Ziua de 7 aprilie 2009 a rămas în memorie drept ziua în care mii de tineri în Chișinău au ieșit în stradă pentru a protesta față de fraudarea alegerilor parlamentare din 5 aprilie a aceluiași ani, iar forțele de ordine au fost mobilizate să reprime mulțimea care protesta pașnic. Sute de tineri au fost reținuți cu forța și duși prin comisariatele de poliție, unde au fost umiliți și torturați. Zeci de procurori și judecători au mers în comisariatele de poliție și i-au judecat pe tinerii maltratați, pentru dezordine în masă sau huliganism, fără să ia atitudine față de atrocitățile comise de polițiști.

În urma proceselor inițiate, mai multe dosare au fost clasate sau suspendate și adevărul nu s-a aflat, iar majoritatea a fost promovată pe scară profesională. Cei mai mulți dintre polițiștii care au reținut și torturat tinerii participanți la protestul antiguvernamental din 6-7 aprilie 2009 nu numai că nu au ajuns să fie trași la răspundere penală pentru atrocitățile pe care le-au comis, dar au reușit să avanseze în cariera profesională. La fel, nici conducătorii forțelor de menținere a ordinii publice nu au fost trași la răspundere pentru acțiune sau inacțiune în cazul devastării clădirilor Parlamentului și Președinției.

Deputatul Vitalie Nagacevschi, care a condus Comisia de anchetă privind evenimentele din 7 aprilie,  a menționat că numărul polițiștilor a fost mai mare decât cel al persoanelor violente în rândul protestatarilor. În timpul protestelor din aprilie 2009, polițiștii nu au intervenit în forță, chiar dacă erau devastate clădirile principalelor instituții ale statului, iar forțele de menținere a ordinii publice nu au asigurat protecția clădirilor devastate și în câteva momente în care au izbucnit incendii la etaje superioare, clădirile se aflau controlul structurilor de forță.

Poliția a intervenit în forță pe 7 aprilie, după ora 23, când în Piața Marii Adunări Naționale, conform datelor oficiale, se aflau 50-60 de tineri pașnici și 20-30 de persoane care manifestau un comportament violent. Potrivit raportului Comisiei de anchetă, numărul polițiștilor care se aflau în piață la acel moment era de 200-300 (!).

Printre polițiștii care au dat și îndeplinit ordine în timpul protestelor și după se numără: ministrul de atunci al Internelor, Gheorghe Papuc, și Vladimir Botnari, ex-comisar al municipiului Chișinău, judecați în cadrul unui dosar penal pentru neglijenţă în serviciu, soldată cu moartea lui Valeriu Boboc.

În 2015, Gheorghe Papuc a fost condamnat de către Curtea de Apel Chișinău la patru ani de închisoare cu executare în dosarul „7 aprilie”. Fostul oficial a fost lăsat să plece din sala de judecată și probabil, chiar din țară. Vladimir Botnari a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Ambii au fost însă absolviți de pedeapsă în 2016, prin decizia Curții Supreme de Justiție. Ulterior, Papuc a fost ales în calitate de preşedinte al Consiliului Băncii Sociale, una dintre cele trei bănci devalizate, urmare a furtului unui milliard de dolari, cu complicitatea lui Ilan Șor. După lichidarea băncii, Papuc devine partener de afaceri cu fosta deputată comunistă şi actuala consilieră socialistă, Svetlana Popa, despre care în mai multe investigaţii jurnalistice s-a scris că ar fi implicată în afaceri ilegale cu terenuri. Vladimir Botnari a condus timp de mai mulți ani Departmentul securitate în cadrul Companiei Moldtelecom.

Valentin Zubic, ex-viceministru la Interne, care a coordonat intervenţia forţelor de ordine în Piaţa Marii Adunări Naţionale în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009, a fost absolvit de pedeapsă. În martie 2011, procurorii i-au înaintat învinuirea, dar, peste doi ani, magistraţii de la Judecătoria sectorului Centru au anulat ordonanţa de punere sub învinuire, chiar dacă în cadrul audierilor, mai mulți comisari de poliție au declarat procurorilor că în zilele de 7-8 aprilie au primit ordine să rețină tinerii protestatari anume de la Valentin Zubic. Ulterior, el a devenit administratorul companiei de pază Argus-S, una dintre firmele fondate de off-shore-ul olandez Otiv Prime Services B.V., afiliat lui Vlad Plahotniuc. În 2024, Zibuc ar fi acționat în judecată Serviciul de Informații și Securitate, solicitând verificarea legalității unor decizii luate în privința sa, ce vizează includerea sacîn lista de sancțiuni. 

Ex-ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan, în 2009 era șef al Departamentului servicii operative din cadrul MAI, servicii care s-au ocupat de reținerea tinerilor protestatari. El nu a figurat în niciunul dintre dosarele de la 7 aprilie, deși mai mulți polițiști cercetați penal au declarat în cadrul anchetelor că au primit indicații de la Jizdan. El a fost decorat de ministrul Papuc pentru că ar fi îndeplinit ordinele în timpul evenimentelor din 7 aprilie.

