În prima săptămână a noului an 2022, echipa portalulului Anticorupție.md al Centrului de Investigații Jurnalistice a realizat circa 50 de materiale jurnalistice, între care știri, interviuri, relatări și materiale de top pentru anul care s-a scurs. Nu au lipsit materialele despre situația politică regională, în atenția publică fiind protestele antiguvernamentale din Kazahstan, țară desprinsă în 1990, la fel ca și Republica Moldova, de la fosta Uniune Sovietică. În prima săptămână a noului an, peste 45 mii de vizitatori unici au dat preferință materialelor jurnalistice de pe portalul Anticoruptie.md care au fost accesate de circa 80 mii de ori. În TOP 9 materiale jurnalistice cărora le-au dat preferință cititorii portalului Anticoruptiemd, conform Google Analytics, pe parcursul primei săptămâni din noul an, sunt urmatoarele:

1. „Percheziții în satul de baştină al lui Igor Dodon: Fratele fostului preşedinte, vizat într-un dosar penal pentru fraudă”  

Oamenii legii au descins, la 3 ianuarie, cu percheziţii în satul Sadova, raionul Călăraşi, într-un dosar penal privind delapidarea bunurilor de la Calea Ferată din Moldova. Percheziţiile se desfăşoară pe teritoriul unei întreprinderi, fondată la finele anului 2019 de către Alexandru Dodon, fratele ex-preşedintelui Igor Dodon.

Percheziţiile au fost  efectuate de către procurorii din Procuratura municipiului Chişinău în comun cu angajaţii Inspectoratului General de Poliţie. Este vorba de două containere din metal, proprietate a CFM, de pe teritoriul întreprinderii lui Alexandru Dodon. Containerele din metal ar fi ajunspe teritoriul pe teritoriul terenului agricol din satul Sadova cu ajutorul unor angajați  CFM. Daunele aduse statului acest caz ar ajunge la aproape 50 mii lei. Proprietar al terenului este firma Agrofactory, al cărei fondator este fratele fostului președinte Igor Dodon.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a publicat încă în 2015 o anchetă despre cum Calea Ferată din Moldova a ratatvenituri de peste 50 de milioane de lei de la darea în arendă a vagoanelor în Federaţia Rusă. Banii nu au ajuns în conturile întreprinderii de stat, ci în cele ale unor companii dubioase.

Materialul, publicat la rubrica Dosare de corupție, a fost accesat de circa 11.400 de ori.  

2. „Dosarul primăriței de Trușeni, Stela Munteanu, și al complicilor săi a fost remis în instanță. Învinuirile formulate în cele trei episoade stabilite de procuri” 

Procuratura Anticorupție a remis în instanța de judecată cauza penală de învinuire a primăriţei din Truşeni, Stela Munteanu, şi a complicilor acesteia, cărora li se incriminează săvârşirea infracţiunilor de corupere pasivă, pregătirea de escrocherie săvârşită în proporţii deosebit de mari şi escrocherie săvârşită ca fapt consumat. În unul dintre episoade, precizează oamenii legii, primăriţei din Truşeni şi arhitectului-șef al Primăriei comunei Trușeni li se incriminează faptul că, în perioada iunie–iulie 2021, au pretins şi primit mijloace bănești ce nu li se cuvin în schimbul urgentării eliberării certificatului de urbanism pentru proiectare.

Într-un alt episod, primăriţei din comuna Truşeni şi celor doi complici ai acesteia, li se incriminează faptul pregătirii pentru săvârşirea infracţiunii de escrocherie manifestată prin inducerea în eroare a unei locuitoare cu vârstă înaintată din comuna Truşeni în scopul însușirii bunurilor imobile ale acesteia.

Anticoruptie.md a scris în 2019 despre Stela Munteanu, actuala primăriță de Trușeni. Anterior funționara a făcut parte din echipa Partidului Democrat. La alegerile locale din 2015, a candidat pe lista Partidului Democrat și a obţinut mandatul de consilier local.

A renunţat la mandat la începutul anului 2019, când a fost numită directoare a Centrului cultural din Trușeni. În campania electorală pentru scrutinul parlamentar din februarie 2019, Stela Munteanu l-a susținut pe candidatul PDM pe circumscripția uninominală nr. 33, Constantin Țuțu, fiind surprinsă de mai multe ori în compania democratului.

În calitate de consilieră, a susținut inițiativele primarului Ion Apostol, reprezentant al PDM. Ion Apostol are statut de învinuit într-un dosar penal intentat de CNA pentru înstrăinarea terenurilor.

Știrea a înregistrat peste 6 mii de accesări pe portalul Anticoruptie.md. 

