Hărțuirea și intimidarea jurnaliștilor, apărătorilor drepturilor omului și a organizațiilor societății civile, inclusiv prin proiecte de acte legislative, încălcarea principiului nereturnării în țara de origine unde este pericol iminent de tortură, în cazul celor șapte profesori turci, expulzați din țară, fără a avea dreptul la contestarea deciziei, tratamente inumane și degradante în instituțiile statului sunt câteva dintre încălcările grave ale drepturilor omului,  înregistrate pe parcursul anului 2018 în Republica Moldova, arată un raport al al Amnesty International Moldova.      

„Prin retorica lor, unii politicieni din Partidul Democrat de la guvernare, precum și aliații acestuia au urmărit discreditarea și, în unele cazuri, hărțuirea și intimidarea celor care îi critică, inclusiv a apărătorilor drepturilor omului, altor activiști, jurnaliști independenți și organizații ale societății civile”, se arată în Raportul Amnesty International Moldova.

Organizația face referire în raportul său la mai multe cazuri înregistrate pe parcursul anului 2018:

„La 20 iulie, în timpul unui protest în centrul municipiului Chișinău, Ilan Shor, liderul Partidului Politic ”Shor”, a făcut declarații publice ce conțineau amenințări cu moartea la adresa jurnaliștilor, care, în percepția lui, i-au criticat activitățile. Printre altele, Shor a declarat: „Promit: fiecare din ei va atârna de Arca de Triumf. Fiecare din ei. Și toată lumea va putea face ce va dori cu ei. …Noi îi vom zdrobi, îi vom sugruma”. Cu toate acestea, autoritățile moldovenești nu au condamnat sau investigat acest incident, în pofida solicitărilor directe din partea societății civile și organizațiilor media de a face acest lucru și de a lua măsuri eficiente pentru protecția dreptului lor la libertatea de exprimare.

La 1 noiembrie, în Parlamentul Republicii Moldova au avut loc dezbateri privind participarea copiilor de vârstă școlară într-o acțiune publică organizată de Amnesty International Moldova, la 18 octombrie curent, în semn de protest față de returnarea abuzivă a șapte cetățeni turci (mai multe detalii despre acest caz sunt prezentate mai jos). Unele posturi TV pro-guvernamentale, inclusiv Prime TV, Publika TV, au insistat să intre să filmeze în biroul secției Amnesty International Moldova din Chișinău.

Într-o ședință a Parlamentului, câțiva membri din diferite partide au condamnat activismul copiilor în domeniul drepturilor omului și chiar au propus un proiect de lege, care criminalizează implicarea minorilor în „activități politice”. Autoritățile din Republica Moldova trebuie să respecte, protejeze și să asigure drepturile omului pentru fiecare persoană, inclusiv pentru copii, dacă aceștia aleg, în mod liber, să participe la un protest pașnic și să-și exprime liber opinia.

Încălcarea principiului nereturnării în țara de origine, în cazul pericolului iminent de tortură, tratamente inumane și degradante

În dimineața zilei de 6 septembrie, Serviciul de Informații și Securitate (SIS) din Moldova a  reținut șapte cetățeni turci, profesori ai rețelei de licee „Orizont”. La reținerea și îndepărtarea din țară a acestor persoane, ofițerii SIS au folosit forța excesivă. În luna aprilie curent, aceste persoane au cerut azil în Republica Moldova. În loc să fie examinate prompt cererile lor, prin care aceștia atenționau  cu privire la riscul încălcărilor grave ale drepturilor omului, inclusiv cu privire la un proces judiciar inechitabil și tortură, în cazul trimiterii forțate în Turcia, autoritățile moldovenești au reținut aceste persoane și le-au îndepărtat forțat în Turcia, în aceeași zi, fără a le da posibilitatea de a contesta decizia. La revenirea forțată în Turcia, aceste șapte persoane au declarat că au fost acuzate de apartenență la un presupus „grup terorist” și, în momentul emiterii acestui document, persoanele sunt încă ținute în detenție arbitrară în așteptarea, unui proces de judecată.

