Pe parcursul anului 2025, portalul Anticorupție.md al Centrului de Investigații Jurnalistice a publicat 46 interviuri cu experți și experte în diferite domenii din Republica Moldova și din afara țării. Realizate de echipa CIJM sau de partenerii noștri - Radio France International și Fundația Friedrih Ebert din Moldova, interviurile au vizat probleme de interes public sporit, cum ar fi reforma Justiției și politicile de integrare europeană ale guvernării de la Chișinău, războiul din Ucraina și consecințele acestuia asupra economiei Republicii Moldova, criza energetică, propaganda și dezinformare, precum și provocările pentru campania electorală din septembrie și situația post-electorală. Printre protagoniștii interviurilor au fost politicieni, lideri de partide și deputați în noul Parlament. La fel, și-au spus opiniile și expertiza jurnaliști, experți în diferite domeni și activiști civici.  

10 interviuri care au trezit interesul cititorilor portalului Anticoruptie.md, pe parcursul anului 2025, sunt: 

Natalia  Stercul; Criza energetiă, o etapă în pregătirea Kremlinului pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova 

„Nu este un secret pentru nimeni că șantajul energetic este un instrument politic puternic folosit de Rusia în politica sa externă. Pe măsură ce Republica Moldova își urma calea pro-europeană, s-a confruntat tot mai des cu această problemă și a fost nevoită să caute soluții de compromis. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a schimbat multe lucruri, inclusiv atitudinea autorităților moldovene față de problematica energetică. Căutarea soluțiilor alternative și a posibilităților de diversificare a resurselor energetice s-a lovit aproape întotdeauna de politica prețurilor, care impunea o povară financiară greu de suportat pentru cetățenii Republicii Moldova. Cu toate acestea, autoritățile au reușit să transfere integral consumul de combustibil al malului drept al Nistrului către piețele europene. În schimb, regiunea transnistreană, controlată de Rusia, a rămas dependentă de livrările de gaze din partea Gazprom, pe care le primea gratuit. După expirarea, la sfârșitul anului 2024, a contractului de tranzit pe cinci ani dintre compania rusă Gazprom și Naftogaz din Ucraina, țară aflată în plin război declanșat de Rusia, livrările de gaze rusești către Europa au fost oprite. Moscova a refuzat să asigure livrări alternative de combustibil către Tiraspol, ceea ce a dus la o criză energetică artificial creată de Rusia”, susține Natalia Stercul, directoarea Asociației pentru Politică Externă (APE), într-un interviu publicat de Anticoruptie.md. 

Radu Hossu: Rusia este în război cu România și cu Republica Moldova, doar că este un război hibrid după metodele KGB din anii ’60 -’70

Radu Hossu, cunoscut corespondent de război român și activist umanitar implicat în sprijinirea Ucrainei în fața agresiunii ruse, a vorbit pentru buletinul de politică externă al FES/APE despre potențialul relației dintre Kiev-Chișinău-București în fața militarismului crescut al Rusiei în bazinul Mării Negre, dar și despre strategii menite să aducă beneficii tuturor celor trei țări și despre amenințările militare venite dinspre Moscova. „Republica Moldova se luptă de mult și are o experiență de luptă cu Rusia, de unde ar putea învăța inclusiv România. Este vorba de planul de securitate, colaborare, cooperare. Aici ar trebui să fie întărită această colaborare prin toți pilonii care pot fi folosiți – diplomație, politic, economic și așa mai departe”, susține Radu Hosu, întrebat fiind despre potențialul de colaborare între R.Moldova, Ucraina și România pentru a asigura o securitate în regiune. Alte măsuri de colaborare, potrivit expertului, ar fi participarea comună la reconstrucția Ucrainei, dar și asigurarea unei securități digitale pentru toate trei țări. „Vorbim așadar de digitalizare, ceea ce lipsește și României și Republicii Moldova. Acesta este un factor decisiv în reducerea corupției din sectorul public. Și aici vedem că această cooperare pe digitalizare înseamnă că poate veni și dinspre Ucraina spre România și Republica Moldova. Putem vorbi și de cooperarea în zona de apărare, pentru că Ucraina în acest moment este lider mondial în tot ceea ce înseamnă proiectare, capacitate de producție, scalabilitate în zona de echipamente care funcționează fără aportul omului, deci fără pilot”, mai spune Radu Hosu în interviul publicat pe Anticoruptie.md.