3. „Cine este inspectorul de integritate care a emis actul de constatare în privinţa Domnicăi Manole„

Inspectorul de integritate care a constatat că preşedinta Curţii Constituţionale (CC), Domnica Manole, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese pentru că a participat la judecarea unei cauze în care era vizată se numeşte Virgiliu Bardă şi este specialist în administrare bancară. Bardă este originar şi locuitor al localității Mileştii Mici, raionul Ialoveni, satul în care locuieşte şi procurorul general adjunct suspendat, Ruslan Popov, și, potrivit unor surse, aceştia ar fi rude.

Virgiliu Bardă a absolvit în iunie 2019 Facultatea Administrare Bancară a Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM).

În luna august a anului 2019, Bardă a reuşit să treacă de proba scrisă a concursului pentru funcţia de inspector de integritate, apoi intervul, iar în octombrie a fost angajat în funcţia de inspector de integritate. În februarie 2021, a fost avansat ca inspector superior de integritate. Pe parcursul carierei sale, inspectorul Bardă a emis mai multe acte de constatare în special în privinţa aleşilor administraţiilor locale.

Reporterii CIJM au constatat că, în 2016, anul în care a fost admis la facultate, Virgiliu Bardă şi-a procurat cu 360.680 de lei un automobil de model Chevrolet Captiva fabricat în 2013. În anul doi de facultate, viitorul inspector de integritate a cumpărat șapte terenuri cu destinaţie agricolă. În 2020, a raportat o donaţie de 40.000 de lei din partea părinţilor.

Virgiliu Bardă afişează pe reţelele de socializare prietenia cu Lilian Racoviţă, băştinaş din Mileştii Mici, stabilit de mai mulţi ani în SUA. Racoviţă figurează într-o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice în care se arată că a procurat cota de 33 la sută dintr-o afacere agricolă la Orhei de la Alexandru Popov, fiul mai mare al procurorului Ruslan Popov. Tranzacţia a avut loc cu puţin timp înainte ca Ruslan Popov să fie reţinut pentru îmbogăţire ilicită.

Articolul a înregistrat pe portalul Anticoruptie.md, peste 7.300 de vizualizări. 

4. „Rusia insistă voalat pe vizită Maiei Sandu la Moscova. Dosarul transnistrean, în topul presiunilor” 

Un material despre presiunile voalate ale conducerii de la Moscova asupra conducerii Republicii Moldova pentru ca să fie reluat dialogul asupra chestiunii transnistrene. Rusia presează insistent Chișinăul, după preluarea celui de-al doilea mandat de către Vadim Krasnoselsky pe 12 decembrie 2021, pentru reluarea tratativelor în dosarul transnistrean dintre Chișinăul și Tiraspol.

În material este citat viceministrul rus de Externe, Andrei Rudenko, care menționează că Moscova se așteaptă ca autoritățile de la Chișinău să ia măsuri pentru reluarea discuțiilor din dosarul transnistrean în format 5+2 implică Moldova, Transnistria, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Rusia, Ucraina, precum și SUA și Uniunea Europeană în calitate de observatori.  

Materialul a fost accesat de peste 4.200 de ori. 

5. „Обыски в родном селе Игоря Додона: Брат бывшего президента стал фигурантом уголовного дела о мошенничестве” 

Este vorba de varinata în limba rusă a materialului despre descinderile oamenilor legii, din 3 ianuarie, cu percheziţii în satul fostului președinte Igor Doodn, Sadova, raionul Călăraşi, într-un dosar penal privind delapidarea bunurilor de la Calea Ferată din Moldova. Percheziţiile se desfăşoară pe teritoriul unei întreprinderi, fondată la finele anului 2019 de către Alexandru Dodon, fratele ex-preşedintelui Igor Dodon.

6. „STUDIU DE CAZ Cum a încercat soția unui procuror să reducă la tăcere jurnaliștii”

În prima săptămână a anului, cititorii portalului Anticoruptie.md au accesat de cel putin 4.500 de ori un material din anul 2021. Este voba de un studiu de caz legat de modul în care fosta soție a procurorului Igor Popa a hărțuit jurnaliștii care au pornit, încă în 2019, să investigheze averea nedeclarată a acuzatorului. Aproape 2 ani, avocata Ala Popa a scris plângeri la mai multe instituții de stat, la Centrul pentru Protecția Datelor Personale,  Consiliul de Presă, la Poliție și Procuratură, peste tot cerând penalizarea jurnaliștilor pentru că au accesat informații despre proprietățile pe care le deține.

Jurnaliștii au reușit sî arate în ancheta „VIDEO // Divorțul fictiv și averea tăinuită a procurorului Igor Popa”, publicată în iulie 2020, cum procurorul Popa a recurs  la un divorț fictiv pentru a nu declara proprietățile pe care le folosește și pe care nu le-ar fi putut acoperi cu salariul său de la procuratură. 

