Zeci de corturi albastre, înşirate pe un câmp la câteva zeci de minute de mers cu maşina de la punctul de trecere Palanca. Aici e orășelul pentru refugiați.  În corturi sunt circa 70 de persoane care se odihnesc după ce au parcursul un drum lung. Majoritatea dintre cei care au fugit de război și au ajuns în orășelul refugiaților vor să se stabilească cu traiul în Uniunea Europeană.

Două fetițe în scurte colorate aleargă printre corturi și sar peste funiile care țin corturile de vântul rece. O femeie le strigă pe nume și fetele încep a alerga în direcția ei. Anna a reușit să le găsească, după ce 17 ore în urmă s-au despărțit la hotar. Din cort iese și Andrei, soțul Annei, care e fericit până la lacrimi că soția lui a reușit să treacă hotarul. Nu ne spun prea multe de ce s-au despărțit la trecerea hotarului, dar zic că acum sunt cu toții în siguranță.

Ecaterina, de patru ani, și Anastasia, de șase ani, spun că au foarte cuminți și l-au ascultat pe tatăl lor cât au traversat hotarul împreună. Fetele nu se mai dezlipesc de Anna și au uitat de jocul lor de printre funii.

Andrei are 39 de ani și a părăsit împreună cu familia orașul Nicolaev. Spune că a lăsat multe în urmă, inclusiv rudele și casa. El speră că focul va înceta în curând și că vor reveni acasă.

„Am plecat ca să ne salvăm, să fim împreună cu copiii. Noi am văzut cum se prăbușeau clădirile, cum intrau militarii ruși în oraș. Stații PECO sunt distruse în Nicolaev, la fel ca și obiectivele militare, care au fost bombardate. Moldova este una dintre cele mai ospitaliere țări care ne-a ajutat”, a spus Andrei pentru Anticoruptie.md.

Planul lor e să se stabilească la Chișinău pentru o perioadă, apoi să decidă ce vor face mai departe. De acum își vor continua drumul împreună.  

Într-un alt cort, o fetiță mică de un an iese cu o bucată de pâine în mână. Pentru că hainele sunt prea groase, merge încet și legănat. Din urma ei iese bunica care-i spune să stea în cort la cald.

În cort sunt cinci patur pe care stau  trei copiii, mama și bunica. Băiatul de 14 ani are lăptopul conectat și citește o carte online. Sora lui de 7 ani se joacă cu cea mică.

Pe patul din dreapta este Aliona, mama de 38 de ani, care a reușit să doarmă după 26 de ore de stat la coadă în vamă. Aliona povestește că s-a decis să plece din Odesa doar după trei zile de incertitudini.

„În ultima zi înainte de plecare eram atât de speriați încât eram gata să coborâm în subsolul casei. Eu nu am dormit trei zile, așteptam sunetele de alarmă. Am cedat și împreună cu copiii și mama am înțeles că trebuie să plecăm. Am început să fiu paranoică și am decis că trebuie să ne facem gențile”, a spus Aliona pentru Anticoruptie.md.

Plină de frică, cât a condus până la vamă a privit continuu știrile la tv. Cu toate că vedea că situația e gravă, era liniștită pentru a le păstra calmul și copiilor. Soțul ei lucrează în flota marină și îi așteaptă în Germania. Recunoaște că nu conduce de prea mult timp, dar trebuie să ajungă în Germania, pentru că așa au decis împreună.

„Suntem aici în orășelul refugiaților. Vom conecta Google Maps și voi conduce până în Germania. Îmi este foarte frică de tot ce se întâmplă și se poate întâmpla. Sigur că îmi doresc să ne întoarcem în Ucraina. Mă doare sufletul că am lăsat în urmă apartamentul pentru care am muncit atâția ani. În Ucraina au rămas rudele și prietenii", a mai spus Aliona.

Șeful Centrul de gestionare a situației de criză din Palanca, unde este orășelul de corturi, a spus pentru Anticoruptie.md că peste 460 de persoane din Ucraina au beneficiat de ajutor. Cei mai mulți sunt studenți și mame cu copiii, care pot sta aici până la 72 de ore. Până la această oră nimeni nu a solicitat prelungirea termenului. 

Reportajul a fost realizat în cadrul proiectului „Quality investigative journalism in support of citizens”, desfășurat de Centrul de Investigații Jurnalistice cu suportul Ambasadei Canadei în Republica Moldova, cu sediul la București.