Guvernul era obligat să se asigure că regimul de la Tiraspol este pus în situația să accepte realitățile de piață, interviu cu Ștefan Gligor 

Ștefan Gligor, liderul Partidului Schimbării, care face parte din Blocul politic “Împreună”, a vorbit într-un interviu pentru Buletinul de politică externă realizat de APE/FES Moldova, despre cum vede rezolvarea crizei energetice create de Rusia în Transnistria. Am discutat despre eficiența măsurilor luate de actuala guvernare în vederea pregătirilor pentru sezonul rece, dar și despre condiționalitățile pe care Chișinău le-ar fi putut impune Tiraspolului. Despre jocul regimului transnistrean și mutările Chișinăului, vă invităm să citiți integral discuția cu liderul Partidului Schimbării.   

„Noi am fi optat pentru încetarea acestei scheme rușinoase de livrare a gazelor pe bani obscurii din Emiratele Arabe Unite. Am fi insistat în stânga Nistrului să accepte ajutorul UE și am fi insistat să fie introduse tarife noi la energia electrică și gazele naturale... Ne-am fi gândit la asigurarea unui regim de protecție socială a cetățenilor din stânga Nistrului pentru a ameliora șocul economic și am fi fost alături de cetățenii noștri în situația acestei crize energetice atât de dificile. În același timp, regimul din stânga Nistrului, ca să beneficieze de aceste facilități din partea UE, fiind o asistență la factură, ar fi fost obligat să elibereze deținuții politici, să evacueze posturi de control interne pe frontieră administrativă. Am fi impus Tiraspolul să facă pași concreți în vederea democratizării regiunii prin acces oferit pentru toată presa liberă din Republica Moldova, nu doar postul Moldova 1, care este acum pe poziția 47 în grilă. Noi ar fi trebuit să insistăm și pe aspectele ce țin de bunul-simț și comportamentul adecvat necesar din punct de vedere al strategiilor și politicilor de reintegrare”, susține Ștefan Gligor în interviul publicat de Anticoruptie.md. 

Adil Turdukulov, despre Kârgâzstan în fața renașterii „URSS 2:0”. Va rezista democrația țării la amenințările hibride? 

În ciuda independenței sale formale, Kărgăzstanul, o țară din fosta Uniune Sovietică se scufundă din ce în ce mai adânc în zona de influență geopolitică a Rusiei. Metodele autoritare pe care Moscova le-a încercat în propria țară sunt din ce în ce mai mult preluate de autoritățile de la Bișkek: presiune asupra mass-media, persecutarea organizațiilor neguvernamentale, restrângerea instituțiilor democratice. Toate acestea se întâmplă pe fundalul unei retorici formale despre suveranitate și parteneriatul eurasiatic. Dar va avea Kârgâzstanul o alegere reală de a fi nu doar un vecin, ci și o voce independentă în regiune? Jurnalista ucraineană Oleksandra Andrienko a discutat la acest subiect cu Adil Turdukulov, un jurnalist de investigații din Kârgâzstan, specializat în documentarea informațiilor și operațiuni psihologice și schimbările care au loc în regiune. El a participat, la începutul lunii iunie, la Forumul Regional al Jurnaliștilor de Investigație, desfășurat la Chișinău de Centrul de Investigații Jurnalistice.  

 Potrivit jurnalistului, o forță terță (a se citi Rusia) este gata să folosească orice pretext pentru destabilizare: „Enclavele, exclavele sunt întotdeauna o luptă pentru pășuni, pentru apă, pentru pământ. Și dacă astfel de focare de conflict nu sunt rezolvate, ele pot fi folosite de forțe externe prin canalele lor de influență pentru a destabiliza situația.” La urma urmei, Kremlinul consideră Kârgâzstanul ca parte a unui „imperiu istoric”, în care minoritățile naționale, problema lingvistică, dependența economică și influența mass-media sunt folosite pentru a îi slăbi suveranitatea.

„Vedem din exemplul Moldovei, Georgiei și Ucrainei că scenariul pentru dezvoltarea evenimentelor privind acapararea teritoriilor de către Rusia este absolut identic”, notează Turdukulov.

El susține că țările post-sovietice și Occidentul nu au reacționat corespunzător la acțiunile Kremlinului de atunci - nici după Transnistria (conflictul a început în 1990 și este în prezent considerat drept conflict înghețat), nici după invazia Georgiei din 2008.

