În 2017, alegerile în Consiliul Superior al Magistraturii au fost mai puțin transparente decât cele din 2013 şi 2014 și acesta este un semnal puternic de îngrijorare despre starea de lucruri în sistemul judecătoresc, susţin mai multe organizaţii neguvernamentale, care au semnat o declaraţie comună. Apelul a fost lansat după ce angajaţii CSM au publicat pe ultima sută de metri programele şi CV-urile celor opt candidaţi la şase funcţii de membru în Consiliu.  

„Cunoașterea candidaților de către corpul judecătoresc ar fi asigurat o alegere informată, condiție indispensabilă pentru orice alegeri libere, corecte și democratice. Fără publicarea în timp util a listei candidaților și documentelor depuse de aceștia este imposibilă informarea detaliată cu privire la candidați, ceea ce va afecta negativ calitatea alegerilor”, potrivit declaraţiei. 

Semnatarii apelului (Asociația pentru Democrație Participativă ADEPT, Asociația Presei Independente, Asociația Promo-LEX, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Institutul pentru Politici și Reforme Europene - n.r.) urmau să organizeze o dezbatere, dar candidaţii au refuzat să participe. Potrivit lor, astfel de dezbateri au loc în ţări ca România sau Polonia. „Constatăm cu regret că se mai ratează o ocazie potrivită pentru a demonstra că reforma în Justiție se aplică în practică, fiind atât de necesară crearea premiselor pentru consolidarea integrității, autorității și independenței sistemului de justiție din Republica Moldova”, se mai arată în declaraţia comună.

Judecătorii din Republica Moldova urmează să-şi aleagă vineri, 20 octombrie, reprezentanţii în Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru cele şase funcţii de membri ai CSM candidează opt magistraţi. Doi au fost propuşi de Curtea Supremă de Justiţie (Victor Micu şi Petru Moraru), doi de curţile de apel (Nina Cernat şi Alexandru Gheorghieş), doi de instanţele de fond (Anatolie Galben şi Dorel Musteaţă), iar alții doi şi-au făcut singuri loc în cursă (Gheorghe Balan şi Viorica Puică). Trei judecători candidează la funcţiile de membri supleanţi (Anatolie Pahopol, Luiza Gafton şi Sergiu Furdui). Ei vor rămâne pe „banca de rezervă” şi vor veni să-şi înlocuiască colegii în cazul în care, de exemplu, unii vor demisiona.

CSM a declinat mai multe solicitări ale noastre de a ne oferi programele candidaţilor. Actele au fost publicate abia marţi dimineaţa. Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, președintele Asociației Judecătorilor din Moldova, Ion Druță, a evitat să comenteze condițiile în care se desfășoară „electorala” pentru locurile în CSM. 

A comentat în schimb judecătorul român Cristi Danileţ, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii de la Bucureşti: „CSM este organul reprezentantiv al judecătorilor. Alegerea membrilor trebuie să se desfășoare în cunoștință de cauză cu privire la integritatea candidaților, pregătirea lor profesională, activismul lor și planurile de viitor. În aceste posturi nu trebuie aleși leneși, corupți sau sindicaliști, ci oameni puternici, care să reprezinte interesele Justiției și nu doar pe cele ale judecătorilor, care să nu aibă pete în trecut, gata să se lupte cu politicienii în spațiul public, curajoși în a se opune colegilor incorecți din sistem. E o alegere pentru mulți ani. Dacă CSM va avea un standard înalt, Justiția din Republica Moldova va deveni mai puternică și țara se va dezvolta. Dacă judecătorii vor fi indiferenți sau manipulați la aceste alegeri, nu doar Justiția va pierde, ci însăși țara.”

Centrul de Investigaţii Jurnalistice a analizat cariera, deciziile controversate, averile, dar şi programele celor 11 candidaţi şi vă propune să aflaţi cine sunt persoanele desemnate de sistem să intre în cursă şi cu ce promisiuni s-au avântat în concurs.