Parlamentul European a aprobat marți, 4 iulie, acordarea asistenței macro-financiare de 100 de milioane de euro autorităților de la Chișinău. Deși pentru finanțare, în cadrul plenarei de la Strasbourg, au votat 575 de europarlamentari, și de această dată în cadrul dezbaterilor s-a discutat în termeni duri despre starea lucrurilor din Republica Moldova. Mai mult, deputații au accentuat că fiecare tranșă va fi transferată doar după îndeplinirea condiționalităților, printre care se numără implementarea reformelor, asigurarea independenței Justiției, întărirea statului de drept, a sistemului bancar și respectarea sistemului parlamentar pluripartit. Și de această dată, în centrul atenției a fost schimbarea sistemului electoral. 

Siegfried Mureşan, raportor din partea Comisiei pentru bugete pe avizul privind programul de asistenţă macrofinanciară pentru Republica Moldova, a specificat că banii sunt prevăzuți a fi acordați de Comisia Europeană în trei tranșe, iar înainte de plata fiecăreia, autoritățile de la Chișinău trebuie să demonstreze că au realizat progrese în mai multe domenii care trebuie reformate. Dacă aceste progrese vor fi realizate, banii vor fi livrați în termenele stabilite, iar dacă nu, fiecare tranșă va putea fi blocată până la îndeplinireacondiționalităților. 

„Cetățenii Republicii Moldova trebuie să înțeleagă că acești bani sunt meniți să-i ajute pe ei, și nu pe oligarhi, iar, pentru ca acest lucru să se întâmple, este nevoie ca politicienii din Republica Moldova să facă proba voinței lor de a lupta cu corupția și de a întări statul de drept și sistemul de justiție. Republica Moldova are nevoie de acești bani ca să-și finanțeze cheltuielile curente, să-și stabilizeze economia, acesta este și motivul pentru care Uniunea Europeană oferă acest ajutor, iar eu vreau ca banii să fie livrați cât mai repede. Trebuie să ne asigurăm, însă, că sprijinul financiar pe care Uniunea Europeană îl oferă Republicii Moldova nu ajunge în buzunarele politicienilor corupți, ci că ei sunt utilizați acolo unde este cu adevărat nevoie de ei, în folosul oamenilor de rând. (...) Acțiunile Guvernului Republicii Moldova au dus deja la întârzierea adoptării acestei decizii de finanțare și au creat incertitudine cu privire la acordarea banilor. Noi avem banii și vrem să îi acordăm, vrem ca acești bani să ajungă la oameni, dar totul depinde de implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneția de către Guvern”, a scris Mureșan pe pagina sa de Facebook, la scurt timp după acordarea votului. 

În luna mai, schimbarea sistemului electoral, dar și restanțele guvernării de la Chișinău în implementarea reformelor asumate în fața UE au atras critici dure la plenara Parlamentului European de la Strasbourg. Comisia Europeană a decis să acorde Republicii Moldova ajutorul de 100 de milioane de euro la începutul acestui an, eliberarea fiecărei dintre cele trei tranșe urmând să fie însoțită de anumite condiționalități. Propunerea a fost avizată pozitiv atât de Consiliul European, cât și de comisiile de resort din Parlamentul European, cu mai multe amendamente de întărire a condiționalităților. 

Luni, 15 mai, a fost propusă dezbaterea subiectului în format tripartit, potrivit procedurilor legislative ale UE, între reprezentanții Comisiei Europene, ai Parlamentului și ai Consiliului European, ca mai apoi, un draft final să fie votat de eurodeputați până la sfârșitul actualei sesiuni legislative. A doua zi, presa de la Chișinău a dat de înțeles că discuțiile vor fi amânate pentru cel puțin o lună, citând mai mulți eurodeputați. Mărul discordiei s-a dovedit a fi proiectul de schimbare a sistemului electoral, votat în primă lectură de aleșii locali pe 5 mai. 

Ulterior, Comisia de la Veneția a evaluat critic propunerea guvernării de la Chişinău. Urmare a consultărilor avute vineri, 16 iunie, în cadrul ședinței plenare a Comisiei, experții în probleme constituționale ale Consiliului Europei au adoptat opinii care evaluează critic proiectul de lege privind introducerea unui sistem electoral mixt în Republica Moldova pentru alegerea Parlamentului, dar și o propunere de extindere a puterilor prezidențiale.