 Condițiile de detenție și asistența medicală proastă în sistemul penitenciar

Două dosare au evidențiat, în 2018, lipsa asistenței medicale adecvate în instituțiile penitenciare și condițiile proaste de detenție, care înseamnă, de fapt, tratament inuman și degradant. Cazuri similare și condiții proaste de detenție, caracteristice sistemului penitenciar din Moldova, au fost raportate și în anii precedenți. Autoritățile nu doar că nu au asigurat accesul la lucrători medicali calificați pentru deținuții cu probleme grave de sănătate, dar au refuzat solicitările lor repetate de asistență medicală și tratament în afara instituției penitenciare.

Cazurile lui David Davitean și Serghei Cosovan, doi deținuți din instituțiile penitenciare nr. 13 și 16, scot în evidență problemele cu care se confruntă deținuții cu probleme grave de sănătate.

David Davitean, cetățean moldovean de origine armeană, a fost condamnat pentru jaf, în 2017 și s-a plâns, în mod repetat, de rele tratamente în detenție. El a trimis o scrisoare către Amnesty International în care descria cum câțiva bărbați neidentificați au intrat în celula sa și l-au bătut cu țevi de metal. Davitean, de asemenea, a declarat că nu a beneficiat de tratament medical adecvat, după presupusa maltratare, bănuind că polițiștii, care îl păzeau, le-au spus medicilor să nu-i trateze leziunile. Specialiștii de la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie din Chișinău au recomandat ca Davitean să primească de urgență un tratament medical adecvat. Această recomandare a fost respinsă de administrația Instituției Penitenciare nr. 13.

Omul de afaceri și consilierul local din orașul Codru, Serghei Cosovan a fost plasat în detenție preventivă la 26 septembrie 2017, în baza acuzațiilor de fraudă și abuz în serviciu. În detenție s-a intensificat ciroza (cicatrizarea ficatului) deținutului Serghei Cosovan, care suferea de această boală înainte de reținere. Ulterior starea sa de sănătate s-a agravat, rezultând în hemoragii repetate, care puteau fi stopate printr-o intervenție chirurgicală. La 24 aprilie 2018, o instanță de judecată din Chișinău a recunoscut gravitatea stării sale de sănătate și a schimbat forma de arest, în arest la domiciliu. Atunci când Serghei Cosovan ieșea din centrul de detenție, ofițerii din Inspectoratul de Poliție al municipiului Chișinău l-au oprit și l-au informat că este anchetat în legătură cu alte acuzații noi de fraudă și l-au plasat într-un centru de detenție provizorie pentru alte 72 de ore. La 27 aprilie, instanța de judecată a dispus totuși plasarea lui Serghei Cosovan în arest preventiv, ignorând problemele sale grave de sănătate. El a fost transferat de la centrul de detenție provizorie la izolatorul de detenție preventivă în aceeași zi. Amnesty International a solicitat Procuraturii Generale a Republicii Moldova, la data de 18 iulie, comentarii pe marginea acestor cazuri, dar, până în prezent, a primit doar un răspuns verbal de la serviciul de presă al Procuraturii Generale, prin care este negat faptul că starea de sănătate a lui Cosovan îi pune viața în pericol, iar plasarea lui în arest preventiv nu va fi reexaminată în baza condiției stării de sănătate.

Drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex

 Marșul „Fără Frică”, în semn de solidaritate cu drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgender și intersex (LGBTI), a avut loc la Chișinău, la 19 mai 2018. La eveniment au participat aproximativ 600 de persoane. Poliția a asigurat protecție eficientă și a prevenit violența din partea unui grup agresiv de contra-protestatari religioși, care s-au întrunit lângă participanții de la marș și polițiști.

Dreptul la întrunire pașnică

 La 27 august, poliția a evacuat forțat protestatarii pașnici din centrul municipiului Chișinău unde aceștia s-au întrunit pentru a sărbători Ziua Independenței, cu motivația pretinsă că mitingul împiedica desfășurarea ceremoniei oficiale, care a avut loc în același timp”, se arată în Raportul Amnesty Moldova.