Protestatarii închiși din Belarus, pntru că au contestat legalitatea alegerilor prezidențiale din august, au fost supuși torturii sistematice, constată Amnesty International, într-un raport făcut public săptămâna aceasta. Organizația afirmă că este nevoie să intervină justiția internațională în apărarea drepturilor omului, pentru că justiția din Belarus a eșuat în a-i trage la raspundere pe cei vinovați. Alegerile prezidențiale din luna august și rezultatele lor contestate au dus la proteste în masă împotriva liderului Aleksandr Lukasenko, aflat la putere de 26 de ani.

Raportul Amnesty conține relatări de la deținuți care au spus că au fost dezbrăcați în pielea goală, bătuți și lăsați fără mâncare, apă și îngrijiri medicale timp de mai multe zile. Comunitatea internațională trebuie să acționeze imediat pentru a asigura justiția, iar numeroasele încălcări ale drepturilor omului trebuie investigate, afirmă activista Jovanka Worner, experta în Belarus.

Amnesty International dezvăluie modul în care autoritățile din Belarus au utilizat sistemul de justiţie pentru a pedepsi victimele torturii și nu agresorii, ca parte a unei represiuni răspândite și brutale împotriva opoziției în urma protestelor postelectorale. Organizaţia a descris procesul de căutare a dreptății în interiorul Belarusului ca fiind „fără speranţă” şi a cerut comunităţii internaţionale să ia măsuri active pentru a aduce dreptate victimelor şi pentru a-i atrage la răspundere pe făptaşi. În timp ce autoritățile din Belarus au recunoscut că au primit peste 900 de plângeri privind abuzurile comise de poliție de la începutul protestelor în august 2020, nu a fost lansată nicio anchetă penală împotriva ofițerilor de poliție. În schimb, sute de investigații penale au fost deschise împotriva protestatarilor pașnici, dintre care mulți sunt victime ale torturii și maltratării.

De la alegeri au loc saptămânal proteste în capitala Minsk și în alte orase din Belarus, fiind supuse unei reprimări violente din partea forțelor de securitate. În timpul demonstrațiilor, peste 30.000 de protestatari au fost arestați, mulți au fost uciși, iar cateva sute au fost răniți. Conform Amnesty, există fotografii, înregistrări video și mărturii ale unor deținuti, victime și martori care pot fi folosite ca dovezi pentru încălcarea drepturilor.

 

„De la începutul protestelor postelectorale în Belarus, echipele de apărători ale drepturile omului au colectat dovezi ale torturii asupra a sute de protestatari pașnici și au documentat decesele a cel puțin patru persoane. Am solicitat în mod repetat investigații eficiente pentru a-i aduce pe cei responsabili în fața justiției, dar există puține speranțe în acest sens de la un sistem care nu numai protejează poliția , ci și încurajează intimidarea și violența în continuare împotriva victimelor și a martorilor. 

Eșecul total al sistemului de justiţie din Belarus de a atrage la răspundere pe cei vinovaţi, înseamnă că justiția trebuie acum căutată pe plan internațional. Guvernele, organizațiile internaționale și regionale ar trebui să folosească toate pârghiile lor pentru a face presiuni asupra autorităților belaruse pentru a pune capăt acestui atac asupra drepturilor omului. De asemenea, solicităm comunității internaționale să ia toate măsurile disponibile pentru a face dreptate în Belarus”, a declarat Marie Struthers, Amnesty Directorul Internațional pentru Europa de Est și Asia Centrală.

Lukansenko a revendicat victoria în alegerile prezidențiale cu 80,1% din voturi. Cu toate acestea, UE nu îl recunoaște ca președinte, iar opoziția o consideră pe Svetlana Tihanovskaia, plecată în exil în Lituania după scrutin, adevarata câștigatoare.

În timp ce autoritățile din Belarus au recunoscut că au primit mai mult de 900 de plângeri privind abuzurile comise de poliție în timpul protestelor, nu a fost lansată nici o anchetă penală referitoare la aceste plângeri. Pe lângă represalii grave, persoanele care au depus plângeri s-au confruntat cu obstacole birocratice, și anume tactici de amânare, şi obstrucţionarea clară a unui sistem menit să îi descurajeze şi să îi intimideze, să invalideze şi să neglijeze plângerile şi dovezile lor.

Un supraviețuitor din Akrestsina a declarat pentru Amnesty International că, după ce a reușit să depună plângerea și să examineze rănile de către un expert medico-legal oficial, ea a auzit de la anchetator că nu va începe o investigație oficială fără un „ordin de sus”.

În loc să asigure urmărirea penală a celor suspectați de încălcări ale drepturilor omului, procurorul general din Belarus a raportat în data de 28 octombrie 2020 că au fost deschise 657 de dosare penale împotriva protestatarilor cu peste 200 de persoane deja acuzate de revolte în masă și violență împotriva ofițerilor de poliție. Organizațiile societății civile au documentat zeci de cazuri împotriva protestatarilor pașnici deschise sub acuzații motivate politic și false.

Belarus este obligată, prin dreptul internațional, să apere drepturile omului ale tuturor celor de pe teritoriul său, inclusiv să asigure interzicerea absolută a torturii și să investigheze și să sancționeze persoanele responsabile.

„Amploarea fără precedent a încălcărilor drepturilor omului și impunitatea totală a făptașilor de acasă necesită adoptarea sau instituirea unor mecanisme internaționale de investigare și urmărire penală”, a declarat Marie Struthers.