui să începem prin a comunica strategic. Când vorbim despre comunicare lucrurile nu sunt atât de simple. Noi am deprins exercițiul comunicării cu partenerii externi, ceea ce este relevant pentru imaginea de politică externă, dar și pentru orice tip de integrare regională.

Acum urmează să traducem și să comunicăm corect și coerent mesaje despre integrarea europeană pentru cetățenii moldoveni. Omul de rând trebuie să cunoască partea sa de responsabilitate a procesului de integrare europeană, să-și cunoască statutul și rolul și să înțeleagă că nu se poate auto-exclude din acest proces pentru că este beneficiarul final al acestui proces. Multe din măsurile care urmează a fi implementate vor fi însoțite de transformări dure, pe alocuri însoțite de necesitatea de eficientizare a resurselor disponibile.

Va trebui să facem mai mult cu mai puțin. Dacă luăm în considerare și noile provocări economice globale, atunci trebuie să fim pregătiți pentru o perioadă extrem de complicată. Dar pentru a putea trece mai ușor peste această provocare, trebuie să revenim la nevoia de a comunica strategic și eficient. Altfel, parteneriatul dintre decident și cetățean ar putea avea de suferit.

Pregătirea pentru reforme

În al doilea rând, este foarte important a pregăti actorii instituționali, adică reprezentanții instituțiilor publice, să poată implementa reforme și politici publice, să accepte faptul că sunt parte a unui mecanism complex de transformare și ajustare a sistemului la standarde de performanță pe care anterior nu le-au putut accesa fie din lipsa voinței politice, fie din lipsa cunoașterii sau a unei evaluări defectuoase, fie din lipsa resurselor financiare sau umane.

Pregătirea actorilor instituționali nu trebuie să fie rezumată la autoritățile guvernamentale centrale. Modelarea instituțiilor publice trebuie să se producă și la nivel local, pentru că anume acestea sunt mai aproape de consumatorii finali de politici publice, adică de cetățeni și agenți economici.

Aici intervine nevoia de a pregăti și manageri profesioniști, capabili să implementeze proiecte și să gestioneze resurse umane și financiare, care vor urmări atent ca să nu există discrepanțe între obiective definite și rezultate atinse. Este una din cele mai mari provocări și de pregătirea resurselor umane va depinde capacitatea de absorbție calitativă a fondurilor europene. La început a celor de preaderare, iar ulterior și a altor fonduri structurale la care Republica Moldova va avea acces.

Un alt aspect important este identificarea domeniilor unde sunt necesare intervențiile legislative urgente, pentru a ajusta cadrul legislativ la realitățile europene. Doar că acest moment trebuie să fie însoțit de o evaluare extrem de minuțioasă a propriilor noastre nevoi și în care să explicăm că schimbarea va produce efecte pozitive, chiar dacă pe alocuri dureroase, și nu doar o birocratizare excesivă a procesului decizional.

Nu trebuie să fie creat spațiu pentru a specula „mașinăria birocratică” a Uniunii Europene ca o chestiune generatoare de probleme suplimentare pentru buna funcționare a instituțiilor publice. Este mai degrabă o încurajare pentru decidenți de a explica publicului cu ce îmbunătățiri vine o normă sau un proiect legislativ. Dar ca acest lucru să devină posibil este nevoie de transparență, dezbatere publică și consultare constantă a cetățeanului prin încurajarea democrației participative.

Tot aici am putea continua cu pregătirea cadrului legislativ pentru a încuraja investițiile străine, pentru a discuta cu mediul de afaceri, dar analizând la rece contextul regional și acceptând faptul că lucrurile vor fi influențate o perioadă lungă de timp de războiul din Ucraina.

În acest caz, soluția ar putea fi în interior, adică în încurajarea mediului de afaceri intern și a fermierilor locali să își ajusteze procesul de producere a bunurilor și serviciilor la standardele internaționale pentru a putea deveni competitivi și capabili să ocupe nișele libere.

Coeziunea actorilor politici interni – o necesitate, nu un moft

La data de 1 iulie 2022, la Kiev, a fost semnat un document important pe care noi l-am trecut cu vederea. Volodimir Zelenski, președintele țării, Ruslan Stefanchuk, președintele parlamentului, și Denis Șmigal, premierul țării, au semnat un pact pentru integrarea europeană. La o primă vedere, actul poate fi interpretat ca o acțiune de PR politic, dar este mai mult de atât. Este o consemnare publică a unor angajamente deloc ușoare pe vremuri de război.

Nu vom intra în detalii prea multe despre acest act al reprezentanților puterilor centrale din Ucraina, dar trebuie să insistăm spre a explica de ce o coeziune în jurul unei idei, a unui proces, a unei viziuni despre dezvoltarea țării, în rândul actorilor politici, este importantă pentru asemenea state, precum Republica Moldova sau țara vecină.

Cunoaștem foarte bine că deși există o majoritate pro-europeană parlamentară și guvernamentală în Republica Moldova, susținută de instituția prezidențială, scena politică este destul de fragmentată și suficient de expusă riscului de destabilizare din afară.

Anumite formațiuni politice nu doar că nu ezită să se exprime împotriva integrării europene, dar și favorizează discursuri de susținere a agresiunii militare împotriva statului vecin. Așa înțeleg liderii politici ai acestora să își confirme loialitatea față de susținătorii din afară, transformându-se în sabotori interni care desconsideră, în același timp, conținutul intereselor naționale.

Consider că aceasta este una dintre cele mai grele misiuni pe care o are clasa politică de la Chișinău: găsirea surselor de coeziune în jurul ideii de integrare europeană, chiar dacă pe alocuri contravine intereselor lor mercantiliste și contrazice formatul de guvernare cu care erau obișnuiți.

Dacă anumite forțe politice vor continua să saboteze măsurile și deciziile destinate întăririi actului de guvernare (în sens bun), dacă vor continua să mobilizeze resurse interne locale pentru a genera disensiuni între majoritatea populației și anumite minorități etnice, dacă vor fi explorate discursiv agresiunea militară pentru a genera frică, fără orice urmă de responsabilitate morală, atunci lucrurile ar putea degenera în instabilitate social-politică.

Partenerii europeni sunt în așteptarea unui act de maturitate politică, care să vină din partea forțelor politice. Adică, tradus pentru partide, acest lucru ar însemna în primul rând o înțelegere a conținutului intereselor naționale, dar și a logicii de non-impunere a acestor proceduri. Integrarea europeană ca obiectiv a fost definită de autoritățile de la Chișinău, nu de către Bruxelles.

Ce poate oferi Comunitatea este o procedură, un cadru legal și asistență tehnică sau financiară, dar fără măsuri punitive de tipul celor care vin dinspre est. Alegerea este una benevolă și este însoțită de mecanisme de monitorizare pentru că orice asistență poate fi interpretată și ca o investiție proprie în securitate, stabilitate și dezvoltare.

Articol de Angela Grămadă, preşedinta Asociaţiei „Experţi pentru securitate şi afaceri mondiale” din București

 

 

Mădălin Necșuțu
08/07/2022




Textele de pe pagina web a Centrului de Investigații Jurnalistice www.anticoruptie.md sunt realizate de jurnaliști, cu respectarea normelor deontologice și sunt protejate de dreptul de autor. Preluarea textelor știrilor și a investigațiilor jurnalistice se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agenții, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat de pe www.anticoruptie.md în primul alineat, iar în cazul posturilor de radio și TV – se citează obligatoriu sursa.

Preluarea integrală a textelor se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil semnat cu Centrul de Investigații Jurnalistice.



Follow us on Telegram

Comentarii