În pofida existenței legilor și a programelor de sprijin, multe femei continuă să se confrunte cu violența, dar nu o raportează din frică, rușine sau lipsă de informații despre ajutorul disponibil. Violența economică și psihologică rămân adesea neobservate și sunt percepute ca o parte „normală” a vieții de familie, ceea ce face dificilă protejarea drepturilor femeilor. Aceste constatări au fost făcute în cadrul studiului „Factorii culturali, sociali și economici care descurajează sau încurajează femeile să vorbească despre violență și să iasă din abuz”. Cercetarea a fost prezentată în satul Chirsova, UTA Găgăuzia, în cadrul unei mese rotunde cu participarea reprezentanților autorităților de diferite niveluri, oamenilor legii, activiștilor, psihologilor și reprezentanților asociațiilor obștești. Portalul Anticoruptie.md a publicat o anchetă despre violența în familie și situația victimelor violenței.

Potrivit studiului, 92% dintre femei înțeleg ce este violența, însă 72% au spus că ar raporta un caz de violență doar dacă ar exista amenințări grave sau în cazul violenței împotriva copiilor. Jumătate dintre femeile chestionate ar prefera să nu contacteze instituțiile statului, ci doar să se distanțeze de agresor. Respondentele au spus că uneori acceptă relațiile sexuale pentru a evita alte forme de violență și pentru a calma agresorul.

Primărița satului Chirsova Anna Hohlova a remarcat că despre violență în continuare nu se vorbește de teama de a nu fi condamnate de către societate. „Sarcina noastră este să facem totul pentru ca, în primul rând, nu victima să fie cea care să simtă rușine, ci persoana care comite violența să simtă rușine”, a menționat Anna Hohlova.

„În lume, 3-4 femei sunt supuse la cel puțin o formă de violență. În Moldova, conform statisticilor, 73% dintre femei au fost supuse la una dintre formele existente de violență. În general, dacă e să vorbim deschis, fiecare dintre noi fie a fost supusă la una dintre formele de violență, fie cunoaște o altă femeie care a fost. Și atâta timp cât această problemă este atât de acută, consider că cine, dacă nu noi, ne vom proteja una pe alta de ceea ce se întâmplă”, a remarcat Anastasia Morozan, coordonatoarea programului de granturi al Coaliției Naționale „Viață fără violență”.

Printre principalele bariere în calea adresării după ajutor, participantele la sondaj au numit rușinea, frica, sentimentul de singurătate, procedurile complexe de depunere a plângerilor, teama de a pierde sprijinul familiei, precum și credințele religioase care întăresc poziția subordonată a femeii. Multe au remarcat că povara rușinii se transmite din generație în generație și devine un mecanism social eficient care păstrează femeile în relații de dependență.

Printre bariere au fost, de asemenea, numite problemele instituționale: lipsa unor servicii durabile și pe termen lung pentru victimele violenței, puține spații publice, tendința angajaților din unele instituții să dea vina pe femei sau de a le descuraja să se adreseze după ajutor. Sunt insuficiente adăposturi pentru femei și acestea nu întotdeauna sunt adaptate nevoilor diferitelor grupuri. Femeile exprimă un nivel scăzut de încredere în sistemul de justiție, iar campaniile de informare în acest domeniu sunt fragmentate.

Psihologa cliniciană și psihoterapeuta Aidan Kaldan a realizat un studiu științific despre violența în relațiile romantice, în care a ajuns la concluzia privitor la motivul pentru care victimele violenței se învinuiesc pe sine. „Vinovăția și rușinea sunt o modalitate de a recâștiga măcar un anumit control asupra unei situații în care nu a existat deloc control. Dar rușinea nu apare de nicăieri, ea se formează sub influența societății, a culturii și a educației. Suntem învățați din copilărie că, dacă se întâmplă ceva rău, atunci cineva trebuie să fie de vină. Și, din păcate, adesea este de vină nu cel care a cauzat răul, ci cel care a suferit. Rușinea este principala barieră care împiedică femeile să vorbească deschis despre violență”, a subliniat Aidan Kaldan.

Directoarea Centrului Regional pentru Reabilitarea Victimelor Violenței Domestice, Svetlana Gheorghieva, notează că schimbarea situației este posibilă cu condiția ca persoana să cunoască unde să se adreseze și să ceară ajutor.

„La centrul nostru s-a adresat o fată de 15 ani cu mama sa și aceasta m-a bucurat foarte mult. De ce? Pentru că nu i-a fost frică să-i spună mamei despre situația cu care se confrunta, iar mama a reacționat la timp și a sunat unde trebuie – la un centru specializat care oferă servicii de consiliere în timpul zilei. Ele au venit la noi, le-am explicat ce trebuie de făcut și cum să acționeze. Acum cazul este investigat, conform legii și persoana vinovată va fi pedepsită. Este important societatea să înțeleagă acest lucru pentru că mulți tineri cred că lucrurile rămân nepedepsite. Cel mai important este ca domnișoarele, fetele, femeile să nu aibă frică să ceară ajutor și să știe: da, sistemele sunt diferite, situațiile pot fi dificile, dar vedem cum se schimbă – și noi, și societatea, și însăși sistemul”, a spus Svetlana Gheorghieva.

Studiul a identificat, de asemenea, factori care încurajează femeile să se adreseze după ajutor. Aceștia includ sprijinul din partea familiei, prietenilor, a grupurilor de suport, poliției și organizațiilor neguvernamentale, independența financiară, care asigură o mai mare independență per total, precum și accesul la sprijin juridic și psihologic, care ajută la restabilirea echilibrului emoțional și de a obține protecție juridică.

Șefa reprezentanței Oficiului Avocatului Poporului din Comrat, Svetlana Mironova, a remarcat că există și alte forme de violență, în afară de cea fizică: abuzul economic sau psihologic. „Adesea credem că violența domestică este doar violență fizică și doar aceasta necesită protecție. Însă astăzi violența economică și psihologică sunt printre cele mai răspândite. Dacă partenerul dvs. gestionează finanțele comune sau personale, decide pe ce să cheltuiască banii, stabilește cât este necesar pentru diverse nevoi, ascunde extrasele de cont, închide accesul la conturile bancare sau falsifică semnături pe documente financiare, acestea sunt semne ale controlului economic", a notat Svetlana Mironova.

În cadrul studiului, a fost realizat un sondaj online în rândul a 300 de femei cu vârsta cuprinsă între 18 și 74 de ani, șase focus grupuri cu participarea a 53 de femei din diferite regiuni, inclusiv refugiate din Ucraina, precum și 30 de interviuri cu specialiști și șase interviuri individuale cu femei pentru o analiză mai aprofundată a problemelor identificate.

Studiul „Factorii culturali, sociali și economici care descurajează sau încurajează femeile să vorbească despre violență și să iasă din abuz” își propune să identifice barierele în calea femeilor în a solicita ajutor, să analizeze implementarea legislației și să exploreze factorii care pot încuraja femeile să se apere și să-și protejeze drepturile. Studiul a fost realizat de organizații ale Coaliției Naționale „Viața fără violență” cu sprijinul UNHCR Moldova în perioada decembrie 2023 – iunie 2024.

Evenimentul a fost finanțat de programul de granturi a Coaliției Naționale „Viața fără violență” și susținut de Asociația pentru relații publice în cadrul programului „Probleme care afectează femeile”.

Persoanele care doresc să ofere suport victimelor violenței pot face o donație. Aici puteți găsi informații de contact utile pentru persoane care se confruntă cu situații de abuz.