Interesul sporit al cititorilor pentru acest articol a fost generat și de faptul că la începutul anului 2022 procurorii anticorupţie au înaintat acuzaţii noi şefului adjunct al Procuraturii municipiului Chişinău, Igor Popa, cercetat într-un dosar penal pentru îmbogăţire ilicită. Igor Popa este învinuit pe încă cinci capete de acuzare pentru fals în declaraţiile de avere şi interese personale, la baza dosarului penal fiind investigațiile jurnalistice realziate de echipa Anticoruptie.md.     

7. „Domnica Manole vrea să fie tras la răspundere inspectorul de integritate care a emis actul de constatare în privinţa sa: ,,Este o încălcare crasă a Constituției și a legilor infra-constituționale”

Preşedinţa Curţii Constituţionale, Domnica Manole, s-a arătat decisă să actul ANI privind conflictul de interese stabilit în privinţa sa şi că va solicita tragerea la răspundere a inspectorului care a emis actul de constatare. 

Domnica Manole mai susţine în declaraţie că inspectorul de integritate nu era în drept să investigheze modul cum lucrează Curtea Constituţională.

În seara de 31 decembrie un inspector al Autorităţii Naţionale de Integritate a emis un act de constatare în care susţine că Domnica Manole nu a fost în drept să participe la examinarea celor două sesizări de către foşii deputaţi din Blocul ACUM, care au contestat hotârârea Parlamentului adoptat de către deputaţii PSRM şi cei din Partidul Şor privind retragerea calității de judecător constituțional a Domnicai Manole.

Materialul a fost citit de peste 4.200 de ori pe portalul Anticoruptie.md. 

8. „Scânteia revoltelor din Kazahstan: de ce s-a scumpit GPL și care a fost implicarea Rusiei în această afacere” 

Cititorii Anticoruptie.md au urmărit cu interes evenimentele tensionate din Kazahstan, pe care le-au acoperit reporterii Centrului de Investigații Jurnalistice. Știrea care intră în Top 9 vizează comentariile experților internaționali, care explică faptul că scânteia revoluției din Kazahstan este legată și de afacerile dintre Rusia și Kazahstan în domeniul gazelor.

Mai precis, Kazahstan exporta în Rusia gazele naturale din uriașele sale rezerve, și apoi importa GPL de la rafinăriile ruse la prețuri mult mai mari. Începutul acestui an a dus la scumpirea GPL pentru că Rusia a exportat în Kazahstan o cantitate mai mică și la prețuri mai mari.   

Piața GPL este reglementată în Kazahstan, iar guvernul stabilește o limită de preț pentru GPL în fiecare trimestru. Dar, pe lângă scăderea livrărilor din Rusia și creșterea prețului, a mai existat un factor: un deficit de GPL pe piața internă provocat de exporturile ilegale în țările vecine, unde prețul este mult mai mare.

Materialul a fost citit de peste 4.000 de ori pe portalul Anticoruptie.md. 

9. „CE acorda Chișinăului un nou program de asistență financiară de 150 de milioane de euro pentru dezvoltare. Finanțarea este în coordonare cu programul FMI și vizează reforme profunde”

Comisia Europeană (CE) a aprobat, luni, un plan de redresare economică pentru Republica Moldova în valoare de 150 de milioane de euro, din care până la 30 de milioane de euro ar urma să fie acordate sub formă de granturi și până la 120 de milioane de euro sub formă de împrumuturi pe termen mediu, în condiții de finanțare favorabile.

„Comisia Europeană continuă să fie alături de cetățenii Republicii Moldova în aceste vremuri deosebit de dificile. Alături de noul program al FMI, această nouă asistență macrofinanciară propusă va oferi atât granturi, cât și împrumuturi la rate favorabile pentru a susține economia Republicii Moldova în următorii doi ani. Ca întotdeauna, această finanțare va fi condiționată de îndeplinirea angajamentelor de politici menite să abordeze unele dintre cele mai stringente probleme care afectează dezvoltarea economică a Republicii Moldova”, a declarat comisarul european pentru Economiei, Paolo Gentiloni.

Asistență financiară de 150 de milioane de euro urmează să fie plătită în trei tranșe între 2022 și 2024. Noua asistență financiară de 150 de milioane de euro vine în continuarea unui program similar de asistență din partea Comisiei Europene, în valoare de 160 de milioane de euro, început în 2017.

Materialul a fost citit de peste 4.000 de ori pe portalul Anticoruptie.md. 

Pentru a deconspira mai multe scheme de corupție și delapidare a banilor publici, încălcări ale drepturilor omului avem nevoie de susținere. Ne poți ajuta cu o contribuție pentru echipa Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova prin Patreon sau poți redirecționa anual 2% din impozitul pe venit, pentru jurnalismul de investigație, cod fiscal al Centrului de Investigații Jurnalistice – 1019620008889. Portalul www.anticoruptie.md este un proiect al Centrului de Investigații Jurnalistice.