Primarul orașului Orhei, Ilan Șor, condamnat penal la 7,5 ani de închisoare în dosarul furtului din sistemul bancar moldovenesc, a încasat în 2017 un salariu de nici 3.000 de lei lunar, dar a contractat un nou credit în valoare de 16 milioane de lei, pe care trebuie să-l stingă până în 2022. Luate împreună cu împrumuturile pe care le-a făcut în anii precedenți,  datoriile edilului de la Orhei se ridică la 57 de milioane de lei. 

În declarația de avere pentru anul trecut, omul de afaceri indică un salariu anual de 34.000 de lei în calitate de primar, adică aproximativ 2.800 de lei pe lună, în timp ce soția sa, interpreta Jasmin, a încasat venituri de 2.946.549 de ruble rusești, echivalentul a circa 840.000 de lei, conform cursului valutar actual.

În aceeași declarație, Ilan Șor a raportat datorii de peste 57 de milioane de lei. Un credit de 16 milioane de lei a fost luat în 2017 și urmează a fi întors până în 2022. Anterior, primarul de la Orhei a mai luat un împrumut de 18 milioane de lei în 2015, care urmează a fi restituit până în 2020, iar altele două, de 16 milioane de lei și 349.200 de euro sunt scandente în 2021. Informațiile privind băncile de la care au fost luate împrumuturile sunt blurate în declarațiile de avere și interese personale ale lui Ilan Șor.

Acesta a trecut pe hârtie și sumele pe care le deține în conturi bancare - 607 mii de lei, 1.105 dolari și 20.543 de euro.

Ca și în 2016, funcționarul a raportat două apartamente de 158 de metri pătrați și 239 de metri pătrați, ultimul cumpărat în anul 2013, o jumătate de apartament deținut din anul 2002, o casă de locuit de 200 de metri pătrați, achiziționată în anul 2014 și un garaj de 48,6 metri pătrați. Șor mai deține un teren intravilan și trei automobile: Toyota Runner din 1997, autoturism GAZ 2410 fabricat în 1998 și un Bentley Continental fabricat în 2010 și cumpărat în 2014, cu o valoare declarată de peste 2,5 milioane de lei. Edilul de la Orhei a declarat cota parte de 0,8931% din firma Avantage SRL, care se ocupă cu activități în comerț.

Șor a mai menționat calitatea de președinte al formațiunii politice care-i poartă numele și al Fundației „Miron Șor”, președinte al Consiliului Societății Avia Invest SRL, precum și cea de fondator și președinte al altor trei organizații obștești. 

Ilan Șor a fost condamnat în iunie 2017 la şapte ani și șase luni de închisoare cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pentru spălare de bani și escrocherie în proporții deosebit de mari în dosarele creditelor neperformante acordate în 2014 de Banca de Economii, dar a fost pus în libertate, urmând să ispășească pedeapsa din moment ce sentința va deveni definitivă.  Decizia a fost luată de de magistrații Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

Inițial, dosarul pe numele lui Shor a fost repartizat la Curtea de Apel Chişinău, însă președintele instanței, Ion Pleşca, a cerut strămutarea cauzei. Magistraţii Curţii Supreme de Justiție au decis ca dosarul respectiv să fie judecat la Curtea de Apel Cahul. Ilan Shor este, potrivit companiei americane Kroll, figură-cheie în frauda bancară din 2014.