Trei experți anticorupție renumiți din Romania:  Cristian Ghinea, directorul  CRPE, Laura Ștefan, membră în grupul consultativ de experți anticorupție de pe lângă Comisia Europeană, și Ludmila Gamurari (CRPE)  au  identificat, într-un studiu, 10 probleme care subminează eficiența mecanismului de verificare și de control al averilor demnitarilor și funcționarilor publici din Republica Moldova. Soluția pe care o propun experții e ca Guvernul de la Chișinău să readucă în discuție pachetul de legi, respins la finele mandatului Executivului precedent, proiecte care, potrivit experților răspund celor mai grave probleme semnalate.

Iată care sunt cele 10 probleme majore care, potrivit autorilor studiului, afectează sistemul de control al averilor din Republica Moldova. Pentru fiecare problemă, experții au identificat și soluțiile potrivite, ce se conțin în proiectele de legi, stopate în Guvern: 

1. Fragmentarea instituțională. Legislația actuală face din CNI un simplu agent constatator, iar aplicarea sancțiunilor depinde de alte instituții (Centrul Național Anticorupție, Procuratura Anticorupție  etc.) În proiectul de lege privind Centrul Național de Integritate responsabilitatea sancțiunii revine direct CNI, asigurându-se o claritate a funcționării.

2. Termenul de prescripție este nerealist de scurt. Termenul de prescripţie în cadrul căruia organele competente pot aplica sancţiuni pentru nedepunerea declaraţiilor de avere și de interese este de doar trei luni. Chiar și acest termen este interpretat diferit de instituțiile implicate în prezent în prezent: CNI și CNA. Este principalul motiv pentru care CNI raportează un număr descurajator de sancțiuni aplicate pentru nedepunerea declarațiilor. În noul proiect de lege situația juridică privind termenele de prescripție se îmbunătățește și se clarifică interpretarea juridică. Astfel, aplicarea sancțiunilor disciplinare poate fi făcută în termen de cel mult șase luni de la data rămînerii definitive a actului de constatare al CNI.

3. CNI verifică declarații și nu averea propriu-zisă. Legislația cu care operează CNI nu are o definiție comună pentru ce anume verifică: declarațiile de avere sau controlul averilor demnitarilor și funcționarilor publici. Noul proiect de lege face tranziția de la un control formal al acurateței declarațiilor de avere către un control real, de fond, a evoluției averilor oficialilor publici pe durata mandatului.

4. Lipsa unui mecanism civil de confiscare a averii. Legislaţia în vigoare şi Regulamentul de funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Integritate nu prevede un mecanism civil de confiscare a averii care nu corespunde veniturilor încasate de oficiali. Noul proiect de lege oferă CNI dreptul de a sesiza instanța de judecată cu solicitarea ca aceasta să confiște partea nejustificată din averile demnitarilor și funcționarilor publici. Statul moldovean va avea astfel un instrument adevărat de descurajare a corupției și îmbogățirii nemeritate.

5. Definiție neadecvată a diferenței vădite de avere. S-a ajuns în situația ca CNI să fie aglomerat cu cazuri mici, care implică diferențe infime în averea declarată. Nu acesta este rolul normal al unei instituții care trebuie să vizeze marea corupție. Noul proiectul de lege stabilește un prag de aproximativ 7500 de euro între averea declarată și cea reală, făcînd astfel posibilă o triere adevărată a cazurilor de mare corupție față de mărunțișuri.

6. Perioadă limitată în care se poate efectua controlul. Potrivit legii curente, CNI poate efectua controlul averii doar pe o perioadă de un an de zile de la data depunerii declarației. Termenul este nerezonabil de scurt. Formularea propusă de Ministerul Justiției permite atît controlul pe durata mandatului deținut de oficialul public cît și după terminarea mandatului.

7. Lipsa de acces la bazele de date ale altor instituții. Pentru a putea face un control al averii demnitarilor publici, CNI ar trebui să poată compara averea declarată de către aceștia cu ceea ce ei deținprin acte de proprietate recunoscute de statul moldovenesc. Dar CNI are acces doar parțial, mediat și condiționat la cele mai multe dintre aceste date. CNI nu are acces direct la datele de cadastru, la datele bancare sau la datele privind bunurile mobiliare. Este anormal ca statul moldovenesc să nu pună la dispozițiainstituției datele minimale necesare în activitate. Această problemă este rezolvată prin proiectului de lege privind Centrul Național de Integritate prin care se precizează că instituțiile care dețin registre de stat vor încheia contracte de acordare a accesului cu titlu gratuit.

8. Structura deficitară a CNI. CNI este o instituție de tip colegial constituit din cinci membri numiți de Parlament pentru un mandat de cinci ani, iar Regulamentul CNI nu precizează clar atribuțiile membrilor Comisiei. Acesta a fost unul din motivele pentru care CNI a fost subminată de conflicte interne aproape permanente, care au afectat imaginea și credibilitatea sa în societate. Proiectul de lege privind Centrul Național de Integritate soluționează această problemă, instituind o conducere unitară, cu un președinte desemnat prin concurs și numit de șeful statului și cu aparat propriu compus din inspectori de integritate.

9. Expunerea CNI față de un control politic direct. Numirea membrilor CNI prin desemnarea de către fiecare grup parlamentar a unui membru creează o legătură directă între membri și partidele parlamentare. Proiectul de lege privind organizarea Centrului Național de Integritate prevede constituirea Consiliului Național de Integritate, organism intermediar unde sunt reprezentate instituțiile statului (Parlamentul, CSM) și societatea civilă (plus un reprezentant al presei). Această formulă asigură responsabilitatea instituției, dar în același timp o protejează de o intervenție directă a partidelor.

10. Resurse insuficiente alocate CNI față de așteptările de la această instituție. Randamentul mic în verificarea declarațiilorrecepționate (110.000 declarații în 2013 verificate de opt angajați) a fost cauzat, în primul rînd, de insuficiența de personal în cadrul CNI și de bugetul mic al CNI. Salariul mediu în instituție este foarte mic față de responsabilitatea de a controla averi mari. Noua legislație propusă permite CNI angajarea a pînă la 50 de oameni, ceea ce este o îmbunătățireevidentă. Dar impactul propus va fi mic dacă salariile vor rămâne neatractive. CNI trebuie inclusă în măsurile de reformare a justiției, agreate cu și finanțate de Uniunea Europeană.

Studiul poate fi gasit aici.