Liliana Palihovici: Ca statul să poată oferi asistență socială, trebuie să aibă creștere economică

Liliana Palihovici, președinta Institutum Virtutes Civilis și copreședinta Platformei Societății Civile Uniunea Europeană- Republica Moldova, a acordat un amplu interviu buletinului de politică externă al FES/APE , preluat de Anticoruptie.md în care a vorbit despre cât de mult contează expertiza venită din zona societății civile pentru parcursul european al Chișinău și totodată despre cum a reușit Republica Moldova să materializeze până în prezent șansa istorică de care beneficiază din partea Bruxelles. Un alt aspect a ținut despre pericolele stopării acestui drum și despre cum este mai inteligent ca statul să investească ajutorul financiar istoric de 1,9 miliarde de euro care va veni în următorii trei ani din partea UE. 

„Efortul pe care îl face statul prin politicile sale este unul considerabil, dar nu suficient. Din păcate, numărul oamenilor săraci și nevoiași nu este unul mic în Republica Moldova. Prin urmare, este nevoie de mult mai multă asistență. Un stat care nu are creștere economică continuă se poate confrunta cu dificultăți. Republica Moldova a cunoscut o scădere a PIB-ului cu 4% în perioada pandemiei de Covid-19, înregistrând tendințe negative și în anii ce au urmat, fiind cauzate de război, criza energetică, inflație. Toate aceste crize au avut un impact negativ asupra bunăstării oamenilor, iar în astfel de situații este nevoie de o mai mare investiție a statului pe domeniul social. Ținând cont de capacitățile statului, este foarte clar că statul nu poate face față de unul singur acestei provocări și ar trebui să aibă un dialog mult mai eficient și focusat cu organizațiile societății civile care pot contribui cu valoare adăugată”, susține Liliana Palihovici, în interviul publicat pe Anticoruptie.md.

 Cristina Gherasimov: Este esențial să avem la guvernare forțe cu adevărat pro-europene, care să vină la putere exclusiv prin votul onest al oamenilor 

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, a vorbit, într-un interviu publicat de Anticoruptie.md despre parcursul european al Republicii Moldova și obstacolele care stau în fața acestui deziderat, despre tentativele de ingerință în politica internă a țării ale unor actori străini și despre cât de reziliente au devenit instituțiile statului în fața acestor amenințări.  

Alexandru Bujorean: Ar fi corect dacă banii UE ar merge pentru dezvoltarea infrastructurii publice și pentru capacitarea administrațiilor publice locale

Liderul Coaliției Ligii Orașelor și Comunelor și co-fondatorul blocului „Împreună”, Alexandru Bujorean, a oferit un interviu în care a vorbit despre viitorul european al Republicii Moldova, amenințările de securitate  în contextul invaziei militare a Rusiei în Ucraina și posibilitatea încheierii unei păci juste. Un alt aspect al discuției a ținut de coalizarea forțelor politice pro-europene la trei ani de la depunerea cererii de aderare la UE și despre viziunea sa de dezvoltare multi-sectorială a Republicii Moldova cu fonduri europene. Interviul integral cu politicianul proeuropean și primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean, poate fi citit pe Anticoruptie.md. 

„Eu activez în administrația publică locală. Sunt zilnic în contact cu cetățenii și pot afirma cu certitudine că ar fi corect, așa cum a fost și în practică altor state la etapa în care au obținut statut de țară candidat, ca o parte din aceste fonduri să vină pentru dezvoltarea locală și regională. Ar fi corect dacă banii UE ar merge pentru dezvoltarea infrastructurii publice, pentru capacitarea administrațiilor publice locale, și pentru creșterea calității serviciilor publice la nivel local”, spune Bujoreanu. 

Deputatul Radu Marian: „Bugetul + Plus” este doar o mică parte din ce ar putea să urmeze dacă țara își va continua parcursul European

Deputatul PAS, Radu Marian, a oferit un interviu pentru FES/APE, publicat de Anticoruptie.md, despre planurile Guvernului privind programul „Bugetul + Plus” prin care actuala guvernare pro europeană de la Chișinău își propune să relanseze economia statului. Am discutat despre intenții și mai ales despre arhitectura acestui program menit să genereze dezvoltare în anii ce urmează pentru ca Republica Moldova să-și poată continua drumul european. 

