15 autorități publice locale au admis nereguli la înregistrarea terenurilor publice, fiind vorba de erori cumulative de 6 mii de hectare. Constatarea se regăsește în concluziile Raportului de audit al conformității asupra administrării și valorificării terenurilor proprietate a unităților administrativ-teritoriale și ale Raportului de audit al conformității asupra înregistrării, evaluării și impozitării bunurilor imobile de către autoritățile publice locale, elaborate de Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM). Instituția a prezentat, în Parlament, principalele nereguli identificate, dar și a expus recomandări în acest sens.

Auditul a evidențiat întârzieri în implementarea Programului de stat pentru delimitarea bunurilor imobile. Deși programul prevede delimitarea a circa 100 de mii de terenuri publice la nivel național, până la sfârșitul anului 2024 au fost delimitate doar aproximativ 21 de mii de terenuri, dintre care circa 9 mii au fost înregistrate în Registrul bunurilor imobile (RBI). Întârzierile sunt determinate în principal de lipsa documentației inițiale complete la nivelul autorităților publice locale și cooperarea insuficientă între instituțiile implicate.

Totodată, auditul a constatat erori și neconformități în delimitarea și înregistrarea terenurilor publice. Au fost identificate cazuri în care terenurile au fost înregistrate ca aparținând unei unități administrativ-teritoriale, deși sunt amplasate fizic în afara limitelor administrative ale acesteia, precum și situații în care pentru terenurile înregistrate nu au fost elaborate planuri de contur necesare identificării exacte a hotarelor. De asemenea, unele terenuri delimitate nu au fost înregistrate în RBI, ceea ce limitează posibilitatea valorificării acestora de către autoritățile locale.

Auditul a mai relevat neconformități în documentația cadastrului funciar. Datele din cadastrul funciar nu coincid în multe cazuri cu cele din RBI, iar documentația cadastrală nu este actualizată în mod corespunzător. În cazul a 15 autorități publice locale verificate, suprafața declarată ca proprietate publică depășește cu peste 6 mii de hectare suprafața terenurilor înregistrate, din cauza neactualizării documentației și a neînregistrării unor drepturi de proprietate.

De asemenea, o parte semnificativă a terenurilor înregistrate în Registrul bunurilor imobile nu sunt evaluate și nici reflectate în evidența contabilă a autorităților publice locale. Din totalul de 6,67 mii hectare de terenuri înregistrate în RBI de către 15 autorități locale, doar 2,56 mii hectare sunt reflectate în contabilitate, la o valoare de circa 4,3 miliarde lei, ceea ce denotă neconcordanțe între evidența juridică și cea contabilă a patrimoniului funciar.

Auditul a identificat și cazuri de atribuire a terenurilor în arendă fără organizarea licitațiilor publice și fără evaluarea valorii dreptului de folosință, contrar prevederilor legale. Astfel de practici au fost constatate în mai multe localități, inclusiv în municipiul Bălți, orașele Fălești, Rezina și Basarabeasca, ceea ce afectează transparența procesului decizional și eficiența economică a administrării bunurilor publice.

Totodată, au fost constatate situații de utilizare neconformă a terenurilor publice, inclusiv ocuparea abuzivă a unor terenuri sau utilizarea acestora fără contracte ori contrar destinației stabilite. În unele cazuri au fost identificate construcții neautorizate pe terenuri destinate infrastructurii publice sau utilizarea terenurilor fără formalizarea raporturilor juridice.

În cadrul celui de-al doilea audit, Curtea de Conturi a examinat modul de înregistrare, evaluare și impozitare a bunurilor imobile de către autoritățile publice locale. Auditul a evidențiat existența unor probleme sistemice care afectează procesul de înregistrare primară a bunurilor imobile, inclusiv lipsa documentației cadastrale complete, suprapuneri de terenuri și litigii nesoluționate privind dreptul de proprietate.

De asemenea, aplicarea neuniformă a prevederilor privind legalizarea construcțiilor neautorizate a determinat menținerea unui număr semnificativ de bunuri în afara evidenței cadastrale și a circuitului fiscal, ceea ce reduce baza impozabilă și limitează capacitatea autorităților publice locale de a genera venituri proprii.

Totodată, auditul a relevat întârzieri în realizarea proceselor de evaluare și reevaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, prevăzute de cadrul normativ. La situația din 30 iulie 2025, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile nu a efectuat evaluarea sau reevaluarea generală a bunurilor imobile în scopuri fiscale, fiind aplicată o procedură de „reevaluare specială” care nu este reglementată expres de cadrul normativ. În același timp, neaprobarea modelelor de evaluare și a zonelor valorice pentru toate tipurile de bunuri imobile a împiedicat determinarea corectă a valorii impozabile.

Auditul a mai constatat că mecanismul provizoriu instituit în anul 2024, care permite autorităților publice locale să evalueze construcțiile neînregistrate în RBI, a fost utilizat într-o măsură redusă, majoritatea autorităților locale invocând lipsa capacităților instituționale sau necunoașterea cadrului legal. Ca urmare, baza impozabilă nu a fost extinsă, iar potențialele venituri fiscale suplimentare nu au fost valorificate.

De asemenea, auditul a identificat neconcordanțe între datele din Sistemul Informațional Automatizat „Cadastrul Fiscal 2.0” și cele din Registrul bunurilor imobile, manifestate prin valori impozabile eronate, impozitarea unor bunuri neevaluate sau neimpozitarea unor bunuri evaluate. În unele cazuri, bunurile au fost atribuite eronat unor unități administrativ-teritoriale, ceea ce afectează repartizarea veniturilor din impozite.

Auditul a evidențiat și situații în care anumite terenuri sau bunuri imobile nu au fost supuse impozitării din cauza neînregistrării sau a neincluderii acestora în sistemele informaționale fiscale, ceea ce a generat ratări de venituri pentru bugetele locale. De asemenea, au fost constatate cazuri de neimpozitare a construcțiilor nefinalizate, deși legislația prevede obligativitatea includerii acestora în baza impozabilă atunci când gradul de executare depășește 50%.

În cadrul auditului au fost identificate și situații în care terenurile aferente blocurilor locative nu au fost supuse impozitării din cauza neinstituirii regimului de condominiu, precum și neconformități în impozitarea bunurilor imobile date în locațiune sau arendă de către autoritățile publice locale.

Auditul a mai relevat cazuri particulare care reflectă deficiențe în gestionarea evidenței cadastrale. De exemplu, în orașul Otaci, apartamentele unui bloc locativ prăbușit și ulterior demolat continuă să fie reflectate în Registrul bunurilor imobile, generând anual obligații fiscale pentru bunuri care nu mai există în natură.

Totodată, nivelul restanțelor la plata impozitului pe bunurile imobile și funciare rămâne ridicat. La nivel național, la data de 31 decembrie 2024, restanțele la acest tip de impozit au constituit circa 184,9 milioane lei, iar în unitățile administrativ-teritoriale auditate acestea însumează peste 7 milioane lei. Principalele cauze țin de dificultatea identificării proprietarilor reali, absența acestora de la domiciliul declarat și insuficiența măsurilor de monitorizare și recuperare a creanțelor.