Peste jumătate dintre actele de constatare privind nerespectarea regimului conflictelor de interese emise de Autoritatea Națională de Integritate (ANI), în ultimii doi ani, vizează reprezentanții autorităților publice locale (APL). Cauza ar putea consta în faptul că aleșii locali nu cunosc legislația de ține de integritate, inclusiv tratarea conflictelor de interese și ce sunt interesele personale. Acestea sunt rezultatele unui sondaj realizat de Transparency International Moldova (TI Moldova) în rândul aleșilor locali, angajaților primăriilor și conducătorilor entităților publice din 9 localități, care a stat la baza Raportului „Respectarea regimului conflictelor de interese de către aleșii locali”.

Potrivit rezultatelor sondajului, doar 48% dintre respondenți consideră că un funcționar public are interese personale, iar majoritatea exemplelor aduse de ei nu reflectă interese personale, ci sunt situații de conflict de interese, incompatibilități sau încălcări ale restricțiilor stabilite de lege. Totodată, respondenții nu înțeleg și nu disting diferite tipuri de conflicte de interese – reale, potențiale, consumate și nu știu ce sancțiuni riscă în cazul nerespectării cerințelor de declarare a averilor și intereselor personale și de raportare a conflictelor de interese.

La fel, rezultatele chestionării arată că o mare parte dintre respondenți n-au numit bunicii, nepoții, unchii/mătușele, concubinii/concubinele, socrii atunci când au indicat cine sunt persoanele apropiate.

Printre domeniile de activitate ale APL în care există riscuri sporite de apariție a conflictelor de interese și a corupției au fost numite angajarea și promovarea personalului, gestionarea mijloacelor financiare, efectuarea achizițiilor publice și darea terenurilor în arendă.

Doar 7% din respondenți au menționat că știu, în anul 2023, despre cazuri de corupție, conflicte de interese, nereguli care au avut loc în APL în care lucrează, iar 73% nu cunosc. Totodată, disponibilitatea respondenților de a denunța cazuri de corupție, conflicte de interese și nereguli este destul de joasă - doar 45% din respondenți sunt deciși să le raporteze, iar 26% susțin că nu le vor raporta. Dintre respondenții care nu sunt dispuși să denunțe asemenea cazuri, 35,3% consideră că nu este responsabilitatea lor, 29,4% - pentru că aceasta le-ar crea doar probleme, iar 20,6% - deoarece nu au încredere că vor fi protejați ca avertizori de integritate.

Majoritatea respondenților nu văd diferența dintre întrebarea ce ține de un salariu care ar permite un trai decent și despre un salariu care n-ar genera corupție. Totuși unii respondenți au remarcat că majorarea salariilor nu-i face integri pe funcționarii publici.

Viorel Furdui, director executiv al Congresului Autorităților Locale din Moldova, a atras atenția la unele deficiențe în aplicarea normelor în domeniul intereselor personale și conflictelor de interese. În special, el a opiniat că acestea au fost elaborate reieșit din structura și complexitatea autorităților publice centrale, ceea ce însă nu întotdeauna este aplicabil la nivel local. „În unele localități mai mici, primăriile funcționează cu cinci persoane, fără a avea măcar jurist angajat. În altele efectiv este dificil de a găsi o persoană calificată pentru a fi angajată în anumite poziții. La fel, trebuie de revizuit normele conform cărora reprezentanții ALP sunt sancționați indiferent că e vorba de o încălcare serioasă, o întârziere sau e greșeală din necunoaștere”, a subliniat el.

Autorii raportului consideră că reglementările existente în domeniu nu sunt destul de eficiente și multe prevederi ale cadrului normativ trebuie reconsiderate. Totodată, ei recomandă conducătorilor APL să solicite de la ANI, Centrul Național Anticorupție, Institutul de Administrare Publică desfășurarea instruirilor la subiectul integrității, în special în ceea ce ține de tratarea conflictelor de interese și declararea averilor și intereselor personale.