Și fostul șef al Direcției de Combatere a Crimei Organizate din cadrul MAI, Alexandru Pânzari, a fost judecat penal pentru că a acceptat conștient mărturii false într-un dosar în cadrul căruia au fost reținuți frații Stepuleac. În toamna anului 2016, Curtea de Apel Chișinău l-a achitat și în pofida dosarului penal și el a fost avansat pe scară profesională, fiind promovat în postul de director interimar al Departamentului Instituţiilor Penitenciare. Pe 30 martie 2016 a fost numit șef al Inspectoratului General de Poliție.

Polițiștii au reținut persoane atât în noaptea de 7 spre 8 aprilie, cât și pe parcursul zilelor de 8-12 aprilie 2009. Ministerul de Interne a operat cu cifra de 206 persoane, despre care spunea că „au fost reţinute administrativ şi documentate oficial, dintre care 29 - amendate şi 91 arestate administrativ, iar în aspect penal au fost arestate 117 persoane”. Procuratura Generală indica într-o scrisoare oficială că „au fost reţinute pe cauze penale 120 de persoane şi 128 persoane - în ordine administrativă, iar 182 persoane au fost reţinute în cauzele penale – pentru participare la tulburările în masă din 07.04.2009”.

Totodată, Primăria municipiului Chişinău a prezentat presei o bază de date cu numele a 328 de persoane reținute și maltratate în comisariatele de poliție, organizația neguvernamentală Institutul pentru Drepturile Omului a operat cu o bază de date în care erau 467 de persoane, iar un grup de avocați susținuți de Fundația Soros-Moldova a documentat 674 de persoane de persoane, reținute de poliție. Comisia de anchetă, condusă de Vitalie Nagacevschi, a indicat un număr de aproximativ 700 de persoane reținute de polițiști, după evenimentele din 7 aprilie 2009. În raportul comisiei se arată că multe persoane nu au fost incluse în registrele comisariatelor de poliție, unele dintre ele fiind eliberate, fără a fi documentate, deși toate au fost maltratate. Alte 64 de persoane au fost reținute la Chișinău au fost transportate, fără motiv obiectiv, la comisariatele de poliție din Drochia, Vulcănești și Taraclia.

După evenimentele din aprilie 2009, procurorii au pornit 102 de dosare penale împotriva polițiștilor care au torturat protestatarii reținuți.

Unul dintre polițiștii care au torturat tinerii arestați în aprilie 2009 este fostul vicecomisar al Capitalei, Petru Corduneanu. La 7 aprilie, Corduneanu a fost surprins de camerele video cum lovea cu picioarele în tinerii trântiți în Piața Marii Adunări Naționale, printre care era și Boboc, care a fost omorât. Mai mulți tineri au declarat că au fost bătuți de Corduneanu, inclusiv ex-deputata Valentina Cuşnir, dar procurorii nu au luat în calcul mărturiile victimelor.

Și Ruslan Saachian, vizat în dosarele Mătăsaru și altele, deși a fost suspendat din funcţie de mai multe ori pentru diferite infracţiuni de serviciu, a rămas să lucreze în poliție, iar din mai 2016 a fost la conducerea Inspectoratului de Poliţie Ciocana al Capitalei. El a rămas în funcție deși mulți subalterni de ai săi au fost reținuți și condamnați pentru corupere pasivă sau trafic de droguri. Colonelul a fost lăsat în pace și după cazul lui Andrei Brăguță, tânărul care a decedat în condiții suspecte în august 2017 într-un penitenciar, după ce a fost bătut într-un izolator al Poliției.

Despre alți oameni ai legii care inclusiv au avansat în funcție, implicați în acțiunile 7 aprilie, puteți vedea în ancheta Anticorupție.md, citiți în „RECHIZITORIU: 7 aprilie 2009. Cum (NU) au fost pedepsiți polițiștii torționari, judecătorii și procurorii”.

Despre dosarele victimelor din 7 aprilie 2009 și parcursul celor care au gestionat protestele citiți în materialul RECHIZITORIU: 7 aprilie 2009. Zece ani de injustiție.

Instanţele judecătorești i-au achitat pe majoritatea poliţiştilor denunţaţi pentru abuzurile din aprilie 2009, iar cei care au fost găsiţi vinovaţi s-au ales cu termene non-privative de libertate. Singurul condamnat cu executare a fost Ion Perju, găsit vinovat de moartea lui Valeriu Boboc. Acesta a părăsit sala de şedinţe a Curţii de Apel și a dispărut.

Potrivit unor informații făcute publice în 2025 de șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, Perju s-ar fi ascuns o perioadă în regiunea transnistreană. Oficialul a declarat că acesta a fost identificat și reținut în urma unor percheziții desfășurate la membri ai rețelei Șor, fiind depistat în podul unei case.

Cernăuțeanu a mai precizat că Perju ar fi avut rol de coordonator în cadrul rețelei și ar fi fost implicat în convertirea criptomonedelor în numerar. De asemenea, acesta ar fi utilizat mai multe identități și și-ar fi schimbat frecvent locul de trai.