23 de candidaţi pentru patru funcţii vacante la Judecătoria Chişinău

Anastasia Nani
17/04/2017
Şedinţa CSM. Foto: csm.md

23 de candidaţi concurează pentru patru funcţii de magistrat vacante la Judecătoria Chişinău. Printre aceştia sunt şase persoane care sunt în prezent judecători la alte instanţe de fond din ţară şi 17 candidaţi la postul de magistrat. Candidaturile vor fi analizate marţi, 18 aprilie, la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii. 

Lista candidaţilor

La concurs participă şi judecătoarea Irina Ţonov, despre care Centrul de Investigaţii Jurnalistice a scris anterior în cadrul unei anchete. În luna august 2008, Vladimir Voronin nu a acceptat-o pe Irina Țonov, propusă de CSM la funcția de judecătoare la Căușeni. În scrisoarea sa, șeful statului preciza că „doamna Țonov este caracterizat ca un specialist de competență mediocră, deseori invocându-se faptul că dânsa este mai multe teoretician și mai puțin practician”.

„Se consideră că activitatea ei de succes este determinată în mare parte de  protecția factorilor de decizie. Irina Țonov este o persoană impulsivă, lăsându-se ușor provocată, ceea ce generează certuri și conflicte. Un alt aspect ce nu poate fi ignorat îl constituie existanța unor date precum că starea materială a soților Țonov nu corespunde veniturilor declarate. Mai mult ca atât, actualmente este verificată informația privind acceptarea de către doamna Țonov, în calitatea de lector la USM, în timpul sesiunii din vara anului 2008, de la mai mulți studenți, a unor sume bănești pentru susținerea examenului și colocviului. Toate mijloacele bănești ar fi fost colectate printr-o persoană de încredere”, susţinea Vladimir Voronin.

Respinsă de liderul PCRM, Irina Țonov a fost acceptată în decembrie 2011 de un alt președinte, interimarul Marian Lupu. Peste un an Nicolae Timofti a promovat-o la funcţia de vicepreședinte al Judecătoriei Căușeni. Ulterior, magistrata a devenit preşedinte interimar al instanţei. 

Aureliu Postică, acum magistart la Judecătoria Orhei, a fost judecătorul de instrucţie care a respins în septembrie plângerea depusă de avocații Domnicăi Manole privind contestarea ordonanței procurorului general interimar de începere a urmăririi penale în privința colegei sale. Judecătoarea este cercetată penal pentru decizia prin care a obligat CEC să iniţieze referendumul republican privind alegerea preşedintelui ţării de către popor, la iniţiativa Platformei Demnitate şi Adevăr.

Printre candidaţi este şi Petru Harmaniuc, absolvent al Institutului Naţional al Justiţiei, fiul fostului judecător Valeriu Harmaniuc. Valeriu Harmaniuc, alături de alți trei foști colegi de-ai săi Aureliu Colenco, Eugeniu Clim și Ala Nogai, au ajuns în vizorul procurorilor Anticorupție după ce, în 2009, ar fi pronunţat decizii şi încheieri contrare legii. În decembrie 2014, oamenii legii au emis o ordonanţă privind încetarea şi clasarea urmăririi penale. În document, procurorii au invocat faptul că membrii CSM s-au opus demersului de a-i cerceta penal pe cei patru. În aprilie 2014, Valeriu Harmaniuc a depus o cerere de demisie, acceptată de preşedintele Nicolae Timofti.

În aprilie 2013, după ce a absolvit Institutul Național al Justiției, Petru Harmaniuc a devenit asistent judiciar în cadrul Curții Supreme de Justiție. S-a concediat în martie 2015, iar peste câteva luni, în noiembrie, s-a reangajat în aceeași funcție la Judecătoria sectorului Centru din Chișinău. Ulterior, el a cerut CSM să-l promoveze de mai multe ori în funcţia de magistrat, dar nu a acumulat suficiente voturi. Absolventul INJ, alături de colegul său Corneliu Creţu, a fost vizat în câteva anchete jurnalistice. Despre Petru Har­ma­niuc autorii de la Ziarul de Gardă notau că este pro­pri­e­ta­rul unei case de locuit în comuna Stă­u­ceni, municipiul Chi­şi­nău. „Casa de lux, cu supra­faţa de 96,8 metri pătrați, valo­rează apro­xi­ma­tiv șapte mili­oane de lei. Potri­vit date­lor de la Cadastru, Petru Har­ma­niuc avea 18 ani când a cum­pă­rat lotul de pământ de la Stă­u­ceni prin con­tract de vânzare-cumpărare. Acesta şi-a con­struit casa pe tere­nul res­pec­tiv, iar în anul 2012 a făcut rece­pţia finală a între­gu­lui imo­bil”, se arată în articol. Potrivit ultimei declaraţii de avere, cea pentru anul 2015, asistentul judiciar avea în proprietate un Mercedes Benz E220, automobil fabricat în 2012 și cumpărat în 2013 cu 255.000 de lei. Totodată, deţine prin comodat alte două automobile: Toyota RAV4, mașină din 2002 și dobândită în 2009, dar și un autoturism de model BMW X5, fabricat în 2003 și dobândit în 2012.   

El a mai declarat un teren intravilan cu o suprafaţă de şase ari şi cu o valoare cadastrală de peste 150.000 de lei. Pe parcursul anului 2015, candidatul la funcţia de judecător a avut un salariu de circa 35.000 de lei. 

În lista celor 23 de candidaţi sunt şi foşti procurori, de exemplu Radion Bordian sau Igor Balmuş. Anterior, Igor Balmuş a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate pentru că nu şi-ar fi declarat toate bunurile. Atunci, Corneliu Gurin, fost procuror general, a dispus începerea urmăririi penale. 

Anastasia Nani
17/04/2017

Comentarii