Spuneam de un miliard de lei pentru dezvoltarea satelor, localităților, orașelor, drumuri locale, și așa mai departe. Un alt miliard de lei pentru drumuri regionale, 200 milioane de lei pentru susținerea afacerilor, 200 milioane de lei pentru agricultură, 60 milioane de lei pentru tineri, pentru a-i încuraja la primul loc de muncă, și anume acel adaos de 3.000 lei pe lună.

Asta este diferența dintre “Bugetul + Plus” și pachetele de susținere din anii precedenți de la partenerii externi. În general, acești bani au ajuns în Republica Moldova inclusiv datorită credibilității guvernării PAS și a doamnei președintă, Maia Sandu. Evident că asta e doar o mică parte din ce ar putea să urmeze dacă țara își va continua parcursul european și va avea o majoritate parlamentară pro-europeană.

În regiunea transnistreană oamenii trebuie să se poată informa și din surse alternative, interviu cu Ion Manole 

Ion Manole, directorul executiv al Asociației Promo-LEX, una dintre organizațiile neguvernamentale cel mai preocupate de dosarul transnistrean, a vorbit despre respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, despre condițiile degradante din cadrul penitenciarelor din stânga Nistrului și pârghiile pe care le are acum Chișinăul în această regiune. Nu în ultimul rând am discutat despre necesitatea unor planuri de contingență în privința reintegrării teritoriilor de pe ambele maluri ale Nistrului sub conducerea constituțională de la Chișinău. 

„Avem un DNA doar pe hârtie”. De ce o fostă procuroare federală de succes din SUA a renunțat la conducerea Procuraturii anticorupție de la Chișinău, Veronica Dragalin 

După o carieră în Statele Unite, acolo unde a fost timp de 6 ani procuror federal în California, Veronica Dragalin s-a întors în 2022 în Republica Moldova ca să conducă lupta anticorupție. Pe 19 februarie, la jumătatea mandatului, aceasta și-a anunțat demisia acuzând partidul de guvernare de „un atac asupra sistemului de justiție”. În replică, liderul Parlamentului și al PAS, Igor Grosu, a explicat că „lipsa de rezultate nu mai poate fi tolerată”.  Veronica Dragalin a acordat un interviu pentru publicul HotNews, preluat de Anticoruptie.md, în care a explicat tensiunile apărute între ea și puterea politică de la Chișinău, ce nu a funcționat în lupta cu marea corupție sau cum s-ar putea aplica modelul DNA din România în Republica Moldova. 

„Dacă-l luăm pe Ilan Șor: Procuratura Anticorupție a efectuat urmărirea penală în acest caz, l-a trimis în judecată, a reprezentat acuzarea și în fond și la Curtea de Apel. În acest proces a fost emisă sentința definitivă de 15 ani la închisoare și obligarea de a plăti peste 260 de milioane de euro în interesul cetățenilor Republici Moldova. Deci aici se încheie competența Procuraturii Anticorupție. Procedura de extrădare a unei persoane condamnate deja îi revine Ministerului Justiției. Totuși, noi, procurorii, ne-am implicat foarte mult în convorbirea cu omologii noștri din Israel, cât el era în Israel, și am avansat foarte mult să-i convingem pe omologii noștri din Israel că totuși toate elementele sunt îndeplinite pentru a putea fi extrădată această persoană. Apoi, după ce el a fugit în Rusia, conlucrarea între Republica Moldova și Rusia nu este posibilă, din motive pur politice. Nu pentru că dosarul nu a fost bun. Deci peste tot țările au dreptul să refuze extrădarea pe criterii politice și atunci procuratura nu poate fi de vină, cum nici Ministerul de Justiție ori Guvernul Republici Moldova nu-s de vină. 

În legătură cu Vladimir Plahotniuc aș vrea să menționez că cinci ani de zile el nu a fost dat în căutare de INTERPOL din motivul invocat că ar fi fost persecutat politic și că era un pretins solicitant sau azil politic. Noi recent am strâns probe care au sugerat că, de fapt, acest statut de azil era unul fals și am reușit să convingem INTERPOL să-și schimbe poziția. Noi am reușit să trimitem acest dosar în judecată chiar în lipsa lui, deci mergem mai departe. Am reușit să sechestrăm zeci de milioane de euro peste hotare și în Moldova. Și am reușit ca, totuși, el să fie dat în căutare în 196 de țări care fac parte din INTERPOL”, susținea Veronica Dragalin în interviul acordat pentru Hotnews.ro.