Judecătoarele de la Curtea de Apel Chișinău, reținute marți pentru acte de corupție, au ajuns în vizorul presei după ce au emis sentințe în dosare de rezonanță. Despre una dintre ele Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior că și-ar fi făcut studiile la o instituție inexistentă. De partea cealaltă, magistratele de la Judecătoria Chișinău, reținute și ele, au beneficiat în ultimul an de donații în mărime de mii de euro.

În 2012, o anchetă a Centrului de Investigaţii Jurnalistice a scos la iveală că judecătoarea Liubovi Brînza de la Curtea de Apel a obţinut diplomă de studii de la o academie-fantomă - „Omega Lux“ din Bucureşti. Potrivit carnetului de note din dosarul personal, la care fac trimitere autorii investigaţiei, magistrata de la Judecătoria sectorului Centru al Capitalei a studiat doi ani la Bucureşti, din 1993 până în 1995. Într-un răspuns oficial al Ministerului Educaţiei de peste Prut, adresat Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (actualul CNA - n.r.) se arată că academia respectivă „nu este şi nici nu a fost instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu sau acreditată". Totodată, datele de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului din România relevă că Academia „Omega Lux“ avea ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul, respectiv, nu era o instituţie de învăţământ. Procurorii au dispus însă neînceperea urmăririi penale, iar CSM a decis că nu există motive pentru ca judecătoarea să fie sancţionată. La 16 mai 2014, Colegiul de Evaluare a Performanţelor Judecătorilor i-a acordat magistratei calificativul „foarte bine“. Mai mult, Colegiul a constatat că Liuba Brânză are o reputaţie ireproşabilă. Acum câţiva ani, la o şedinţă a Colegiului Disciplinar al CSM, magistrata a fost acuzată că a primit indicaţii prin telefon. Totodată, Colegiul a pus în discuţii şi faptul că Liubei Brânză i-ar fi fost distribuite anumite dosare spre examinare prin altă metodă decât cea aleatorie, prevăzută de lege. Acum trei ani, membrii Consiliului Superior al Magistraturii au propus-o pe Liuba Brânză la funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Decizia a fost luată în pofida faptului că, anterior, CSM a respins candidatura ei motivând, între altele, prin faptul că magistrata a fost în centrul unui scandal mediatic privind diploma de studii pe care a obţinut-o de la o instituţie inexistentă. Președintele Nicolae Timofti a acceptat candidatura. În decembrie 2017, un complet de judecată condus de Liubovi Brînza, a menținut sentința magistraților Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, care l-au condamnat la 18 ani de închisoare cu executare pe omul de afaceri Veaceslav Platon, pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari.

În declarația de avere și interese personale pentru 2017, Liubovi Brînza a raportat venituri de 472 de mii de lei din salariul său și al soțului, care este decan la facultatea de Drept de la USM, și care de asemenea a fost reținut de procurori la începutul lui octombrie curent, într-un dosar de corupție. Cuplul mai declară o jumătate dintr-un garaj, dintr-o construcție și dintr-un apartament de 120,8 metri pătrați, evaluat la peste un milion de lei.

Portalul Anticoruptie.md a scris anterior și despre Galina Moscalciuc de la Curtea de Apel. Ea a fost președinta completului de judecată care a examinat dosarul ex-premierului Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare. Şedinţele s-au desfăşurat cu uşile închise, deşi societatea civilă a cerut în repetate rânduri examinarea publică a cazului. Totodată, în decembrie 2013, ea l-a achitat pe polițistul Ion Perju, acuzat că i-ar fi aplicat lovitura fatală tânărului Valeriu Boboc, decedat în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009. Ulterior, Curtea de Apel Chişinău a anulat decizia. Totodată, magistrata a obligat Agenţia Proprietăţii Publice să-i vândă lui Vlad Plahotniuc terenul de la Moldexpo, pe care sunt amplasate televiziunile sale. Tot Moscalciuc a fost vizată și de fosta ministră a Educației, Maia Sandu, care a acuzat-o că ar fi emis o hotărâre prin care i-a interzis să îl concedieze pe un director de școală profesională, ajuns la pensie.

În declarația de avere și interese personale pentru 2017, judecătoarea a trecut venituri de 243 de mii de lei din salariul obținut la Judecătoria Chișinău, unde a activat anterior, la Curtea de Apel și la Institutul Național de Justiție. Alte 513 mii de lei ar fi intrat în bugetul judecătoarei din vânzarea a două apartamente, asta chiar dacă Moscalciuc menționează că a semnat contractele de vânzare-cumpărare în 2011, respectiv 2015. Tot ea a declarat că nu are în proprietate niciun apartament sau casă și locuiește într-un apartament pentru care are drept de abitație.

A treia judecătoare de la Curtea de Apel Chișinău reținută astăzi,  Ludmila Ouș, a făcut parte din completul de judecători care în noiembrie 2016 au hotărât să mențină condamnarea fostului premier, Vlad Filat. În actul prezentat la Autoritatea Națională de Integritate în 2017, Ouș a raportat venituri de 394 de mii de lei, obținute din salariul de la Curtea de Apel, Serviciul medical al MAI, Consiliul Național pentru determinarea dizabilităților și capacității de muncă și Institutul Național de Justiție. Alte opt mii de lei au intrat în bugetul Ludmilei Ouș din oferirea în arendă a unui teren și în urma unui concediu medical.

Magistrata a mai declarat un teren intravilan și patru terenuri agricole, un apartament de 89,7 metri pătrați, în care deține o cotă de 2/3, o casă de locuit de 95,9 metri pătrați și alte opt construcții. La capitolul bunuri mobile, magistrata de la Curtea de Apel a trecut pe hârtie două autoturisme - un Nissan Tiida achiziționat nou-nouț în 2009, pentru care a achitat 105 mii de lei, și un Nissan Qashgai, pe care din 2014 îl are în posesie.

214 mii de lei din salariul obținut la Judecătoria Chișinău a raportat și Svetlana Tizu, potrivit ultimei declarații de avere. Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior că magistrata a primit anul trecut transferuri în valoare de aproape 7.000 de euro. Ea mai declară că stă în chirie într-un apartament de 67 de metri pătrați, în schimb se laudă cu două automobile de model Renault Kangoo, achiziționate în 2012, respectiv, 2017, cu 4.000 de euro, respectiv 50.000 de lei.

Și Victoria Hadîrca a beneficiat anul trecut de donații generoase – la evenimentele de familie pe care le-a avut în 2017, părinții i-au făcut cadouri în sumă de 5.700 de euro. Alte 200.000 de lei au intrat în bugetul Victoriei Hadîrca de la Judecătoria Chișinău, potrivit declarației de avere și interese personale pentru 2017. Magistrata mai raportează o jumătate dintr-un apartament de aproape 70 de metri pătrați, evaluat la 680 de mii de lei, și alte două imobile.